2ra-831/23 — inlaturarea obstacolelor in exercitarea dreptului de proprietate, demolarea constructiei

2ra-831/23 — inlaturarea obstacolelor in exercitarea dreptului de proprietate, demolarea constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Tudor Nani,

inclusiv prin intermediul avocatului Petru Loghinescu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Marina Maliovanaia, Ludmila Fuior, Gabriel Fuior împotriva lui Tudor Nani

cu privire la înlăturarea piedicilor și obstacolelor în exercitarea dreptului de

proprietate, demolarea construcției ilegale, repararea prejudiciului material

și moral,

împotriva deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-831/23

NR. PIGD 2-13142947-01-2ra-12062023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a prevederilor art. 432 alin.(2) lit. a), b) din Codul de

procedură civilă, nu constituie temei de admisibilitate a recursului.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. N. Mazur,

Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Secrieru, V. Cotorobai, M. Anton,

21 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Tudor

Nani, inclusiv prin intermediul avocatului Petru Loghinescu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului

municipal Chișinău, intervenient accesoriu Tudor Nani, solicitând anularea

ca fiind contrare prevederilor legii și emise cu încălcarea procedurii stabilite

a certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 2763i din 17 aprilie 2003,

autorizației de construire nr. 643 din 10 octombrie 2003, autorizației de

construire nr. 366 din 01 iunie 2005, autorizației de construire nr. 512 din 12

iulie 2006, procesului-verbal de recepție finală nr. 176 –I din 03 martie 2006

a lucrărilor de reconstruire a apartamentului nr.xxxxx a din mun.Chișinău,

str. xxxxx, nr.xxxxx, obligarea pârâților de a înlătura încălcările ce au dus la

lezarea drepturilor, demolarea construcțiilor ilegale și încasarea prejudiciului

moral în mărime de 20 000 de lei.

Ieșanu, în calitate de intervenienți accesorii,

Ludmila Fuior, Gabriel Fuior au fost atrași în proces în calitate de

intervenienți accesorii de partea reclamantei.

cerințelor, a solicitat demolarea construcțiilor ilegale a apartamentului, ce nu

țineau de competența instanței de contencios administrativ.

separat pretenția cu privire la demolarea construcțiilor ilegale într-un proces

aparte, fiind expediată cererea cu materialele spre examinare Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău.

Chișinău, s-a primit cererea de chemare în judecată depusă de Marina

Maliovanaia împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului

municipal Chișinău, intervenienți accesorii Tudor Nani, Inspecția de Stat în

Construcții și A. Ieșanu, în partea pretenției separate.

Maliovanaia a depus o cerere de majorare a cuantumului pretențiilor și de

concretizare a cerințelor, fiind înaintate împotriva lui Tudor Nani, prin care

1

a solicitat obligarea pârâtului Tudor Nani a înlătura piedicile și obstacolele

în exercitarea dreptului de proprietate (dreptul de folosința și de dispoziție)

asupra bunului imobil: apartamentul nr. xxxxx, amplasat mun. Chișinău, str.

xxxxx, nr. xxxxx, de a demola necondiționat construcția din două nivele

(apartamentul nr. xxxxx „a”, amplasat mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx),

edificată de către ultimul în cadrul reconstruirii apartamentului nr. xxxxx

„a”, amplasat mun. Chișinău, str. xxxxx nr. xxxxx, cu extinderea mansardei

și reconstruirea șopronului, de a repara prejudiciul cauzat în legătură cu

încălcările dreptului de proprietate, exprimate prin suma cheltuielilor

necesare pentru înlăturarea tuturor consecințelor negative după executarea

lucrărilor de reconstrucție a apartamentului nr. xxxxx „a” din mun. Chișinău,

str. xxxxx, nr. xxxxx, cu extinderea mansardei și reconstruirea șopronului,

concretizate pe parcurs, în sumă de 193229 lei; încasarea prejudiciului moral

în mărime de 100 000 de lei, pentru crearea pe parcursul unei perioade

îndelungate de timp a impedimentelor în exercitarea dreptului de proprietate

asupra apartamentului său și încasarea cheltuielilor de judecată inclusiv

pentru asistență juridică.

Primăria municipiului Chișinău, în rezultatul cererii pârâtului, a eliberat

ultimului certificatul de urbanism pentru proiectare nr.2763i, prin care a fost

certificată întocmirea documentației de proiect pentru reconstruirea

apartamentului nr. xxxxx „a”, amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr.

xxxxx, cu extinderea mansardei și reconstruirea șopronului în limitele

existente, termenul de valabilitate constituind 12 luni de la data emiterii.

Conform pct.3 al acestuia, beneficiarul era obligat de a executa lucrările

solicitate în conformitate cu legislația și normativele în vigoare, iar nota

acestuia redă că documentația tehnică pe baza căreia beneficiarul Tudor Nani

a solicitat eliberarea autorizației de construire, va fi însoțită obligatoriu de

următoarele avize și studii: „Departamentul arhitectură și urbanism al

municipiului Chișinău, acordurile vecinilor din preajmă, autentificate la

notar.”. Contrar condițiilor prescrise în certificatul de urbanism, a fost

eliberată autorizația de construire nr 643 din 10 octombrie 2003, prin care s-

a autorizat executarea lucrărilor de reconstruire a apartamentului nr. xxxxx

„a”, amplasat în mun. Chișinău, str.xxxxx, nr. xxxxx, cu extinderea

mansardei și reconstruirea șopronului în limitele existente, durata executării

lucrărilor urmând să nu depășească termenul de 12 luni, acest termen fiind și

termenul de valabilitate a autorizației. La fel, au mai fost eliberate autorizația

de construire nr.366 din 01 iunie 2005 și autorizația de construire nr.512 din

12 iulie 2006, prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de reconstruire a

apartamentului enunțat, cu extinderea mansardei și reconstruirea șopronului

în limitele existente.

Nani, s-a întocmit procesul-verbal de recepție finală nr.176-1 a lucrărilor de

reconstruire a apartamentului menționat, fapt eronat înregistrat la 02 ianuarie

2

2007 la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu numărul cadastral xxxxx și

nu corespunde circumstanțelor reale ale speței. Apartamentul se află încă în

reconstrucție, iar prin procesul-verbal de recepție finală, s-au recepționat

lucrările de construcție/reconstrucție a unui alt imobil cu destinația de

„oficiu”, din mun. Chișinău, str. M. xxxxx, nr. xxxxx, lit. „E”, fapte ilegale,

care la 16 mai 2008, în rezultatul controlului efectuat la fața locului, au fost

constatate și de către Inspecția de Stat în Construcții.

aparține pârâtului Tudor Nani, este amplasat în curtea comună a tuturor

locatarilor apartamentelor nr. xxxxx, din mun.Chișinău, str. xxxxx, nr.

xxxxx, (familia Colesnic - apartamentul nr. xxxxx; familia Fuior -

apartamentul nr. xxxxx: familia Maliovanaia - apartamentul nr. xxxxx), în

special, este alăturat cu peretele și podul apartamentului nr. xxxxx –

proprietatea sa privată. Construcția/reconstrucția apartamentului este

efectuată ilegal, contrar prescripțiilor autorităților publice locale.

