3r-197/25 — cu privire anularea actului administrativ individual defavorabil,

La 15 aprilie 2022 Anatolie Negru a înaintat acțiune de contencios administrativ împotriva Consiliului municipal Chișinău, terț Serghei Prepelița solicitând anularea deciziei nr. 21/11-4 din 17 decembrie 2020 emisă de Consiliul municipal Chișinău prin care s-a transmis în proprietate privată comună în diviziune lui Serghei Prepelița, 5/7 cotă-parte din lotul de pământ, cu suprafața de 927 m.p. din str. Frumoasa 24, numărul cadastral 0100211.435. (f.d. 6-10)

Prin hotărârea din 7 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă de Anatolie Negru împotriva Consiliului municipal Chișinău cu participarea terțului Serghei Prepelița privind contestarea actelor administrative. (f.d. 110, 121-129)

La 14 iulie 2023, Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei a depus prin intermediul poștei electronice apel nemotivat împotriva hotărârii din 7 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 119). Iar, la 14 februarie 2024, Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei a depus prin intermediul poștei electronice apel motivat. (f.d. 139-141)

Prin încheierea din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei. (f.d. 143-144)

La 24 mai 2024, Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei a depus prin intermediul poștei electronice recurs împotriva încheierii din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii contestate cu remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinare a cererii de apel. (f.d. 147-150)

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din data de 02 octombrie 2024 a admis recursul depus de Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei, a anulat încheierea din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău și a restituit cauza la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea cererii de apel depuse de Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei 1 împotriva hotărârii din 7 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.156-164)

Prin încheierea din 17 iunie 2025 a Curții de Apel Centru s-a declarat inadmisibil apelul depus de Macovei Gheorghe, în interesele apelantului Negru Anatolie, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 07 iulie 2023, din motiv că apelul a fost depus de o persoană neîmputernicită. (f.d.169-171)

La 09 iulie 2025 Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei, a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru pentru examinarea cererii de apel depusă de către Anatolie Negru. (f.d. 175-178)

În motivarea cererii de recurs Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei a indicat că, instanța de apel a îngrădit nejustificat dreptul la apărare și accesul la justiție ale apelantului, aducând argumente formale în detrimentul esenței procedurale.

În acest sens recurentul referitor la pretinsa lipsă de autentificare notarială a procurii a indicat că împuternicirile avocatului se atestă, în principal, printr-un mandat avocațial, care este un document de strictă evidentă, eliberat și certificat de avocat. Mandatul avocațial își extrage valabilitatea din existența unui contract de asistență juridică încheiat în formă scrisă.

Astfel, procura, în contextul reprezentării avocațiale, este un act complementar mandatului, servind drept confirmare a voinței clientului sau instrucțiune internă. Ea nu substituie mandatul avocațial ca temei principal al reprezentării în fața instanței. Faptul că avocatul a semnat mandatul în locul clientului „conform procurii anexate” demonstrează o intenție clară de reprezentare și o legătură între documente, fără a implica automat necesitatea autentificării notariale a procurii pentru valabilitatea mandatului în sine.

În opinia recurentului instanța de apel a extins în mod nejustificat cerința autentificării notariale, specifică pentru reprezentarea prin rude licențiate în drept, la reprezentarea prin avocat. Această distincție este intenționată de legiuitor și subliniază regimul juridic special al profesiei de avocat, care nu necesită o procură autentificată notarial pentru reprezentarea generală în instanță.

Recurentul a menționat că, pentru încheierea contractului de asistență juridică nu se cere forma autentică, fiind de ajuns simpla formă scrisă, or, contractul de asistență juridică este încheiat în formă scrisă. Scopul principal al împuternicirii nu este încheierea de acte juridice care, prin natura lor, necesită forma autentică notarială. Avocatul exercită acte de procedură, care nu intră sub incidența cerinței de formă autentică. Chiar și în cazul încheierii unei tranzacții judiciare, aceasta este validată de instanță, nu de notar.

