3r-136/25 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Termenul depunerii motivatii cererii de apel. Neprezentarea motivarii cererii de apel
3r-136/25 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ivan Stînca împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ favorabil
împotriva încheierii din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-136/25
NR. PIGD 2-22075205-01-3r-21052025)
Termenul depunerii motivării cererii de apel. Neprezentarea motivării
cererii de apel.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: R. Nicula,
Instanța de apel: V. Sîrbu, A. Cașcaval, A. Braga,
28 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 mai 2022, Ivan Stînca a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei
nr. 92/2022/3737 privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă cu un
stagiu de cotizare incomplet, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale
să emită o nouă decizie de admitere a cererii lui Ivan Stînca privind
includerea în perioada stagiului de cotizare a perioadei 1 ianuarie 1992-24
august 1994, precum și perioada 1 iunie 2013-1 septembrie 2016.
Prin hotărârea din 18 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ivan
Stînca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea
actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ favorabil. S-a anulat în parte actul administrativ individual
defavorabil – decizia nr. 92/2022/3737 din 5 martie 2022 a Casei Teritoriale
de Asigurări Sociale Râșcani, și anume în partea în care a fost respinsă
includerea în stagiul de cotizare a perioadelor: 1 ianuarie 1992 - 24 august
1994 și 1 iunie 2013 – 1 septembrie 2016, și integral refuzul Casei Naționale
de Asigurări Sociale de includere în stagiul de cotizare a perioadelor de
activitate realizate, expus în răspunsul nr. S-808/22 din 28 aprilie 2022, emis
la soluționarea cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări
Sociale să emită actul administrativ individual favorabil, prin care să
stabilească reclamantului Ivan Stînca pensia pentru limită de vârstă, cu
includerea în stagiul de cotizare a perioadelor de activitate: 1 ianuarie 1992
- 24 august 1994 și 1 iunie 2013 – 1 septembrie 2016.
La 14 ianuarie 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 18 decembrie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care cererea
intimatului să fie respinsă ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat
inadmisibil apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 18 decembrie
2024, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de
1
Ivan Stînca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii
actului administrativ favorabil, din motiv că, motivarea apelului nu a fost
depusă.
La 16 aprilie 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere
de recurs împotriva încheierii din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru,
solicitând admiterea recursului, casarea încheierii Curții de Apel Centru din 17
martie 2025, emiterea unei noi încheierii prin care cauza să fie remisă instanței
de apel la etapa depunerii apelului motivat.
În motivarea recursului, a invocat că, consideră că încheierea instanței
de apel este nelegală și vădit eronată, întrucât nu a fost analizat impedimentul
obiectiv care a condus la imposibilitatea depunerii motivării în termen.
Invocă că, la data de 14 ianuarie 2025 a depus în termen apel nemotivat
împotriva Hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din data de 18
decembrie 2024.
Ulterior, la data de 30 ianuarie 2025, motivarea hotărârii a fost
expediată prin poșta electronică, însă aceasta a intrat în folderul Spam,
situație care a condus la imposibilitatea obiectivă de a respecta termenul de
30 de zile prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ pentru depunerea
motivării apelului.
Notează că, nu a avut cunoștință efectivă despre conținutul hotărârii
motivate și, în consecință, nu a avut posibilitatea reală de a-și exercita dreptul
la cale de atac. Comunicarea efectivă despre conținutul hotărârii motivate a
avut loc la data 4 aprilie 2025, data la care a parvenit încheierea din 17 martie
2025 privind declararea inadmisibilă a apelului, iar comunicarea prin posta
terestră a lipsit cu desăvârșire.
Mai indică că, potrivit jurisprudenței constante, termenul procedural
de 30 de zile pentru prezentarea motivării apelului curge doar de la data
notificării efective și conforme a hotărârii motivate. În lipsa acestei
notificări, partea nu poate fi considerată în întârziere. Aplicarea rigidă a unei
sancțiuni procedurale în lipsa culpei părții contravine principiului
proporționalității și echității procesuale. Formalismul excesiv, în lipsa unei
notificări reale și eficiente, echivalează cu privarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale de un drept efectiv de acces la o cale de atac, ceea ce
contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
La 22 mai 2025, avocatul Igor Litvinenco în înțelesele lui Ivan Stînca
a depus referință, indicând că cerere de recurs este inadmisibilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
2
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”
Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 24 din Codul administrativ prevede că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își
îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale și morale cauzate.”
Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 97 alin. (1) și (3) lit.d) din Codul administrativ:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod.
Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație
dedicate.”
Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a
fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
3
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”
Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil:
„ Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într- un
scop juridic.
Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția
cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat.
Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:
c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de
comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau
Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre
cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”
Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind
identificarea electronica și serviciile de încredere:
„Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se
consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de
către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația
electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului
sau al creatorului sigiliului electronic.
Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se
consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În
cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional
respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia
în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de
un asemenea sistem - din momentul extragerii de către destinatar a documentului
electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 17 martie 2025, fiind
notificată recurentei la data de 4 aprilie 2025, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 111).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat prevederilor legale și
a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul
administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentei
invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
4
Din materialele cauzei rezultă că, 18 decembrie 2024 a fost pronunțată
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani prin care a fost admisă
acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ivan Stînca împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
La 14 ianuarie 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 18 decembrie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care cererea
intimatului să fie respinsă ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat
inadmisibil apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 18 decembrie
2024, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de
Ivan Stînca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii
actului administrativ favorabil, din motiv că, motivarea apelului nu a fost
depusă.
În continuare, coroborând dispozițiile 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2),
art. 232 alin. (2), art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ cu
probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră întemeiată
concluzia Curții de Apel Centru referitoare la faptul că Casa Națională de
Asigurări Sociale omis termenul de depunere a apelului motivat și respinge
argumentele recurentei invocate în susținerea poziției sale ca neîntemeiate și
pur declarative.
Or, din materialele cauzei rezultă că, instanța de fond a expediat
participanților la proces, inclusiv Casei Naționale de Asigurări Sociale, în
corespundere cu dispozițiile art. 96 - 98 din Codul administrativ, prin e-mail,
la 30 ianuarie 2025, copia hotărârii motivate din 18 decembrie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.104).
Aici, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii și
recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul
eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat
conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a
destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și
atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare
tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va
cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte,
expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau
extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system”
conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza
returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
5
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau
ea nu poate primi e-mailuri.
Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extrasului
de pe portalul poștei electronice a instanței de fond, se atestă faptul că Casa
Naționale de Asigurări Sociale i-a fost notificată copia hotărârii motivate din
18 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin e-mail, la
30 ianuarie 2025, iar această modalitate de notificare a actului judecătoresc
emis, se încadrează în rigorile art. 96-98, art. 1101 alin. (1) din Codul
administrativ, în coroborare cu art. 45 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19
mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22
alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil.
De altfel, instanța de recurs notează că la 30 ianuarie 2025,
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a publicat hotărârea motivată din 30
ianuarie 2025 pe pagina web a instanțelor judecătorești:
www.instante.justice.md, care poate fi identificată la rubrica „hotărârile
instanței”.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei
despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Casa Națională de Asigurări
Sociale, fiind partea interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau să
întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la
instanță și anume, să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile
de timp și să prezinte în termen motivarea apelului.
Or, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care
reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost
transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru
Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce
măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că
reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și
acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la
evoluția procedurilor sale.
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a creat condițiile necesare
prevăzute atât de legislația națională, cât și de cea internațională, asigurând
Casei Naționale de Asigurări Sociale posibilitatea de a-și valorifica efectiv
drepturile sale procesuale, care însă nu au dat dovadă de diligență în
realizarea drepturilor sale.
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii
primei instanțe a început să curgă de la 31 ianuarie 2025, ziua imediat
următoare notificării hotărârii integrală, și a expirat la data de 3 martie 2025.
Însă, Casa Națională de Asigurări Sociale, nu a depus nici până în
prezent apelul motivat împotriva hotărârii din 18 decembrie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
6
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în
condițiile în care Casa Națională de Asigurări Sociale nu a prezentat
motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii
motivate, soluția instanței de apel, privind declararea inadmisibilă a apelului,
este întemeiată.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate
reține argumentul recurentei precum că hotărârea motivată a intrat în forderul
„Spam”, or este de obligația Casa Națională de Asigurări Sociale de a-și
verifica în mod sistematic și cât mai frecvent poșta electronică, inclusiv
compartimentul „SPAM”.
Completul de judecată reține că, „dreptul la o instanță” nu este absolut.
Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces,
prin sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu
un drept efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor
și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6§1 acordă statului dreptul de a
alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că,
soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în
corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea
cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile
necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin
manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a
interesului fată de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania,
hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova,
hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova,
hotărâre din 10 iulie 2012).
Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale fiind interesat de
soluționarea prezentei cauze în ordine de apel, nu a depus diligența necesară
ca să-și îndeplinească obligațiile sale procedurale cu bună-credință, în
vederea depunerii motivării apelului în interiorul termenului legal.
Argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu
constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.
Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că încheierea din 17
martie 2025 a Curții de Apel Centru reflectă nu doar aplicarea corectă a legii,
ci și consolidarea principiului accesului la justiție în condițiile respectării
procedurii.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.
b) și alin. (2) din Codul administrativ,
7
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și
menține încheierea 17 martie 2025 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
8