Beneficiarul construcției Tudor Nani execută lucrările fără acordurile

autentificate notarial ale vecinilor, interesele cărora și sunt afectate. Bunul

imobil reconstruit este amplasat pe un sector de teren transmis în folosință

comună. Construcția/reconstrucția apartamentului nr. xxxxx „a” este

efectuată ilegal. Beneficiarul construcției nu dispune de documentele

legitime necesare, certificatul de urbanism și autorizația de construire

valabile la înaintarea acestei acțiuni negatorii. Construcția/reconstrucția

apartamentului este efectuată ilegal. Contrar prescripțiilor certificatului de

urbanism pentru proiectare nr.2763i din 17 aprilie 2003 și autorizațiilor de

construire „reconstruirea apartamentului nr. xxxxx „a” (amplasat în mun.

Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx) cu extinderea mansardei și reconstruirea

șopronului în limitele existente”, beneficiarul construcției Tudor Nani a

depășit volumul lucrărilor stabilite și prin extinderea pe verticală a

reconstruirii șopronului din curtea din str. xxxxx, nr. xxxxx, a edificat o

construcție cu două nivele, fapt ilegal, deoarece conform legii lucrările de

reconstruire pot fi executate doar cu obținerea autorizației de construire și

doar în limitele stabilite de aceasta. Construcția/reconstrucția apartamentului

executată ilegal de către pârât, afectează inadmisibil proprietatea sa privată.

Pe parcursul controlului calității lucrărilor deja executate de către

beneficiarul construcției, au fost depistate neconformități inclusiv cu

documentația de proiect, printre care și faptul că în zidăria pereților

mansardei nu sunt realizate coloanele din beton armat turnat, conform

documentației de proiect, abateri inadmisibile în construcția/reconstrucția

pârâtului, precum și lezarea dreptului de vecinătate sunt în măsură să producă

efecte negative asupra proprietății alăturate, existând pericol iminent de

prăbușire.

din Codul civil cu circumstanțele faptice ale cauzei, reclamanta a menționat

că, deși nu este lipsită de proprietatea sa, însă prin acțiunile pârâtului Tudor

3

Nani de construcție/reconstrucție a apartamentului nr. xxxxx „a”, o

împiedică să-și exercite în deplinătate prerogativele dreptului de proprietate

asupra apartamentului său, afectându-i inadmisibil bunul imobil, prin ce a

constatat lezarea drepturilor de proprietate și de vecinătate, temei legal

pentru înaintarea acțiunii negatorii.

Gabriel Fuior au depus o cerere, prin care au solicitat introducerea lor în

proces în calitate de intervenienți principali. Totodată, Ludmila Fuior și

Gabriel Fuior au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor

Nani, solicitând obligarea pârâtului Tudor Nani să înlăture piedicile și

obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate (dreptul de folosința și de

dispoziție) asupra bunului imobil: apartamentul nr. xxxxx, amplasat mun.

Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx, de a demola necondiționat construcția din

două nivele (apartamentul nr. xxxxx „a”, amplasat mun. Chișinău, str. xxxxx,

nr. xxxxx), edificată de către ultimul în cadrul reconstruirii apartamentului

nr. xxxxx „a”, amplasat mun. Chișinău, str. xxxxx nr. xxxxx, cu extinderea

mansardei și reconstruirea șopronului, de a repara prejudiciul cauzat în

legătură cu încălcările dreptului de proprietate, exprimate prin suma

cheltuielilor necesare pentru înlăturarea tuturor consecințelor negative după

executarea lucrărilor de reconstrucție a apartamentului nr. xxxxx „a” din

mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx, cu extinderea mansardei și

reconstruirea șopronului, încasarea prejudiciului moral în mărime de 100

000 de lei, pentru crearea pe parcursul unei perioade îndelungate de timp a

impedimentelor în exercitarea dreptului de proprietate asupra apartamentului

și încasarea cheltuielilor de judecată inclusiv pentru asistență juridică.

drept conform cererii de chemare în judecată depusă de Marina Maliovanaia,

argumentând că construcția neautorizată le îngrădește parțial pătrunderea

luminii în casă, deteriorează aspectul imobilului.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Chișinău, s-a admis cererea cu privire la introducerea în proces a Ludmilei

Fuior și Gabriel Fuior în calitate de intervenienți principali. S-a modificat

calitatea procesuală a Ludmilei Fuior și Gabriel Fuior în calitate de

intervenienți principali. S-a primit cererea depusă intervenienți principali

Ludmila Fuior și Gabriel Fuior pentru examinare într-o procedură cu cererea

de chemare în judecată depusă de Marina Maliovanaia.

Centru, în temeiul art. 267 lit.g) din Codul de procedură civilă, s-a scos de

pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Marina Maliovanaia,

Ludmila Fuior, Gabriel Fuior împotriva lui Tudor Nani cu privire la

înlăturarea piedicilor și obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate,

demolarea construcției ilegale, repararea prejudiciului material și moral.

4

Centru, s-a admis cererea reprezentanților Marinei Maliovanaia, Ludmilei

Fuior și Gabriel Fuior și s-a anulat încheierea din 20 ianuarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, de scoatere de pe rol a cererii de

chemare în judecată.