Cu referire la pretinsa lipsă a dovezii unui contract de asistență juridică înregistrat, recurentul a menționat că în mandatul avocațial seria MA 2 nr. 1771460 din 15 aprilie 2022, depus la dosar a fost indicat că contractul de asistență juridică este încheiat la 15 aprilie 2022 și este fără număr (f/n).

Art. 46 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii apelului prevedea: „În procedura administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile reprezentantului se consemnează în procură (semnată olograf sau prin semnătura electronică) sau în împuternicirea de reprezentare în baza semnăturii electronice create în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice (în continuare – împuternicire în baza semnăturii electronice). În măsura în care din conținutul procurii sau al împuternicirii în baza semnăturii electronice nu rezultă altceva, acestea conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă. La solicitare, reprezentantul împuternicit prezintă procura sau împuternicirea în baza semnăturii electronice. Valabilitatea procurii este reglementată de Codul civil.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ reglementează că: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 231 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.”

Art. 236 alin.(1) și alin. (2) lit. c) din Codul administrativ stabilește că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când apelul este depus de o persoană neîmputernicită.”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează următoarele: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ prevede: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere. 3 Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 374 alin. (1) și alin. (2) din Codul civil reglementează că: „Procură este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor reprezentanți. Procura eliberată pentru încheierea de acte juridice în formă autentică trebuie să fie autentificată notarial.”

Art. 60, alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19 iulie 2002 statuează că: „Avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă.”

Art. 7, alin. (3)din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 prevede: „În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art.5 alin.(3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, având în vedere prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, a decis să examineze cererea de recurs fără a înștiința participanții la proces. Data ședinței a fost publicată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, considerându-se că invitarea părților nu era necesară, deoarece argumentele prezentate în cererea de recurs au fost suficient de clare pentru a permite instanței să o analizeze corespunzător.

Analizând starea de fapt pe baza materialelor și lucrărilor din dosar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, la 14 iulie 2023, Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei a depus prin intermediul poștei electronice apel nemotivat împotriva hotărârii din 7 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 119)

Ulterior, la 14 februarie 2024 Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei a prezentat instanței de apel motivarea apelului.(f.d. 139- 141)

Curtea de Apel Centru, prin încheierea din 17 iunie 2025, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ, a declarat inadmisibil apelul depus de Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei, 4 împotriva hotărârii din 7 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că apelul a fost depus de o persoană neîmputernicită. (f.d.169-171)

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, procura întocmită personal de Negru Anatolie, nu este autentificată notarial, așa cum cere art. 374 alin. (2) din Codul civil și art. 75 din Codul de procedură civilă, ceea ce atestă că o astfel de procură nu produce efecte juridice, iar orice act juridic întemeiat pe ea este viciat. Totodată, nu a fost prezentat niciun înscris care ar confirma existența contractului de asistență juridică înregistrat la cabinetul avocatului, încheiat între Negru Anatolie și Macovei Gheorghe.

Recurentul prin prezentul recurs a criticat soluția instanței de apel, susținând că la caz nu este necesar autentificarea notarială a procurii.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 17 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, în baza argumentelor prezentate în cererea de recurs, completul de judecată apreciază că soluția instanței de apel este nefondată și contravine normelor de drept material ce reglementează instituția procurii.

În acest sens completul de judecată menționează că prin prisma art. 46 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii apelului valabilitatea procurii este reglementată de Codul civil.

Totodată art. 374 alin. (2) din Codul civil prevede că procura eliberată pentru încheierea de acte juridice în formă autentică trebuie să fie autentificată notarial.

Cu toate acestea instanța de recurs evidențiază că Codul civil prevede regula simetriei formei, care spune că dacă actul țintă trebuie conform legi încheiat în formă autentică atunci în mod simetric și procura trebuie eliberată în formă autentică.

Examinând actele și lucrările cauzei, instanța de recurs reține că obiectul litigiului îl constituie valabilitatea reprezentării în temeiul procurii emise pentru încheierea unui contract de asistență juridică, precum și verificarea conformității formei procurii cu forma cerută de lege pentru actul țintă.

