3r-118/25 — privind contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind contestarea actelor administrative
- Temei legal
- Termenul depunerii cererii de apel.
3r-118/25 — privind contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Dina Roșca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale
privind contestarea actelor administrative,
împotriva încheierii din 8 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-118/25
PIGD 2-23143135-01-3r-02052025)
Termenul depunerii cererii de apel.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. V. Ciumac
Curtea de Apel Centru – jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan
2 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 7 octombrie 2023, Dina Roșca a depus o acțiune în
contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,
solicitând anularea unor acte administrative.
Prin hotărârea din 18 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de
avocatul Constantin Morari în numele reclamantei Dina Roșca. Instanța a
anulat, ca fiind ilegale, Decizia nr. 44552 din 25 mai 2021 emisă de Casa
Națională de Asigurări Sociale – Oficiul teritorial Rîșcani, precum și
răspunsul nr. 4762/23 din 22 septembrie 2023 al aceleiași instituții, prin care
a fost respinsă cererea prealabilă a reclamantei.
Totodată, instanța a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să
emită un act administrativ favorabil, prin care să dispună restabilirea pensiei
de dizabilitate a reclamantei Dina Roșca, în cuantumul în care aceasta era
stabilită anterior datei de 25 mai 2021.
La data de 2 august 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
cerere de apel împotriva hotărârii din 18 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, solicitând, totodată, repunerea în termenul de exercitare a căii
de atac. Ulterior, la 20 februarie 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale
a depus motivarea cererii de apel.
Prin încheierea din 8 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins
ca fiind neîntemeiată cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale privind
repunerea în termenul de declarare a apelului. S-a declarat inadmisibil apelul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, din motivul depunerii apelului
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul
administrativ.
La data de 14 aprilie 2025, ora 15:27, Casa Națională de Asigurări
Sociale a depus recurs la instanța de apel împotriva încheierii din 8 aprilie
2025 a Curții de Apel Centru. Aceasta a solicitat admiterea cererii, casarea
încheierii contestate, cu pronunțarea unei noi decizii.
În motivarea recursului, a invocat că nu a fost citată la pronunțarea
hotărârii Judecătoriei Chișinău din 18 iunie 2024 și a recepționat copia
dispozitivului acesteia abia la 1 august 2024, deși potrivit prevederilor
art.236 alin. (4) CPC și art. 100 alin. (3) CPC, precum și pct. 141 din
1
Instrucțiunea CSM nr. 142/4, comunicarea hotărârii trebuia să se realizeze în
termen de 5 zile.
Recurenta a invocat că, imposibilitatea de a respecta termenul legal de
apel s-a datorat unor motive independente de voința sa (lipsa de comunicare
în termen a hotărârii).
Recurenta a susținut că a depus toate diligențele necesare: a prezentat
referința și dosarul administrativ în termen, a depus demers de amânare a
ședinței din 19 aprilie 2024 din cauza concediului reprezentantului său și că
nu poate fi acuzată de lipsa de interes sau abuz procedural.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Conform art. 232 din Codul administrativ,
„Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen
de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) din Codul administrativ,
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art.232 alin.(1).”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.
Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ:
2
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
constată că încheierea din 8 aprilie 2025 a fost notificată Casei Naționale de
Asigurări Sociale, prin poșta electronică, la data de 11 aprilie 2025, ora
11:35. Cererea de recurs a fost depusă în termen, la data de 14 aprilie 2025,
conform prevederilor art. 242 din Codul administrativ.
Cu referire la situația din speță, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că, la 18 iunie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul
Centru a pronunțat hotărârea, prin care a admis acțiunea în contencios
administrativ formulată de avocatul Constantin Morari în numele
reclamantei Dina Roșca.
La data de 2 august 2024, prin intermediul poștei electronice, Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel împotriva hotărârii din
18 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând, totodată,
repunerea în termenul de exercitare a căii de atac. Ulterior, la 20 februarie
2025, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări
Sociale a depus motivarea cererii de apel.
Prin încheierea din 8 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins
ca fiind neîntemeiată cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale privind
repunerea în termenul de declarare a apelului. S-a declarat inadmisibil apelul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, din motivul depunerii apelului
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul
administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
încheierea contestată a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 236
alin.(2) lit. d) din Codul administrativ, care prevede că apelul este declarat
inadmisibil în situația în care apelul a fost depus după expirarea termenului
stabilit la art. 232 alin. (1).
Actele dosarului confirmă că prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, începând cu data de 9 octombrie 2023.