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Marina

Maliovanaia, Ludmila Fuior și Gabriel Fuior. S-a obligat Tudor Nani,

proprietarul imobilului nr.4a din str. xxxxx, nr. xxxxx, mun. Chișinău de a

înlătura piedicile și obstacolele în exercitarea de către Marina Maliovanaia

(apartamentul nr. xxxxx), Ludmila Fuior și Gabriel Fuior (apartamentul nr.

xxxxx) a dreptului lor de proprietate asupra bunurilor imobile, prin aducerea

construcției nr. xxxxx a într-o stare tehnică corespunzătoare cerințelor

normative în construcție, normelor sanitare și antiincendiare. S-a încasat de

la Tudor Nani în beneficiul Marinei Maliovanaia prejudiciul material cauzat

în sumă de 193 229 de lei și cheltuielile de judecată în mărime de 4 660 de

lei. S-a încasat de la Tudor Nani în beneficiul lui Ludmilei Fuior și Gabriel

Fuior cheltuielile de judecată în sumă de 820 de lei. S-a încasat de la Tudor

Nani în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 5 796, 87 de lei. În rest

acțiunea privind demolarea construcției și încasării prejudiciului moral, s-a

respins ca neîntemeiată. Totodată, s-a indicat că la devenirea definitivă a

hotărârii, măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin încheierea din 12

septembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău, de anulat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Loghinescu, a declarat apel împotriva hotărârii din 06 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea

încheierii primei instanțe din 16 martie 2021, prin care s-a anulat încheierea

din 20 ianuarie 2021 și repusă pe rol cererea de chemare în judecată, emiterea

unei noi soluții de respingere repunerea pe rol a acțiunii, anularea măsurilor

de asigurare, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de

respingere a cererii de chemare în judecată.

au declarat apel împotriva hotărârii din 06 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe, admiterea acțiunii privind demolarea construcției, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins cererea de apel depusă de Tudor Nani, reprezentant de avocatul Petru

Loghinescu. S-a admis apelul declarat de Marina Maliovanaia, Ludmila

Fuior și Gabriel Fuior. S-a casat hotărârea din 06 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii cerinței Marinei Maliovanaia,

5

Ludmilei Fuior și Gabriel Fuior privind demolarea construcției ilegale a

apartamentului nr.4 a, amplasat mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx și în

această parte s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a obligat Tudor Nani,

proprietarul imobilului nr. xxxxx a din str. xxxxx, nr. xxxxx, mun. Chișinău

de a demola anexa din două nivele edificată la bunul imobil apartamentul nr.

xxxxx „a” în cadrul reconstruirii apartamentului nr. 4”a”. În rest, hotărârea

din 06 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a menținut. S-a

încasat de la Tudor Nani în beneficiul Marinei Maliovanaia, Ludmilei Fuior

și Gabriel Fuior cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de

4 347, 65 de lei, achitate de apelanți la depunerea apelului.

instanțe prin prisma raționalismului pretențiilor înaintate în raport cu

circumstanțele de fapt și de drept invocate, a considerat parțial corectă

concluzia instanței de fond.

Moldova, art. 315 alin. (1) și (2), art. 316 alin. (1) și (2) art. 376, art.377,

art.379 alin. (1) și (2), art.1398 alin. (1), art.1416 alin. (1)-(4) din Codul civil

(în redacția în vigoare la data realizării raportului juridic litigios), raportate

la prevederile art. 1 al Primului Protocol la Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de apel a dedus

că statul are sarcina pozitivă de a garanta dreptul de proprietate al persoanei,

inclusiv prin încetarea oricăror abuzuri sau atentate ilicite la acesta prin

prisma cerinței de integritate a proprietății, sarcină impusă instanței de

judecată în eventualitatea stabilirii unor încălcări ce afectează negativ și

contrar exigențelor legale dreptul de proprietate al persoanei.

218-227 din 04 februarie 2020, întocmit de Centrul Național de Expertize

Judiciare, s-a constatat că starea tehnică nesatisfăcătoare, avariată, dotată cu

defecte tehnice a apartamentului nr. xxxxx din str. xxxxx, nr. xxxxx, mun.

Chișinău, respectiv procesele distructive și de formaționale au legătură

cauzală atât cu exploatarea bunului imobil pe o perioadă îndelungată și a

acțiunilor seismice, cât și cu lucrările de construcție/reconstrucție/

replanificare demarate la bunul imobil învecinat - apartamentul nr. 4 ”a”,

înregistrat cu număr cadastral xxxxx, amplasat în mun.Chișinău, str. xxxxx

nr. xxxxx, iar tipul lucrărilor demarate la apartamentul nr. 4 „a”, în lipsa

măsurilor privind securitatea și protecția elementelor constructive,

capacității portante, în intervențiile de bază a bunului imobil bloc locativ

(fundație, pereți, planșeu, acoperiș) privind securitatea și protecția bunurilor

imobile învecinate, demonstrează că lucrările de

construcție/reconstrucție/replanificare au sporit avansat procesul de

distrugere a defectelor apărute în apartamentul nr. xxxxx, ce aparține

apelantei/reclamante Marina Maliovanaia și în raport s-au descris amănunțit

toate defecțiunile apartamentului reclamantei Marina Maliovanaia. În

concluzie s-a indicat că costul lucrărilor de reparație/consolidare ce necesită

6

a fi demarate la bunul imobil-apartamentul nr. 4, în scopul remedierii viciilor

depistate la momentul investigațiilor constituie 193 220,37 de lei.

Subsecvent, din concluzia expertizei s-a probat că vinovat în producerea

prejudiciul material apelantei/reclamante Marina Maliovanaia este Tudor

Nani. Apelantul/pârât este indicat ca fiind persoană care prin acțiunile sale

de construcție/reconstrucție/replanificare a imobilului nr. 4 „a”, ce-i aparține

cu drept de proprietate, autorul pretinselor acțiuni prejudiciabile.

civilă, procesele civile se desfășoară pe principii de contradictorialitate și

egalitatea părților în drepturi procedurale, fiecare parte fiind îndreptățită de

a dispune liber de drepturile subiective materiale și procedurale, precum și

interesul legitim supus judecății. Instanței de judecată revenindu-i un rol

diriguitor în sensul art.9 din Codul de procedură civilă. În sensul prevederilor

art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, motiv pentru care instanța de

apel, în lipsa combaterii argumentelor apelantei/reclamante, în modul admis

de probațiune, reține fapte invocate ca fiind stabilite în sensul art. 123 alin.

(6) din Codul de procedură civilă.

1398 din Codul civil, astfel încât apelanții/reclamanți au sarcina probațiunii

ilegalității acțiunilor apelantului/pârât Tudor Nani, prejudiciul cauzat și

legătura de cauzalitate dintre acțiunile titularului acțiunilor ilicite și

prejudiciul cauzat. Cauzarea de prejudicii și vinovăția lui Tudor Nani au fost

probate prin rapoartele de expertiză, combaterea cărora nu s-a realizat în

modul admisibil de probațiune judiciară, motiv pentru care instanța în

condițiile art. 9, art.26, art. 27, art. 118 alin. (1) și art. 121-123 alin.(6) din

Codul de procedură civilă, a reținut ca fiind dovedit faptul cauzării de

prejudicii construcțiilor proprietatea apelanților/intimați de către Tudor Nani

cu ocazia efectuării defectuoase a lucrărilor de construcție/reconstrucție a

imobilelor învecinate proprietate privată. Apărarea judiciară a dreptului de

proprietate în sensul art. 10, art. 11 alin. (1) lit. b) din Codul civil (în redacția

