3ra-1344/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1344/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-1344/22

2-21085324-01-3ra-29122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

06 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ion Buzu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

c o n s t a t ă:

La data de 07 iunie 2021 Ion Buzu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea la emiterea actului

administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a invocat faptul că, începând cu data de 26 mai 2010 a

obținut dreptul la pensie pentru limită de vârstă, având codul pensiei CPAS nr.

XXXXX, fapt confirmat prin legitimația de pensionar seria CN nr. XXXX, eliberată

la 13.08.2010 de Casa Națională de Asigurări Sociale.

A indicat că deși a obținut dreptul la pensie pentru limită de vârstă, de la 01

iunie 2010 a continuat să activeze permanent în câmpul muncii, efectuând lunar

cotizarea asigurărilor sociale în modul prevăzut de lege. De la 02 iunie 2020 a întrunit

condițiile necesare pentru reexaminarea drepturilor la pensie pentru limită de vârstă.

Astfel, la 24 iunie 2020 s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Centru mun. Chișinău în vederea depunerii cererii și actelor necesare pentru

reexaminarea pensiei, însă i s-a comunicat că va avea dreptul să depună cererea de

reexaminare a pensiei doar după 01 iulie 2020.

La 01 iulie 2020 s-a prezentat repetat la CTAS Centru, unde a depus din nou

cererea și documentele necesare pentru reexaminarea pensiei, care de această dată, au

fost recepționate.

1

A afirmat că, pentru luna iulie a primit pensia în mărimea veche de 5 256 lei, de

asemenea, și în luna august a primit pensia în mărime veche, și abia în luna

septembrie a primit pensia mărită cu 3 414 lei pentru luna august și pentru luna

septembrie, în mărime de 8 670 lei, această sumă fiind înscrisă de CTAS în

legitimația de pensionar.

Adresându-se către CTAS Centru cu solicitarea de comunicare a cauzei pentru

care nu i s-a calculat pensia mărită pentru luna iulie, i-a fost explicat că cererea

recepționată a fost depusă la 01 iulie 2020, noile drepturi la pensia mărită se acordă

începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea și actele necesare,

adică din luna august 2020.

A menționat că, a devenit clar motivul pentru care funcționarii CTAS Centru au

refuzat în luna iunie să recepționeze cererea de reexaminare a pensiei, deoarece în

acest caz, urmau să efectueze recalcularea pensiei începând cu 01.07.2020, care

coincidea cu luna următoare de la depunerea cererii.

În opinia reclamantului, impunând pensionarilor termenul la depunerea cererilor

de reexaminare a pensiilor după 01 iulie, conducerea CTAS Centru a creat artificial o

pseudo-legală acțiune de recalculare a pensiilor începând cu luna următoare, adică de

la 01 august 2020.

A relatat că, pensionarii care au întrunit până la 01.07.2020 condițiile de

cotizare, au fost lipsiți de dreptul de a depune cererea de reexaminare în luna iunie, ca

urmare fiind prejudiciați de pensiile majorate pentru luna iulie.

A comunicat că, în vederea respectării procedurii prealabile, a expediat prin

poștă Casei Naționale de Asigurări Sociale cerere prealabilă, recepționată la

16.04.2021. Iar, prin răspunsul nr. B793/21 din 03.05.2021 Casa Națională de

Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă, revendicările formulate nefiind admise.

A invocat că, conform art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156 din 14.10.1998

privind sistemul public de pensii, reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în

cazul persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru

limită de vârstă.

Iar alin. (4² ) din articol menționat indică că, reexaminarea pensiilor pentru

limită de vârstă, stabilite până la 01.01.2019, se efectuează în raport cu stagiul de

cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, conform

eșalonării prevăzute în tabelul nr. 1¹.

A notat că, corespunzător alin. (5) și (6) al aceluiași articol se indică că noile

drepturi la pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă

cererea și actele necesare la organul de asigurări sociale. Cererea de reexaminare a

pensiei pentru limită de vârstă în condițiile alin. (4¹) și (4²) se depune la organul

teritorial de asigurări sociale de la domiciliul asiguratului sau, în formă electronică,

prin intermediul portalului guvernamental unic al serviciilor publice, al portalului

guvernamental al cetățeanului ori al paginii web oficiale a Casei Naționale de

Asigurări Sociale.

A invocat că, urmare a faptului că din 02.06.2020 a întrunit toate condițiile

pentru reexaminarea drepturilor la pensie, prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) și alin.

