3ra-959/22 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-959/22 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-959/22

2-19095597-01-3ra-19092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Mariei Sîrbu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu

menținerea hotărârii din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, prin care a fost admisă parțial acțiunea

constată:

La 16 mai 2019, Maria Sîrbu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că odată cu atingerea vârstei de pensionare,

a depus în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Hîncești cerere privind

stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, cu anexarea înscrisurilor solicitate.

Potrivit deciziei privind stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, despre

care a aflat doar din răspunsul CNAS din 8 aprilie 2017, emis la cererea sa

prealabilă, i-a fost stabilită pensie în mărime de 1 259,56 de lei lunar.

Din informația indicată, a constatat că pensia dânsei a fost calculată doar

pentru stagiul de 29 de ani și 3 luni, necesar fiind 30 de ani.

1

A menționat că la începutul anului 2019, s-a adresat la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Hîncești și Casa Națională de Asigurări Sociale cu cereri

prealabile privind reexaminarea drepturilor sale la pensie, cu prezentarea

certificatului de salariu pentru perioada respectivă.

Prin decizia nr. S-646 din 8 aprilie 2019, Casa Națională de Asigurări

Sociale i-a refuzat recalcularea pensiei, din motiv că Spitalul Raional Hîncești,

pentru perioada 1 ianuarie 1999 – 1 martie 2000 și 14 ianuarie 2008 – 1 octombrie

2008, precum și SRL „Mindalia”, pentru perioada 7 aprilie 2000 – 24 septembrie

2001, nu au prezentat declarațiile persoanei asigurate și perioadele respective nu

au fost incluse în stagiul de cotizare și nici la determinarea venitului mediu lunar

asigurat.

Prin aceeași decizie, a aflat că odată cu prezentarea declarațiilor privind

venitul asigurat realizat după 1 ianuarie 1999, pensia dânsei va fi reexaminată,

deși înscrisurile respective le-a anexat de nenumărate ore la adresările sale către

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Hîncești și Casa Națională de Asigurări

Sociale.

A specificat că s-a adresat repetat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Hîncești unde, la fel, a fost recunoscut temeiul adresării sale, dar i s-a recomandat

adresarea cu problema respectivă în instanța de judecată.

Prin urmare, este evident temeiul solicitării sale de recalculare a mărimii

pensiei, deoarece prin prezentarea înscrisurilor privind salariul primit în cadrul

Spitalului Raional Hîncești, s-a stabilit apariția unor circumstanțe noi referitoare

la venitul asigurat, ce a avut loc după acordarea dreptului la pensie.

Și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 24, 25 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 239-241, 243

CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. S-646/19 din data de 8 aprilie 2019 privind refuzul la

recalcularea mărimii pensiei și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de

a-i recalcula pensia, cu luarea în calcul a salariului realizat pentru perioada

deplină a stagiului de cotizare și încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, a fost atras în proces în calitate de persoană terță Spitalul Raional

Hîncești, cu sediul în or. Hîncești str. Mihailcea Hîncu 238.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, a fost admisă parțial acțiunea.

A fost anulată în tot decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale,

exprimată prin răspunsul nr. S-646/19 din 8 aprilie 2019.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită o decizie cu

privire la recalcularea pensiei stabilite Mariei Sîrbu, cu includerea în stagiul de

cotizare și a venitului asigurat a perioadei de activitate în cadrul Spitalului

Raional Hîncești, confirmat prin certificatul de salariu eliberat de Spitalul Raional

2

Hîncești nr. 27 din 2 mai 2019 și achitarea diferenței pensiei începând cu data

stabilirii acesteia – 6 ianuarie 2016.

A fost încasată din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în

beneficiul Mariei Sîrbu, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma de 300

de lei.

În rest, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea.

La 3 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232

alin. (1) Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 29 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 21 decembrie 2021, cu

respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin

intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii

de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu menținerea

hotărârii din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

La 25 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate,

cu emiterea unei noi decizii.

La 13 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Mariei Sîrbu și Spitalului Raional Hîncești copia cererii de recurs depuse de Casa

Națională de Asigurări Sociale, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la

recursul declarat (f. d. 190).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

3

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 Cod administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul,

stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art. 111 alin. (1)-(4) CPC, actele de procedură se efectuează în

termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de

procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se

instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea

actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu

se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului

se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează

odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua

actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că

termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o

modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității

raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li

se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este

adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, rezultă că

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în

4

forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele

forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b)

notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare

recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice

de comunicație dedicate.

Astfel, din actele cauzei cert rezultă că dispozitivul deciziei contestate a

fost pronunțat de Curtea de Apel Chișinău la 24 mai 2022, în ședință publică

(f. d. 178).

Se mai constată că în dispozitivul deciziei din 24 mai 2022, Curtea de Apel

Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al

acesteia prevăzut de legislația în vigoare.

La 25 mai 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (1)

Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău, menționând că argumentarea detaliată a recursului va fi

prezentată suplimentar după notificarea deciziei motivate a instanței de apel

(f. d. 187).

Se reține că la 8 septembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău, prin

intermediul poștei electronice, a notificat participanților la proces spre cunoștință

copia deciziei motivate din 24 mai 2022, inclusiv la adresa electronică a

reprezentantului Casei Naționale de Asigurări Sociale în bază de procură,

XXXXX, adresa respectivă fiind utilizată de către Casa Națională de Asigurări

Sociale atât la expedierea apelului nemotivat, cât și la depunerea apelului motivat

de către aceasta împotriva hotărârii din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani (f. d. 135, 144, 173 verso, 186).

La fel, actele cauzei atestă că adresa electronică nominalizată a mai fost

utilizată pentru corespondența dintre Curtea de Apel Chișinău și Casa Națională

de Asigurări Sociale, pe parcursul examinării cauzei, inclusiv pentru comunicarea

informației în vederea prezentării referinței și expedierea citațiilor (f. d. 156, 168,

170).

Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul de 30

de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) Cod administrativ, pentru prezentarea

recursului motivat a început să curgă la data de 9 septembrie 2022, ziua imediat

următoare datei notificării deciziei motivate a instanței de apel și urma să expire

la data de 8 octombrie 2022.

Dat fiind faptul că data de 8 octombrie 2022 a fost zi de sâmbătă, prin

urmare zi nelucrătoare, ultima zi de depunere a recursului se constată a fi data de

10 octombrie 2022, ca următoarea zi lucrătoare.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, Casa Națională de

Asigurări Sociale nu a depus motivarea recursului nici până în prezent, motiv

pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ

– recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost

depusă.

5

Sub aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, recursul depus împotriva

deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate

legalitatea actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului

trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a

acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt

de natură să facă vizibile ilegalitatea deciziei contestate.

Așadar, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale nu s-a conformat

prevederilor legale și a formulat o cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția

motivele ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la

manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată în apel. Această

circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța

învestită cu soluționarea căii de atac.

Mai cu seamă că în cererea de recurs nemotivată, însăși Casa Națională de

Asigurări Sociale a evidențiat că recursul motivat va fi depus după recepționarea

deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o decizie neîntemeiată. Condiția legală a expunerii motivelor de recurs implică

determinarea greșelilor anume imputate instanței ierarhice inferioare, cu

expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul

echivoc al recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, or, ultima

fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă

măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea

motivării recursului în termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor

impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării recursului

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil, or, ține de obligația părților de a

lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van

Harn împotriva Germaniei).

În conformitate cu art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

6

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7