în vigoare la data realizării raportului juridic litigios), aplicate în coroborare

cu prevederile art.316 din același Cod, urmează a fi realizată de o manieră

reală și eficientă, în sensul restabilirii dreptului încălcat, încetarea acțiunilor

de încălcare a dreptului și despăgubirea proprietarului în legătură cu acțiunile

ilicite exercitate de terțul culpabil în frauda drepturilor și intereselor protejate

de lege.

prejudiciile materiale, inclusiv morale cauzate prin acțiunile culpabile ale

apelantului/pârât Tudor Nani, sunt reparabile de către cel care a acționat cu

vinovăție în frauda drepturilor și intereselor protejate de lege. În speță,

reținând comiterea de către Tudor Nani a unei fapte ilicite, ce constă în

edificarea unor construcții ce afectează negativ construcțiile învecinate,

7

existența consecințelor prejudiciabile și legătura cauzală între acestea,

instanța de apel a apreciat ca fiind justă și legală soluția primei instanțe

privind admiterea pretenției reclamantei referitoare la repararea prejudiciului

material în sumă de 193 220,37 de lei.

privind admiterea cerinței referitoare la obligarea lui Tudor Nani de a

înlătura piedicile și obstacolele în exercitarea de către reclamanta Marina

Maliovanaia a dreptului său de proprietate (dreptul de folosința și de

dispoziție) asupra bunului imobil: apartamentul nr. xxxxx, amplasat în mun.

Chișinău str. xxxxx, nr. xxxxx.

acțiunilor culpabile ale apelantului/pârât și daunei cauzate, s-a constatat că

demararea lucrărilor de construcție a apartamentului nr. xxxxx „a” nu

corespund normativelor tehnice în construcții, normelor sanitare și normelor

antiincendiare, distanța dintre construcția anexei edificată la bunul imobil

apartamentul nr. xxxxx „a” și bunul imobil nr. xxxxx - proprietatea familiei

Fuior, este de 3,70 m. Starea tehnică și gradul de execuție a lucrărilor de

construcție/reconstrucție/replanificare demarate la bunul imobil, construcție

nefinisată, apartamentul nr. xxxxx „a”, la momentul investigațiilor nu

corespunde normativelor tehnice în construcții, normelor sanitare și

normelor anti incendiare, fapt ce afectează și provoacă atât incomoditate în

modul de exploatare a ap. xxxxx și imobilului nr. xxxxx, cât și deprecierea

economică a sa. Deci restabilirea dreptului încălcat în sensul punerii în

valoare a garanțiilor legale de protecție a drepturilor de proprietate în sensul

art. 316 din Codul civil ține de esența obligației pozitive în sensul art. 1 al

Primului Protocol la CEDO și a dreptului la un proces echitabil în sensul art.

20 din Constituție, precizat la art. 5 din Codul de procedură civilă și art. 10-

11 din Codul civil.

Tudor Nani precum că deteriorările la apartamentul apelantei/reclamante s-

au datorat nu doar realizării lucrărilor de construcție/reconstrucție/

replanificare, edificate la apartamentul nr.4 „a”, dar și de faptul că clădirea

este veche, reclamanta nu o repară regulat, deoarece din raportul de expertiză

rezultă cert că anume lucrările efectuate de apelant au sporit avansat procesul

de distrugere a apartamentului vizat, astfel încât s-a constatat că consecințele

prejudiciabile pasibile de reparare prin compensare pecuniară au survenit în

urma demarării lucrărilor de construcție.

fond prin prisma pretențiilor deduse judecății și reglementările aplicabile

raportului litigios, a ajuns la concluzia că ultima neîntemeiat a respins

pretenția privind demolarea construcției din două nivele din motiv că

construcția respectivă a fost edificată legal, actele permisive sunt valabile și

temeiuri legale de a demara procedura de demolare a construcției nu ar

8

exista. Potrivit jurisprudenței CtEDO, un recurs efectiv în sensul articolul 13

din Convenție, trebuie să ofere un remediu „eficient”, atât în practică, cât și

în drept (Mitropolia Basarabiei și alții c. Moldovei hot. CtEDO din 13

decembrie 2001), susceptibil de a remedia situația reclamantului în sensul

restabilirii dreptul încălcat. Dreptul la un proces echitabil - garantat de art. 6

al Convenției - va fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui Stat

contractant ar permite ca o decizie judecătorească definitivă și obligatorie să

rămână inoperantă în detrimentul unei părți (Hornsby v. Grecia 19 martie

1997)

de pârât nu au fost anulate, edificarea construcției de către acesta din urmă

cu abateri de la documentația de proiect și, respectiv, actele permisive

aferente, denotă necorespunderea acestei construcții exigențelor legale,

constatare ce impune necesitatea înlăturării încălcărilor comise prin

demolarea construcției edificată cu abateri, prevederile art.1416 din Codul

civil în coroborare cu prevederile art. 316 din Codul civil fiind aplicabile. În

materie de apărare a dreptului de proprietate, modalitățile de apărare

judiciară a drepturilor civile sunt prescrise de lege, în speță art. 10 în

coroborare cu art. 11 alin. (1) lit. b) din Codul civil și deduse din esența

garanțiilor acordate la art. 316 din Codul civil și art. 1 al Primului Protocol

la CEDO. Deci actele permisive de construire nu justifică tolerarea judiciară

a încălcării dreptului de proprietate a unui terți în cadrul exercitării

defectuoase a dreptului de construire.

permisive ce au precedat lucrările de construcție, se califică ca fiind

elementul component al răspunderii delictuale, în sensul art.1416 alin. (1)

din Codul civil, motiv pentru care în cadrul unei proceduri judiciare

conforme exigențelor de „protecție eficientă” a drepturilor și intereselor

protejate de lege, nu poate excepta de la procedura de restabilire a dreptului

încălcat și desființarea actului ilicit cauzator de prejudicii.

conformă exigențelor de legalitate ridicarea sau edificarea de construcții cu

abateri de la actele permisive, respectiv nu se încadrează în noțiunea de

construcție autorizată, logica contrară a primei instanțe fiind eronată din

considerentul că în acest mod sunt justificate abaterile de la normativele

privind calitatea în construcții, cât și defectuoasă în contextul în care

promovează în continuare influenta negativă a construcțiilor edificate cu

abateri asupra proprietăților învecinate, dar și generează consecințe

imprevizibile în privința construcției edificate cu abateri și a construcțiilor

învecinate, golind totodată de substanță protecția judiciară a dreptului de

proprietate încălcat. Constatarea instanței de apel este fortificată și prin

raportul de expertiză nr.218-227 din 04.02.2020, conform căruia starea

tehnică și gradul de execuție a lucrărilor de construcție (reconstrucție)

replanificare demarate la bunul imobil, construcție nefinisată, apartamentul

9

nr. xxxxx „a”, înregistrat cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în mun.

