3r-216/25 — anularea actului de constatare

La 10 martie 2023 Primăria orașului Leova a depus acțiune către IP „Cadastrul Bunurilor Imobile, terț ÎI „Gudumac Vasile”, cu privire la anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s- a respins acțiunea înaintată de Primăria orașului Leova.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 19 decembrie 2024 Primăria orașului Leova a depus apel împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 30 aprilie 2025 Primăria orașului Leova, prin intermediul avocatului Coadă Andrei, a depus motivarea apelului.

Prin încheierea din 19 mai 2025 a Curții de Apel Centru s-a stabilit părții apelante Primăria orașului Leova și reprezentantului său, avocatul Coadă Andrei termen de 5 zile calendaristice din momentul notificării prezentei încheieri, pentru: - prezentarea mandatului cu împuternicirile eliberate avocatului Coadă Andrei; - prezentarea cererii de apel semnate în modul corespunzător, cu semnătura olografă sau după caz, semnată cu semnătura electronică avansată calificată.

Prin încheierea din 23 iunie 2025 a Curții de Apel Centru s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Primăria or. Leova, pe motiv că apelanta nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță prin încheierea din 19 mai 2025 a Curții de Apel Centru.

La data de 17 iulie 2025 Primăria or. Leova a depus recurs împotriva încheierii din 23 iunie 2025 a Curții de Apel Centru , solicitând anularea încheierii contestate și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului recurenta a indicat că mandatul cu împuternicirile eliberate avocatului Coadă Andrei, seria MA nr. 1922848, prin care acesta se împuternicește să acorde asistență juridică în cauză, fiind prezentat la prima instanță, astfel, se regăsește, sau cel puțin, trebuia să se regăsească în componența dosarului. Din conținutul art. 364 și art. 372 CPC se deduce că la cererea de apel se anexează doar acele înscrisuri și probe care nu au fost prezentate în prima instanța, scutind, astfel, avocatul apelantului de necesitate de a mai prezenta mandatul și în instanța de apel.

A mai indicat că Curtea de Apel a expediat încheierea 19 mai 2025 pe adresa electronică a avocatului, astfel tacit recunoscând împuternicirile ultimului. Mai mult ca atât, Primăria Leova nu a recepționat careva încheieri, în vederea lichidării neajunsurilor. 2

Conform art. 46 alin. (1) Codul Administrativ, în procedura administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită, împuternicirile reprezentantului se consemnează în mandatul avocatului.

Iar, conform prevederilor art. 178 Codul de Procedură Civilă, încheierea de asigurare a acțiunii se comunică de către instanță reclamantului, iar copia încheierii de asigurare a acțiunii - pârâtului, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.

Astfel, Curtea de Apel prin comunicarea încheierii la adresa electronică a avocatului, l-a recunoscut drept reprezentant al reclamantului. Curtea de Apel, comunicând încheierea avocatului, a recunoscut și existența mandatului. Totodată, instanța de apel, constatând lipsa împuternicirilor avocatului, nu a transmis încheierea de a nu da curs apelului și în adresa Primăriei Leova.

A menționat de asemenea, că cererea de apel a fost semnată cu semnătură electronică avansată calificată și expediată pe poșta electronică a primei instanțe.

Articolul 242 din Codul administrativ statuează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Articolul 243 alin.(2) din Codul administrativ relevă că: „(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.” 11. Articolul 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ indică că: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul.”

Articolul 231 alin.(1) din Codul administrativ prevede că: „(1) Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.”

Articolul 236 alin.(1) și (2) lit. f) din Codul administrativ stipulează că: „(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd: f) cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată”.

Articolul 235 din Codul administrativ statuează că: 3 „Dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1), judecătorul stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră depusă la data inițială.”

Articolul 233 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „(1) Cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art.211 alin.(1) lit.a)–d) și să indice hotărîrea care se contestă cu apel. (2) Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit”.

Articolul 234 alin.(1) din Codul administrativ indică că: „(1) La cererea de apel se anexează o copie a hotărârii contestate și documentele prevăzute la art.212 alin.(1) lit.c)–e).”

Articolul 212 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ prevede că: „(1) La cererea de chemare în judecată se anexează: c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit;

Art. 96 alin. (1) și (2) din Cod administrativ, „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.

Art. 22 alin. (3), (4), (5) din Codul civil: „(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere. (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin.(4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.

Art 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, „notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată”.

Art. 98 alin. (1) din Codul administrativ: „dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia”

Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile 4 procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Completul de judecată reține că termenele legale sunt termene prestabilite de către legislator, la caz, de Codul administrativ, reglementate în mod exhaustiv, conținute și în normele legislației procesual-civile, care nu pot fi modificate prin voința subiecților relațiilor procesuale.

Pornind de la prevederile legale precitate supra, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 19 decembrie 2024 Primăria orașului Leova a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 67).