(4² ), tab. nr. 1¹ , având un stagiu de cotizare de peste 10 ani după realizarea dreptului

la pensie pentru limita de vârstă, iar la 24.06.2020 fiind depusă cererea de

2

reexaminare a pensiei, consideră că CTAS Centru urma să efectueze recalcularea

pensiei începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, adică cu luna

iulie 2020.

Prin refuzul de a recepționa cererea din 24.06.2020 privind reexaminarea

dreptului la pensie pentru limita de vârstă, CTAS Centru a încălcat în mod evident

prevederile art. 33 alin. (4²), tabelul nr. 1¹ din Legea nr. 156/1998 privind sistemul

public de pensii. Ca urmare, CTAS nu a recalculat corect pensia după cum prevede

legea, începând cu 01.07.2020, ci a recalculat-o doar începând cu 01.08.2020, prin ce

i-a fost cauzat reclamantului un prejudiciu material direct în sumă de 3 414 lei.

A solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să reexamineze

dreptul la pensie conform cererii înregistrate la 24.06.2020, obligarea Casei Naționale

de Asigurări Sociale să efectueze plata la pensia restantă pentru luna iulie 2020, în

mărimea sumei reexaminate de 3 414 lei, cuvenită lui Ion Buzu ca urmare a

înregistrării cererii din 24.06.2020 privind reexaminarea dreptului la pensie pentru

limita de vârstă, încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a

prejudiciului moral pricinuit în mărime de 5 000 lei și a cheltuielilor de asistență

juridică.

Prin încheierea din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis renunțul lui Ion Buzu la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligată Casa Națională de Asigurări să

reexamineze dreptul la pensie a lui Ion Buzu, conform cererii înregistrate la 24 iunie

2020 și să efectueze plata pensiei restante pentru luna iulie 2020, în mărimea sumei

reexaminate de 3414 de lei, cuvenită lui Ion Buzu ca urmare a înregistrării cererii din

24 iunie 2020 privind reexaminarea dreptului la pensiei pentru limita de vârstă, În

rest, capătul de cerere privind încasarea cheltuielilor de judecată s-a respins ca

neîntemeiată.

La data de 12 noiembrie 2021, cu respectarea art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii

din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la data de 02

februarie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii privind respingerea acțiunii.

Conform avizului de recepție, copia hotărârii primei instanțe a fost notificată

apelantei CNAS la data de 14 ianuarie 2022 (f.d. 68). Prin urmare, motivarea apelului

a fost prezentată în termenul prevăzut de art. 232 lin. (2) Cod administrativ.

Prin decizia din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Instanța de apel și instanța de fond au conchis asupra netemeiniciei refuzului

Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu obligarea reexaminării dreptul la pensiei lui

Ion Buzu, conform cererii înregistrate la 24.06.2020 și efectuarea plății pensiei

restaneă pentru luna iulie 2020, în mărimea sumei reexaminate de 3 414 lei, cuvenită

lui Ion Buzu ca urmare a înregistrării cererii din 24.06.2020.

Instanțele ierarhic inferioare au respins argumentul Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind achitarea plății din luna august 2020 cu referire la art.33 alin. (5) din

3

Legea 156/1998, potrivit căruia drepturile la pensie se acordă începând cu luna

următoare celei în care a fost depusă cererea și actele necesare la organul de asigurări

sociale. Or, dreptul lui Ion Buzu la primirea efectivă a pensiei reexaminate a început

din 01.07.2020, în situația în care ultimul a depus cererea privind examinarea pensiei

anterior lunii de la care este atestat dreptul, fapt după cum a și fost executat de

reclamant/intimat, cererea fiind depusă la 24.06.2020.

La 28 septembrie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Iar, la 02

decembrie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei

noi decizii.

În motivarea recursului, recurenta a invocat că intimatul avea dreptul la

examinarea pensiei pentru limită de vârstă de la 01 iulie 2020, făcând referire la

tabelul nr. 1¹ din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și

modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.165/2017.

Prin referința din 30 ianuarie 2023 intimatul Ion Buzu a solicitat de a respinge

recursul cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 septembrie 2022 și

la 28 septembrie 2022 CNAS a depus recurs.

Decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentei CNAS prin poșta

electronică la data de 16 decembrie 2022 (f.d 112). Prin urmare, motivarea recursului

prezentată la 02 decembrie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

4

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01

septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea

cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,

iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ (în vigoare până la 01

septembrie 2023), recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și

care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ

(în vigoare până la 01 septembrie 2023). În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

5

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ (în vigoare până

la 01 septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6