Chișinău, sectorul Centru, str. xxxxx, nr. xxxxx, la momentul investigațiilor

nu corespunde normativelor tehnice în construcție, normelor sanitare și

normelor antiincendiare, fapt ce afectează și provoacă atât incomoditate la

modul de exploatare a bunului imobil apartamentul nr. xxxxx înregistrat cu

număr cadastral xxxxx cu aceeași adresă, cât și deprecierea economică a sa.

Tudor Nani precum că raportul de expertiză judiciară nr.218-227 din 04

februarie 2020 a fost întocmit peste aproximativ 12 ani, iar începând cu 12

septembrie 2008 până în prezent, pârâtului Tudor Nani îi este interzis de a

efectua acțiuni de reconstrucție, reparație în privința apartamentului nr.

xxxxx „a” amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx și oficiului

amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx lit. „E”, astfel încât

degradarea construcției apartamentul nr. xxxxx ce aparține reclamantei

Marina Maliovanaia se datorează anume acțiunilor acesteia, deoarece aceste

aserțiuni sunt declarative și nu sunt justificate în modul admis de probațiune

judiciară, art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă fiind aplicabil.

art. 117, art.118, art.121-122 din Codul de procedură civilă au prezentat

probe admisibile și pertinente, ce confirmă faptul că construcția/

reconstrucția apartamentului nr. xxxxx „a” a fost executată de către

pârâtul/apelant contrar normativelor tehnice în construcție și afectează

inadmisibil proprietatea privată a reclamantei Marina Maliovanaia, în

contextul în care Tudor Nani a depășit volumul lucrărilor stabilite și, prin

extinderea pe vertical a reconstruirii șopronului din curtea din str. xxxxx, nr.

xxxxx, a edificat o construcție în două nivele, contrar exigențelor legale,

deoarece lucrările de reconstrucție pot fi legal executate doar în baza și limita

autorizației de construire și a documentației de proiect aprobate

corespunzător, condițiile răspunderii civile delictuale în sensul art. 1416 din

Codul civil fiind pe deplin prezente. Prin urmare, dreptul la protecția

proprietății o dețin apelanții/reclamanți în calitate de titulari ai dreptului de

proprietate intabulat în modul stabilit de lege anterior exercitării de către

apelantul/pârât a lucrărilor defectuoase de construcție, în timp ce

apelantul/pârât Tudor Nani nu poate pretinde la protecția construcției

realizate cu abateri de la normativele în domeniul construcțiilor, deoarece

acest fapt contravine cadrului legal pertinent și constituie elementul

acțiunilor ilegale în frauda dreptului de proprietate protejat de lege, element

al răspunderii civile în sensul art. 1416 din Codul civil.

a respins pretenția reclamanților privind demolarea construcției ilegale a

apartamentului nr. xxxxx „a”, amplasat mun. Chișinău, str. xxxxx nr. xxxxx,

motiv pentru care a ajuns la concluzia de a admite apelul declarat de Marina

Maliovanaia, de a casa parțial hotărârea din 06 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii pretenției indicate și în această

10

parte a emis o nouă hotărâre prin care a obligat pe Tudor Nani de a demola

anexa din două nivele edificată la bunul imobil, cu menținerea în rest a

hotărârii primei instanțe. Or, demolarea construcțiilor ridicate cu încălcarea

actelor permisive, reprezentând un act ilegal de atentare la dreptul de

proprietate în frauda garanțiilor instituite la art. 316 din Codul civil,

reprezintă o modalitate de apărare judiciară a drepturilor civile în sensul art.

11 lit. b) din Codul civil și totodată de restabilire a ordinii de drept și

desființarea actelor ilegale, în calitate de temei al răspunderii delictuale

civile. Curmarea actelor ilegale reținute în calitate de element al răspunderii

civile în sensul art.1416 alin.(1) din Codul civil, ține de esența protecției

dreptului de proprietate, precum și echitatea procedurilor judiciare civile în

sensul art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție.

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost anulată încheierea din

20 ianuarie 2021 și repusă pe rol acțiunea reclamantei, instanța de apel a

reținut că potrivit dispoziției nr. 67 din 30 noiembrie 2021 s-a instituit pentru

perioada 01 decembrie 2020-15 ianuarie 2021 un regim special, limitat de

activitate în cadrul Judecătoriei Chișinău (sediile Botanica, Buiucani,

Centru, Ciocana, Rîșcani) după cum urmează: a) se vor examina cauzele care

potrivit cadrului normativ se judecă fără citarea părților(cererile cu valoare

redusă, măsuri asiguratorii) și cauzele urgente: - în materie civilă/de

contencios administrativ - aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de

violență în familie și în cazurile cu procedură specială(încuviințarea

spitalizării forțate și tratament forțat, încuviințarea examenului psihiatric sau

spitalizării în staționarul de psihiatrie), luare în custodie. b) pentru toate

celelalte tipuri de cauze, judecătorul va proceda la preschimbarea, din oficiu,

a termenelor de judecată, prin amânarea ședințelor după data de 15 ianuarie

2021, cu înștiințarea obligatorie a participanților despre măsurile operate.

apelanților/reclamanți despre schimbarea, din oficiu, a termenului de

judecată prin amânarea ședinței din 08 decembrie 2020 cu informarea

acestora despre data proximei ședințe, conform cerințelor expuse în

dispoziția nr. 67 din 30 noiembrie 2020, motive pentru care a reținut că

concluzia instanței de fond privind repunerea pe rol a acțiunii reclamanților

este justă și întemeiată.

instanța de apel a admis cerința apelanților Marina Maliovanaia, Ludmila

Fuior, Gabriel Fuior de încasare a cheltuielilor de judecată prin încasarea de

la Tudor Nani în beneficiul Marinei Maliovanaia, Ludmilei Fuior, Gabriel

Fuior a taxei de stat în mărime de 4 347, 65 de lei, achitate de apelanți la

depunerea apelului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

11

intermediul avocatului Petru Loghinescu, a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

spre examinare, casarea deciziei instanței de apel și a încheierii primei

instanțe de anulare a încheierii de scoatere de pe rol a cererii de chemare în

judecată, cu adoptarea unei noi soluții de respingere a cererii cu privire la

repunerea pe rol a cererii și scoaterea acesteia de pe rol, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei soluții noi

de respingere integrală a cererii de chemare în judecată, încasarea din contul

intimaților a cheltuielilor de judecată suportate în ordine de apel și recurs,

constituite din taxa de stat, anularea măsurilor de asigurare a acțiunii aplicate

prin încheierea instanței de contencios administrativ din 12 septembrie 2008.

instanței de apel, considerând-o ca neîntemeiată, emisă cu aprecierea

arbitrară a probelor administrate la materialele cauzei, interpretarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material și procesual. Instanța de apel

a apreciat arbitrar și a examinat formal legalitatea încheierii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a fost anulată încheierea de scoatere de pe

rol a cererii de chemare în judecată. În opinia recurentului, soluția instanței

de apel este neîntemeiată și neargumentată, deoarece în temeiul art. 102 alin.