Pe parcursul examinării cauzei în primă instanță, Casa Națională de
Asigurări Sociale a fost legal citată și a recepționat efectiv citațiile și actele
procesuale transmise de instanță, aspect confirmat prin avizele de recepție
anexate la dosar, respectiv:
1) Avizul de recepție nr. DS8010721911AS – copia cererii de
chemare în judecată și anexele aferente (fila dosarului 28);
3
2) Avizul de recepție nr. DS8011434333AS – citația pentru ședința
de judecată fixată pentru data de 19 aprilie 2024 (fila dosarului 30).
Conform prevederilor art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,
termenul de 30 de zile pentru declararea apelului începe să curgă de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii și nu de la comunicarea acesteia.
Această prevedere subliniază caracterul imperativ al termenelor
procedurale, asigurând stabilitate și previzibilitate în desfășurarea procesului
judiciar. Prin stabilirea momentului de la care începe să curgă termenul –
respectiv de la pronunțarea dispozitivului – legiuitorul urmărește să
responsabilizeze părțile în ceea ce privește supravegherea derulării cauzei și
respectarea termenelor legale.
Cu toate acestea, în situații excepționale, cum ar fi lipsa accesului
părții la informațiile necesare sau neîndeplinirea obligațiilor de comunicare
de către instanță, părțile pot invoca impedimente obiective care justifică
repunerea în termen, în baza art. 114 din Codul administrativ. O astfel de
abordare echilibrează principiul respectării stricte a termenelor cu cel al
accesului la justiție, garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului.
Astfel, orice cerere de repunere în termen trebuie analizată în funcție
de circumstanțele specifice ale speței, cu atenție asupra faptului dacă partea
a fost în imposibilitate reală de a declara apelul în termenul prevăzut de lege.
Instanța de recurs subliniază că fiind notificată despre existența cauzei
pe rolul instanței de judecată și citată în mod efectiv la ședința de judecată,
Casa Națională de Asigurări Sociale avea o obligație pozitivă de a se interesa
constant de mersul procesului. Această obligație derivă din rolul activ al
parții în cadrul procedurilor judiciare și presupune monitorizarea evoluției
cauzei, respectarea termenelor legale și luarea tuturor măsurilor necesare
pentru a asigura o reprezentare eficientă a intereselor sale.
Referitor la argumentul invocat de Casa Națională de Asigurări
Sociale privind transmiterea cu întârziere a dispozitivului hotărârii
judecătorești, completul de judecată reține că, deși recurenta susține că a
recepționat hotărârea la data de 1 august 2024, acest fapt, în sine, nu poate
constitui un temei pentru repunerea în termen, în lipsa unei justificări
temeinice privind pasivitatea procesuală manifestată. CNAS a fost legal
citată în proces, având deplină cunoștință despre existența cauzei pe rol. În
aceste condiții, recurenta avea obligația să urmărească activ evoluția
dosarului și să întreprindă demersurile necesare pentru exercitarea dreptului
la apel. Or, în speță, recurenta nu a făcut dovada existenței unui impediment
real, obiectiv și independent de voința sa, care să o fi împiedicat să exercite
calea de atac în termenul legal.
În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului la apărare și a
accesului la justiție, invocată de CNAS, completul de judecată apreciază
acest argument ca fiind nefondat. Recurenta a fost legal citată în proces, a
depus referința și a avut posibilitatea de a participa la ședința de judecată,
însă a ales să solicite amânarea examinării cauzei pe motivul aflării
4
reprezentantului său în concediu. Instanța de fond era liberă să aprecieze
oportunitatea și temeinicia cererii de amânare, iar în lipsa unei obligații
legale de suspendare automată a procesului, nu se poate reține o încălcare a
art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dreptul de acces la
justiție presupune o conduită activă și diligentă din partea participanților la
proces, nu pasivitate sau transferul responsabilității exclusiv asupra instanței
de judecată.
Referitor la argumentul privind îndeplinirea condițiilor legale pentru
repunerea în termen, completul subliniază că CNAS a invocat prevederile
art. 65 din Codul administrativ, însă nu a probat existența unei imposibilități
reale, obiective și independente de voința sa de a depune apelul în termenul
legal. Simpla mențiune că dispozitivul hotărârii i-ar fi fost comunicat cu
întârziere nu poate fi asimilată unui impediment obiectiv în sensul legii. Mai
mult, potrivit art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, termenul de apel
începe să curgă de la data pronunțării hotărârii, nu de la data comunicării
acesteia. În aceste condiții, recurenta avea obligația de a urmări desfășurarea
procesului și de a solicita copia hotărârii în termen util, iar neexecutarea
acestor acțiuni nu poate fi imputată instanței de judecată.
