3r-136/25 — anularea actulului administrativ

La 30 mai 2022, Ivan Stînca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei nr. 92/2022/3737 privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă cu un stagiu de cotizare incomplet, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită o nouă decizie de admitere a cererii lui Ivan Stînca privind includerea în perioada stagiului de cotizare a perioadei 1 ianuarie 1992-24 august 1994, precum și perioada 1 iunie 2013-1 septembrie 2016.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ivan Stînca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil. S-a anulat în parte actul administrativ individual defavorabil – decizia nr. 92/2022/3737 din 5 martie 2022 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani, și anume în partea în care a fost respinsă includerea în stagiul de cotizare a perioadelor: 1 ianuarie 1992 - 24 august 1994 și 1 iunie 2013 – 1 septembrie 2016, și integral refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de includere în stagiul de cotizare a perioadelor de activitate realizate, expus în răspunsul nr. S-808/22 din 28 aprilie 2022, emis la soluționarea cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil, prin care să stabilească reclamantului Ivan Stînca pensia pentru limită de vârstă, cu includerea în stagiul de cotizare a perioadelor de activitate: 1 ianuarie 1992 - 24 august 1994 și 1 iunie 2013 – 1 septembrie 2016.

La 14 ianuarie 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 18 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care cererea intimatului să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 18 decembrie 2024, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de 1 Ivan Stînca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, din motiv că, motivarea apelului nu a fost depusă.

La 16 aprilie 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii Curții de Apel Centru din 17 martie 2025, emiterea unei noi încheierii prin care cauza să fie remisă instanței de apel la etapa depunerii apelului motivat.

În motivarea recursului, a invocat că, consideră că încheierea instanței de apel este nelegală și vădit eronată, întrucât nu a fost analizat impedimentul obiectiv care a condus la imposibilitatea depunerii motivării în termen.

Invocă că, la data de 14 ianuarie 2025 a depus în termen apel nemotivat împotriva Hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din data de 18 decembrie 2024.

Ulterior, la data de 30 ianuarie 2025, motivarea hotărârii a fost expediată prin poșta electronică, însă aceasta a intrat în folderul Spam, situație care a condus la imposibilitatea obiectivă de a respecta termenul de 30 de zile prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ pentru depunerea motivării apelului.

Notează că, nu a avut cunoștință efectivă despre conținutul hotărârii motivate și, în consecință, nu a avut posibilitatea reală de a-și exercita dreptul la cale de atac. Comunicarea efectivă despre conținutul hotărârii motivate a avut loc la data 4 aprilie 2025, data la care a parvenit încheierea din 17 martie 2025 privind declararea inadmisibilă a apelului, iar comunicarea prin posta terestră a lipsit cu desăvârșire.

Mai indică că, potrivit jurisprudenței constante, termenul procedural de 30 de zile pentru prezentarea motivării apelului curge doar de la data notificării efective și conforme a hotărârii motivate. În lipsa acestei notificări, partea nu poate fi considerată în întârziere. Aplicarea rigidă a unei sancțiuni procedurale în lipsa culpei părții contravine principiului proporționalității și echității procesuale. Formalismul excesiv, în lipsa unei notificări reale și eficiente, echivalează cu privarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de un drept efectiv de acces la o cale de atac, ceea ce contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

La 22 mai 2025, avocatul Igor Litvinenco în înțelesele lui Ivan Stînca a depus referință, indicând că cerere de recurs este inadmisibilă.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 24 din Codul administrativ prevede că: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.”

Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (1) și (3) lit.d) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul 3 autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”

Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil: „ Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într- un scop juridic. Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”

Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem - din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentei invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. 4

Din materialele cauzei rezultă că, 18 decembrie 2024 a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani prin care a fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ivan Stînca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

La 14 ianuarie 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 18 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care cererea intimatului să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 18 decembrie 2024, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Ivan Stînca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, din motiv că, motivarea apelului nu a fost depusă.

În continuare, coroborând dispozițiile 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 232 alin. (2), art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ cu probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Centru referitoare la faptul că Casa Națională de Asigurări Sociale omis termenul de depunere a apelului motivat și respinge argumentele recurentei invocate în susținerea poziției sale ca neîntemeiate și pur declarative.

Or, din materialele cauzei rezultă că, instanța de fond a expediat participanților la proces, inclusiv Casei Naționale de Asigurări Sociale, în corespundere cu dispozițiile art. 96 - 98 din Codul administrativ, prin e-mail, la 30 ianuarie 2025, copia hotărârii motivate din 18 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.104).

Aici, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că 5 transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extrasului de pe portalul poștei electronice a instanței de fond, se atestă faptul că Casa Naționale de Asigurări Sociale i-a fost notificată copia hotărârii motivate din 18 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin e-mail, la 30 ianuarie 2025, iar această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 96-98, art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, în coroborare cu art. 45 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil.

De altfel, instanța de recurs notează că la 30 ianuarie 2025, Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a publicat hotărârea motivată din 30 ianuarie 2025 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată la rubrica „hotărârile instanței”.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind partea interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să prezinte în termen motivarea apelului.

Or, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a creat condițiile necesare prevăzute atât de legislația națională, cât și de cea internațională, asigurând Casei Naționale de Asigurări Sociale posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale, care însă nu au dat dovadă de diligență în realizarea drepturilor sale.

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă de la 31 ianuarie 2025, ziua imediat următoare notificării hotărârii integrală, și a expirat la data de 3 martie 2025.

Însă, Casa Națională de Asigurări Sociale, nu a depus nici până în prezent apelul motivat împotriva hotărârii din 18 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani 6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile în care Casa Națională de Asigurări Sociale nu a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, soluția instanței de apel, privind declararea inadmisibilă a apelului, este întemeiată.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate reține argumentul recurentei precum că hotărârea motivată a intrat în forderul „Spam”, or este de obligația Casa Națională de Asigurări Sociale de a-și verifica în mod sistematic și cât mai frecvent poșta electronică, inclusiv compartimentul „SPAM”.

Completul de judecată reține că, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6§1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului fată de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale fiind interesat de soluționarea prezentei cauze în ordine de apel, nu a depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile sale procedurale cu bună-credință, în vederea depunerii motivării apelului în interiorul termenului legal.

Argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.

Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că încheierea din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru reflectă nu doar aplicarea corectă a legii, ci și consolidarea principiului accesului la justiție în condițiile respectării procedurii.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, 7 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menține încheierea 17 martie 2025 a Curții de Apel Chișinău. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8