(41) din Codul de procedură civilă, participanții la proces înștiințați în mod

legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură

la o dată ulterioară. Totodată reclamanta și intervenienții principali sunt

reprezentanți de avocați. Prin prisma prevederilor art. 267 lit. g), art. 206

alin.(2), art. 100 alin. (3), art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

recurentul a considerat pasibilă casării decizia instanței de apel și a încheierii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind anularea încheierii din 20

ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu dispunerea scoaterii

de pe rol a acțiunii înaintate.

constatări din raportul de expertiză nr. 218-227 din 04 februarie 2020,

efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare, însă nu a reținut și nu s-

a expus nici într-un fel asupra argumentelor precum că prin raportul de

expertiză judiciară menționat au fost oferite răspunsuri vagi și confuze,

precum și nu au fost date soluții, recomandări tehnice în vederea prevenirii

unor consecințe mai grave, modalitatea posibilă de remediere, necesitatea și

posibilitatea demolării apartamentului 4 „a” din punct de vedere tehnic și a

normativelor în construcții, etc. De asemenea nu au fost analizate nici

consecințele măsurilor de asigurare a acțiunii privind interzicerea oricăror

lucrări de construcție, inclusiv de reparație, deși expertul a reținut în raportul

de expertiză, încheierea privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii

din 12 septembrie 2008. Atât expertul, cât și prima instanță urmau să

examineze inclusiv sub aspectul consecințelor stopării lucrărilor și

interzicerii de către instanța de judecată a oricăror lucrări de construcție,

12

inclusiv de reparație, precum și să explice și alte cauze: materialele de

construcție folosite necalitative, sau din cauza demolării, sau din cauza că nu

este acoperiș deoarece nu a fost posibil finisarea lucrărilor de construcție, sau

cel puțin finisarea acoperișului. Reieșind din raționamentele expuse, prima

instanța a dispus audierea expertului în ședința de judecată, ultimul a

comunicat că cauza stării nesatisfăcătoare a construcției apartamentului 4 din

str. xxxxx, nr, xxxxx, se datorează vechimii construcției, zidului și pereților

de rezistentă neconformi, exploatării pe o perioadă îndelungată de timp și a

acțiunilor seismice, cât și din cauza lucrările de reconstrucție a

apartamentului xxxxx „a”, care nu sunt finalizate. În partea lucrărilor de

reconstrucție a apartamentului xxxxx „a”, expertul judiciar a menționat că

nu a inspectat construcția supusă expertizei până la începerea lucrărilor de

reconstrucție și astfel nu se poate expune în ce măsură a contribuit la

degradarea construcției apartamentului xxxxx, aplicarea măsurilor de

asigurare a acțiunii. La fel, a indicat că este imposibil de a stabili mărimea

prejudiciului și a circumstanțelor exacte referitor la prejudiciul cauzat prin

efectuarea lucrărilor de construcție, reieșind din influența factorilor

menționați, expertul doar estimând valoare lucrărilor și materialelor de

construcție.

Maliovanaia, prin încheierea din 12 septembrie 2008 a Curții de Apel

Chișinău, în scopul asigurării acțiunii s-a dispus interzicerea de a săvârși

unele acțiuni de reconstrucție, reparație în privința imobilelor: apartamentul

nr. xxxxx „A” amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx și oficiului

amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx lit. „E”. S-a interzis OCT

Chișinău săvârșirea unor acțiuni de transmitere a dreptului de proprietate în

privința imobilelor nominalizate, până la examinarea cauzei în fond. Astfel,

raportul de expertiză judiciară a fost efectuat peste aproximativ 12 ani, adică

în perioadă începând cu 12 septembrie 2008 pârâtului îi este interzis de a

efectua acțiuni de reconstrucție, reparație. Pe parcursul acestei perioade,

degradarea construcției apartamentul nr. xxxxx a reclamantei Marina

Maliovanaia se datorează anume acțiunilor acesteia, este firesc și perioada

de exploatare (12 ani), vechimea construcției, zidului și pereților de

rezistență neconformi și a acțiunilor seismice. De multe ori s-a adresat

instanței de judecată cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii

aplicate prin încheierea instanței de contencios administrativ din 12

septembrie 2008. La 15 februarie 2013 a solicitat instanței de contencios

administrativ, Curtea de Apel Chișinău, anularea măsurilor de asigurare,

fiind respinsă prin încheierea din 04 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău,

menținută prin decizia din 05 iunie 2013 a Curții Supreme de Justiție.

Ulterior, la 24 iunie 2020 a mai înaintat o cerere privind anularea măsurilor

de asigurare a acțiunii sau, după caz, substituirea acesteia, motivând că

construcția acestuia degradează considerabil și există riscuri de risipire. Or a

întreprins mai multe acțiuni de a evita atât degradarea construcției

13

apartamentul nr. 4 „a” ce îi aparține cu drept de proprietate, cât și a

vecinătăților. Acțiunile reclamantei sunt vădit de rea-credință și abuzive. În

cazul în care într-adevăr reconstrucția apartamentului 4 „a” ar fi afectat

construcția apartamentului nr. 4, aceasta nu s-ar fi opus anulării măsurilor de

asigurare a acțiunii sau în această perioadă de 14 ani să tolerezi degradarea

bunului/apartamentului, demonstrează că de fapt reconstrucția

apartamentului 4 „a” nu-i afectează integritatea apartamentului ce-i aparține

reclamantei.