Potrivit art. 60, alin. (1) din Legea nr.1260-XV din 19 iulie 2002, contractul de asistență juridică este încheiat în formă scrisă, deci forma autentică nefiind cerută pentru valabilitatea sa.

Prin urmare, contractul de asistență juridică nu este supus exigențelor formei autentificării notariale, astfel, instanța de recurs reține că regula simetriei formei impune ca procura să respecte aceeași formă cerută de lege pentru contractul de asistență juridică. Finalitatea acestei reguli este de a asigura coerența actelor juridice și protejarea manifestării de voință a mandantului, fără a impune o formalitate superioară celei prevăzute de lege pentru actul țintă.

În aceste circumstanțe deoarece contractul de asistență juridică necesită doar forma scrisă simplă, rezultă că și procura prin care mandantul împuternicește o altă persoană să încheie acest contract nu necesită formă 5 autentică, poate fi emisă în forma scrisă simplă și este valabilă dacă exprimă conținutul împuternicirii și semnătura mandantului.

Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție evidențiază că impunerea formei autentice a procurii, în timp ce actul final nu o cere, ar însemna o aplicare denaturată a regulii simetriei și o restrângere nejustificată a libertății părților.

Prin urmare, impunerea unei formalități suplimentare și anume autentificarea procurii ar constitui o sarcină disproporționată și nejustificată.

Din materialele dosarului rezultă că procura prezentată a fost emisă în formă scrisă, fiind semnată de mandant. Această formă corespunde pe deplin cerințelor legale, deoarece contractul de asistență juridică nu necesită autentificare notarială, nu există norme speciale care să impună forma autentică pentru procura privind încheierea contractului de asistență juridică, regula simetriei formei impune doar păstrarea aceleiași forme, nu supralegalizarea acesteia.

În aceste circumstanțe instanța de recurs constată că împuternicirea este valabil constituită, iar contractul de asistență juridică încheiat în baza acesteia este un act juridic perfect valabil.

Invocarea de către instanța de apel a prevederilor art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, care impun forma autentificată notarial a procurii, este considerată eronată de către instanța de recurs, or, prin prisma art. 7 din Legea 100 din 22 decembrie 2017, sunt aplicabile prevederile Codului Civil, care este ultimul act normativ adoptat și care reglementează instituția procurii.

Totodată, potrivit art. 195 din Codul administrativ, normele Codului de procedură civilă se aplică în procedura administrativă numai cu titlu subsidiar, pentru completarea dispozițiilor Codului administrativ și nu pentru a înlocui prevederile acestuia.

Conjunctura ipotezelor descrise supra, în coroborare cu normele legale precitate, denotă netemeinicia concluziei instanței de apel, care, greșit a conchis că procura din 11 aprilie 2022, la care a făcut trimitere avocatul Gheorghe Macovei pe versoul mandatul avocațial nu produce efecte juridice și mandatul avocațial întemeiat pe ea este viciat, iar drept consecință neîntemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei.

Prin urmare, având în vedere cele menționate și faptul că încheierea instanței de apel afectează dreptul lui Anatolie Negru la un proces echitabil, aceasta trebuie să fie casată. Menținerea încheierii contestate în condițiile enunțate ar reprezenta o încălcare a dreptului recurentului de a-și exercita drepturile procedurale, garantate și de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, și ar restricționa accesul la justiție.

Având în vedere erorile identificate, instanța de recurs consideră că raționamentele prezentate în cererea de recurs sunt întemeiate. În 6 conformitate cu principiile justiției și cu procedura legală, instanța va anula încheierea contestată și va restitui cauza instanței de apel.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei. Anulează încheierea din 17 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Negru împotriva Consiliului municipal Chișinău, terț Serghei Prepelița cu privire anularea actului administrativ individual defavorabil. Restituie cauza la Curtea de Apel Centru, pentru examinarea cererii de apel depuse de Anatolie Negru, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei împotriva hotărârii din 7 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Decizia nu se supune niciunei cai de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7