La 30 aprilie 2025 avocatul Coadă Andrei, în interesele Primăriei or. Leova, a depus motivarea apelului, însă aceasta nu a fost semnată în modul corespunzător – fără semnătură olografă sau după caz, semnată cu semnătura electronică avansată calificată și fără anexarea mandatul avocațial.

Din aceste considerente, prin încheierea din 19 mai 2025 Curtea de Apel Centru, în temeiul art. 235 Cod administrativ, a stabilit părții apelante Primăria orașului Leova și reprezentantului său, avocatul Coadă Andrei termen de 5 zile calendaristice din momentul notificării prezentei încheieri, pentru: - prezentarea mandatului cu împuternicirile eliberate avocatului Coadă Andrei și - prezentarea cererii de apel semnate în modul corespunzător, cu semnătura olografă sau după caz, semnată cu semnătura electronică avansată calificată.

Materialele cauzei atestă că la 30 mai 2025 Curtea de Apel Centru a notificat copia încheierii din 19 mai 2025 avocatului Coadă Andrei la poșta electronică cu adresa xxxxx, indicată în cererea de apel (f.d. 87-97, 98), fapt care atestă că apelanta și-a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice. 5

Astfel, notificarea încheierii din 19 mai 2025 a instanței de apel către apelantă îndeplinește condițiile de formă și înscrisul a ajuns la persoana care trebuia să fie notificată cu respectarea prevederilor obligatorii de notificare.

Prin urmare, termenul pentru înlăturarea neajunsurilor – prezentarea motivării apelului cu semnătura olografă sau după caz, semnată cu semnătura electronică avansată calificată și a mandatului avocațial, a începută să curgă din data de 31 mai 2025, aceasta fiind ziua imediat următoare notificării încheierii (30 mai 2025) și a expirat la data de 04 iunie 2025, inclusiv. Însă, în termenul indicat de instanță, apelanta nu a înlăturat neajunsurile.

În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că Curtea de Apel Centru întemeiat a considerat a fi incidente cazului prevederile art. 236 alin. (2) lit. f) Cod administrativ și prin încheierea din 23 iunie 2025 a declarat inadmisibil apelul depus de Primăria or. Leova.

Nu este întemeiat argumentul expus în recurs, precum că instanța de apel, constatând lipsa împuternicirilor avocatului, nu a transmis încheierea de a nu da curs apelului în adresa Primăriei Leova. Or, cererea de apel motivată (deși fără semnătură) a fost depusă de către avocat Coadă Andrei de pe adresa electronică a acestuia, unde instanța a și expediat încheierea de a nu da curs, considerând că a ajuns la destinatar. Or, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.

Sunt eronate argumentele avocatului cu referire la faptul că prin comunicarea încheierii la adresa electronică a sa, l-a recunoscut drept reprezentant al reclamantului, chiar dacă mandatul este lipsă. Or, argumentul avocatului are la bază o prezumție de validare tacită a mandatului printr-un act procedural al instanței (comunicarea încheierii la adresa sa de e-mail). Această comunicare nu suplinește obligația legală de a dovedi existența mandatului (cu împuternicirile concrete de reprezentare) și de a semna cererea de apel, iar recunoașterea calității procesuale nu poate fi implicită, ci trebuie exprimată conform legii. Obligația de dovedire a mandatului este imperativă și este prevăzută expres în lege. Deci, lipsa semnăturii și lipsa mandatului atrag nulitatea cererii, nefiind îndeplinite condițiile de formă și reprezentare.

Iar, comunicarea la adresa avocatului nu echivalează cu recunoașterea mandatului. Comunicarea unei încheieri de ședință către un avocat nu este un act jurisdicțional de recunoaștere a calității procesuale, ci o simplă formalitate procedurală care nu validează retroactiv lipsa mandatului. Validarea reprezentării se face prin verificarea actului de împuternicire, nu prin acte de comunicare. Iar, expedierea încheierii în adresa nemijlocit a avocatului este una dintre cele mai eficiente căi pentru atenționarea acestui fapt, anume pentru lichidarea acestui neajuns.

Argumentele invocate de recurent că cererea de apel a fost semnată cu semnătură electronică avansată calificată și expediată pe poșta electronică a primei instanțe, precum și faptul că mandatul avocațial a fost prezentat în cadrul primei instanțe și trebuiau să se regăsească în materialele dosarului, sunt declarative, neavând la bază niciun probatoriu.

Instanța de recurs notează că Coadă Andrei, în calitate de avocat, este o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la modul de întocmire a actelor judecătorești și de validarea 6 a calității de avocat , iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, potrivit art.65 alin.(1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Astfel, reprezentantul apelantei, avocatul Coadă Andrei trebuia să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale și fiind interesat în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile persoanei reprezentate de acces la instanță.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către Primăria or. Leova, împotriva încheierii din 23 iunie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7