2020, elaborat de Biroul Asociat de Expertiză Judiciară „CEXIN”, bunul

imobil situat în mun. Chișinău str. xxxxx, apartamentul xxxxx „a”, prezintă

o construcție nefinisată. La fel, apartamentul xxxxx „a” nu este finalizat și

este într-o stare tehnică nesatisfăcătoare. Potrivit acestuia, în apartamentul

xxxxx „a”, nu este posibil de locuit, deoarece construcția apartamentului nr.

xxxxx „a” nu este finisată; nu sunt amenajate minimum încăperi pentru

bucătărie și grupul sanitar cumulat, lipsesc rețelele interioare; acoperișul de

lemn vechi pe o pantă cu învelitoare din ardezie (plăci ondulate de

azbestociment) de la parterul părții fațadei posterioare, este deteriorat și

curge (foto 15); în interior lucrările de finisare, pardoselile, tâmplăria și

rețelele interioare nu sunt finisate sau lipsesc, iar peretele portant interior este

deteriorat (foto nr. 5-14), la fațada laterală din stânga lipsește o porțiune de

zidărie (foto nr. 3-4).

prejudiciului material, moral și demolarea construcției este una mimată,

având drept scop interzicerea de a efectua lucrări de reconstrucție a

apartamentului 4 „a”, lucrările fiind inițiate fără afectarea vecinătăților, în

baza actelor permisive. La fel, a menționat actul de cercetare la fața locului

din 07 mai 2007 a comisiei în componența Specialistului principal secția

Coordonare Imobil și Servicii Comunale, directorul adjunct Î.M.G.F.L. nr. 8

și consultantul juridic Î.M.G.F.L. nr. 8 și răspunsul Preturii sect. Centru,

mun. Chișinău nr. 439/07 din 25 mai 2007, potrivit căruia în urma examinării

apartamentelor nr. xxxxx și xxxxx „a”, situate în mun. Chișinău, str. xxxxx,

nr. xxxxx, s-au constatat lipsa scurgerilor la rețeaua de apeduct, la canalizare

și s-a stabilit că în apartamentul xxxxx „a”, camera de baie este deconectată

de la apeduct. Reconstrucția apartamentului este efectuată în baza actelor

permisive, iar lucrările sunt executate în conformitate cu proiectul și nu

afectează apartamentul reclamantei Marina Maliovanaia. Totodată, din

răspunsul Preturii referitor la starea apartamentului nr. xxxxx ce aparține

reclamantei Marina Maliovanaia rezultă că în apartamentul respectiv nu s-a

efectuat reparație de mai mult timp și s-au depistat fisuri a tencuielii pe tavan.

Actul de constatare din 07 mai 2007 nu a fost contestat de către reclamantă.

Urmează de reținut și actul nr. 3 din 28 februarie 2008 emis de către S.R.L.

„Prodcada-Prim” prin care se confirmă efectuarea lucrărilor de reconstrucție

a apartamentului xxxxx „a” conform proiectului, răspunsul S.R.L.

14

„Prodcada-Prim” din 17 iulie 2009, raportul de expertiză nr. 2864-07-08 din

18 iulie 2008, elaborat de MCDT Direcția verificare și expertizare a

proiectelor în construcții.

nu a ținut cont de drepturile și interesele sale prin prisma prevederilor art.

315, art. 316, art. 374 din Codul civil (redacția în vigoare pînă la 01 martie

2019); art. 46, art. 127 din Constituție, art. 1 din Legea cu privire la locuințe

nr. 75 din 30 aprilie 2015, articolul 1 Protocolul nr. la CEDO, art. 10 alin.

(1), art. 11 alin. (1), (2), art.12, art.14 alin.(1), (2) din Codul civil. Potrivit

jurisprudenței Curții Constituționale, legislația națională trebuie să indice cu

o claritate rezonabilă, scopul și modalitatea de exercitare a discreției

relevante acordate autorităților publice, pentru a asigura persoanelor nivelul

minim de protecție la care cetățenii au dreptul în virtutea principiului

preeminentei dreptului într-o societate democratică (hotărârea Curții

Constituționale nr. 26 din 23 noiembrie 2010, hotărârea Curții

Constituționale 12 din 14 mai 2015). Or, într-un stat democratic de drept,

protejarea și promovarea drepturilor și libertăților omului, constituie un

principiu fundamental, deziderat suprem (hotărârea Curții Constituționale nr.

241/29 din 27 decembrie 2004).

din Codul de procedură civilă, fiind reținute selectiv unele constatări din

raportul de expertiză nr. 218-227 din 04 februarie 2020, efectuat de Centrul

Național de Expertize Judiciare, iar argumentele și probele sale nu au fost

examinate și apreciate.

iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui Stat contractant ar fi încălcată în

detrimentul unei părți (cauza Hornsby v. Grecia 19 martie 1997), inclusiv

prin intermediul unor tertipuri procedurale aplicate în frauda dreptului la un

proces echitabil, în situația în care e necesară respectarea prevederilor legale

care reglementează raportul juridic dedus judecății.

a luat în considerare că soluția a fost adoptată în lipsa unor probe și contrar

prevederilor art. 121, art.122 și art.130 din Codul de procedură civilă. Prin

neoferirea răspunsurilor la toate argumentele invocate de părți, instanța a

adus atingere dreptului la un proces echitabil consfințit de art. 6 CEDO.

Potrivit jurisprudenței CtEDO „... o funcție a unei decizii motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite .... Dreptul de a fi auzit, prin

urmare, include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta în motivația sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse”

(hotărârile CtEDO în cauza Fomin c. Moldovei (cererea nr. 36755/06); cauza

Suominen c. Finlandei). Instanța de apel a examinat superficial pricina dată,

limitîndu-se doar la afirmațiile părții reclamante/intimate.

15

circumstanțele, motivele și cerințele din recursul inițial, cu excepția cerinței

din pct. 5 cu privire la anularea măsurilor de asigurare aplicate prin

încheierea din 12 septembrie 2008 a Curții de apel Chișinău, recurentul,

reprezentat de avocatul Petru Loghinescu, a solicitat că în cazul în care

instanța de recurs este în imposibilitate de a corecta erorile admise de instanța

de apel, de a remite cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet

de judecată.

deoarece însăși numirea ședinței pentru această dată a fost coordonată cu ei,

iar neprezentarea acestora nu a depins de necunoașterea desfășurării ședinței

de judecată. Informația despre ședință a fost publicată pe portalul instanței

de judecată. La fel, este de menționat faptul că reprezentantul pârâtului a avut

posibilitatea de a se informa despre desfășurarea ședinței de pe portalul

instanței de judecată, însă reclamanții/reprezentanții acestora, nu au facut-o.