În ceea ce privește susținerea recurentei privind diligența manifestată
în proces, instanța de recurs reține că, deși CNAS afirmă că a acționat cu
promptitudine, acest comportament trebuie analizat în raport cu obligația
pozitivă a părții de a urmări activ dosarul. Faptul că recurenta a depus
referința și a solicitat amânarea unei ședințe de judecată nu o exonerează de
responsabilitatea de a urmări pronunțarea hotărârii și de a întreprinde
demersurile necesare în termen. Pasivitatea procesuală manifestată după data
de 15 aprilie 2024 (ziua depunerii cererii de amânare a ședinței) relevă o
lipsă de interes și nu poate justifica, în mod rezonabil, repunerea în termenul
de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește susținerea recurentei că dispozitivul hotărârii nu i-
a fost comunicat în termen și că acest fapt ar justifica repunerea în termenul
de declarare a apelului, completul de judecată reține că această afirmație este
contrazisă de evidențele oficiale ale instanței. Astfel, dispozitivul hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pronunțată la data de 18 iunie 2024, a
fost publicat pe portalul național al instanțelor de judecată la data de 8 iulie
Conform legislației în vigoare, participanții la proces au obligația de a
urmări activ evoluția cauzei și de a se informa cu privire la pronunțarea
actelor de dispoziție. Publicarea dispozitivului hotărârii pe platforma oficială
echivalează, în contextul normelor procedurale și al principiului bunei-
credințe, cu notificarea efectivă a părților despre soluția pronunțată. Așadar,
recurenta nu poate pretinde că a fost în imposibilitate obiectivă de a cunoaște
existența hotărârii, atât timp cât aceasta a fost accesibilă public în termenul
legal de exercitare a apelului.
În ceea ce privește argumentul recurentei referitor la o pretinsă
practică judiciară neunitară privind admiterea cererilor de repunere în termen
în cauze similare, completul de recurs reține că acest argument este irelevant
5
în examinarea unei chestiuni strict procedurale. Practica judiciară poate
constitui un reper valoros în interpretarea și aplicarea dreptului material, în
special la examinarea fondului cauzei, însă nu poate fundamenta automat
admiterea unei cereri de repunere în termen, care presupune o analiză
punctuală, individualizată și probatorie a împrejurărilor obiective care au
împiedicat partea să acționeze în termenul legal. Aplicarea excepției de la
caracterul imperativ al termenului procedural presupune o probă clară a unui
impediment real, ceea ce nu poate fi substituit prin trimiterea generică la alte
spețe.
Instanța de recurs constată că încheierea prin care a fost respinsă
cererea de repunere în termen este legală și temeinic motivată, fiind
întemeiată pe dispozițiile legale aplicabile și pe circumstanțele concrete ale
cauzei. CNAS nu a demonstrat existența unei erori de drept sau de fapt care
să justifice casarea acesteia. Simpla nemulțumire față de soluția pronunțată
de instanța de apel nu este suficientă, în absența unui viciu concret de
legalitate, pentru a fundamenta admiterea recursului, în conformitate cu
cerințele prevăzute de Codul administrativ.
Obligația părților de a respecta termenul procedural este una de natură
imperativă, impusă pentru a asigura stabilitatea și ordinea în procesul
judiciar. Nerespectarea acestui termen, în absența unei cereri de repunere în
termen fundamentată pe motive obiective și justificate, atrage sancțiunea
inadmisibilității.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului
(CtEDO), părțile au obligația de a manifesta diligență în urmărirea cauzei și
respectarea termenelor procedurale.
Casa Națională de Asigurări Sociale avea responsabilitatea de a lua
cunoștință de dispozitivul hotărârii în timp util și de a acționa prompt pentru
a-și proteja drepturile. Neîndeplinirea acestei obligații justifică aplicarea
sancțiunilor legale, întrucât ignorarea termenelor procedurale subminează
principiile ordinii și eficienței procesului judiciar.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că apelul nemotivat a fost depus tardiv, iar temeiurile
invocate pentru cererea de repunere în termen sunt neîntemeiate și nu pot fi
acceptate.
Curtea de Apel Centru a aplicat în mod corect sancțiunea procedurală
prevăzută de lege, respectând dispozițiile Codului administrativ și principiile
stabilității raporturilor juridice, fundamentale într-un stat de drept.
Pe baza celor expuse, instanța de recurs constată temeinicia încheierii
instanței de apel, reținând că recurentul nu a declarat apelul conform
cerințelor prevăzute de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ. În
consecință, se aplică sancțiunile procedurale prevăzute de art. 236 alin. (2)
lit. d) din Codul administrative.
Având în vedere considerentele expuse, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Casa
Națională de Asigurări Sociale, este neîntemeiat. În consecință, recursul este
6
respins, iar încheierea din 8 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru este
menținută.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.b)
și alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și
menține încheierea 8 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7