În cadrul acestei ședințe a înaintat un demers privind scoaterea cererii de pe

rol, însă acesta a fost respins luând în considerare faptul că fiind instituit un

regim special de activitate, cu desfășurarea ședințelor de judecată doar pe

anumite cauze. Din considerentul că acțiunea dată nu se încadra în categoria

cauzelor posibil de examinat în situația în care a fost instituit regimul special

de activitate, instanța a dispus amânarea ședinței. Respectiv, potrivit

procesului verbal al ședinței din 08 decembrie 2020, ședința de judecată a

fost amânată pentru data de 20 ianuarie 2021, ora 14:00, cu înștiințarea

obligatorie a participanților.

civilă, recurentul a opinat că folosirea cu buna-credință a drepturilor

procedurale prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să

manifeste diligentă și să respecte termenele prevăzute de lege. Curtea

Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că

ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania din 11

septembrie 2007), în speță informarea despre desfășurarea ședințelor de

judecată. Deci obligația instanței este de a contracara abuzul participanților

la proces, în speță reclamanții/reprezentanții acestora urmau să se informeze

cel puțin de pe portalul instanței de judecată despre stabilirea ședințelor de

judecată, or, aceștia având și alte posibilități de a se informa, mai mult că,

aceștea cunoșteau cu certitudine despre desfășurarea ședinței de judecată din

data de 08 decembrie 2020. La data de 14 ianuarie 2021 pe portalul

Judecătoriei Chișinău, a fost publicat un comunicat prin care s-a informat că

în condițiile dispariției necesității desfășurării în regim special a activității

Judecătoriei Chișinău, potrivit dispoziției președintelui Judecătoriei

Chișinău nr. 67 din 30 noiembrie 2020 cu privire la organizarea activității

Judecătoriei Chișinău pe perioada stării de urgență în sănătate publică,

instanța de judecată, începând cu data de 18 ianuarie 2021, revine la

16

programul de muncă obișnuit. Astfel, ședința de judecată stabilită pentru data

de 20 ianuarie 2021, s-a desfășurat în regim normal, în asemenea

circumstanțe, reclamanții/reprezentanții acestora au demonstrat un

comportament de rea-credință și nu s-au informat despre data stabilită pentru

desfășurarea ședinței respective, manifestând același comportament

indiferent (de rea-credință) ca și în situația ședinței din 08 decembrie 2020,

cu toate că pentru această ședință, data și ora a fost coordonată cu ei.

construcția are pereți și fundație comună, din care considerente a ajuns la

concluzia că a fost încălcat dreptul de proprietate al intimaților/reclamanților,

însă la materialele dosarului lipsesc probe ce ar atesta acest fapt. Conform

planurilor cadastrale se constată contrariul. Gabriel Fuior și Ludmila Fuior

dețin în proprietate bunul imobil apartament nr. 3 care este amplasat vis-a-

vis de imobilul intimatei/reclamantei Marina Maliovanaia și nu are nimic

comun cu imobilul nr. xxxxx „A” ce-i aparține, nici nu îngrădește calea de

acces. În partea ce ține de imobilul intimatei/reclamantei Marina

Maliovanaia, conform proiectului avizat prin actele permisive, acesta este

deplasat la distanța de 1 m față de imobilul reconstruit. Instanța de apel a dat

o apreciere eronată și arbitrară circumstanțelor de fapt și probelor

administrate la materialele cauzei. Instanța de apel a admis capătul de cerere

privind demolarea construcției și anume a apartamentului nr. xxxxx „A”,

însă dispozitivul deciziei din 02 februarie 2023 nu conține limitele demolării

construcției, cât și în care parte aceasta urmează a fi păstrată, dispunând

formal admiterea cererii cu privire la demolarea anexei în 2 (două nivele). O

astfel de decizie apriori nu poate fi executată, or, urmează a fi respectat

dreptul de proprietate asupra imobilului/locuinței nr. xxxxx „A” și instanța

este obligată să indice modalitatea executării hotărârii în partea demolării,

așa încât să nu afecteze dreptul de proprietate supra construcției inițiale. Sau

conform schiței de proiect din 24 ianuarie 2002, dispunea până la efectuarea

reconstrucției de anexa, care conținea bucătărie și bloc sanitar, iar prin

reconstrucția efectuată și nefinalizată a fost ajustată/completată în rând cu

construcția existentă și cele învecinate, care de asemenea, au fost ajustate

anterior începerii lucrărilor de reconstrucție de către proprietarii imobilelor

învecinate și anume imobilul ce aparține lui Alexandru Zavgorodni.

cazul reclamanților, neglijând dreptul său, având în vedere că i s-a interzis

efectuarea lucrărilor de reparație începând cu data de 12 septembrie 2008,

iar Gabriel Fuior și Ludmila Fuior nici nu dețin vreo construcție învecinată,

aceștia deținând în aceeași curte un bun imobil la sol.

mărime de 193 229 de lei și prima instanță, nu au ținut cont nici de expertiza

efectuată de expertul Lucia Chintea, răspunsurile date de aceasta în ședința

de judecată, cât și de măsurile de asigurare aplicate la cererea

intimatei/reclamantei prin care s-a dispus interzicerea de a săvârși unele

17

acțiuni de reconstrucție, reparație în privința imobilului apartamentul nr.

xxxxx „A”, fapt ce se atestă și prin raportul de expertiza 067 din 09 iunie

2020, elaborat de către Biroul Asociat de Expertiză „CEXIN”.

art. 123 din Codul de procedură civilă și raportul de expertiză nr. 218-227

din 04 februarie 2020, întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare,

pe când raportul de expertiză nu este obligatoriu pentru instanță, chiar și așa

din raport rezultă cu certitudine că construcția nu este finisată și anume

stoparea lucrărilor afectează vecinătățile, iar suma prejudiciului conform

aceluiași raport reținut de instanță cât și declarațiile expertului în instanța de

judecată nu pot fi apreciate separat, deoarece aceste lucrări, deteriorări se

datorează următorilor factori: vechimea construcției, zidului și pereților de

rezistentă neconformi, exploatării pe o perioadă îndelungată de timp si a

acțiunilor seismice, cât și din cauza lucrărilor de reconstrucție a

apartamentului xxxxx ”A”, care nu sunt finalizate. Astfel este imposibilă

utilizarea/folosința unui bun imobil pe o perioada îndelungată, 12 ani , de

când a fost inițiat litigiul și până la efectuarea raportului de expertiză din 04

februarie 2020), fără a reține uzura normală a acestuia, iar un terț să-i

efectueze reparație capitală din cauza unor împrejurări care nu au depins de

vinovăția și voința acestuia, or, stoparea lucrărilor de construcție a fost tot la

cererea intimatei/reclamantei Marina Maliovanaia. În motivarea deciziei,

instanța de apel a reținut doar un raport de expertiză judiciară, ca fiind unul

convingător, pe când explicațiile date de expertul Lucia Chintea în cadrul

ședinței de judecată și alte rapoarte prezentate instanței de judecată, nu au

fost luate în considerare. Instanța de apel a examinat arbitrar probele

prezentate, precum și cele administrate la materialele cauzei, luând în

considerare doar subiectiv pretențiile înaintate de către intimata/reclamanta

Marina Maliovanaia. Instanța de apel a dat dovadă de examinarea subiectivă.

La examinarea obiectivă a unei cauze, judecătorii trebuie să ia în considerare

probele și argumentele prezentate de toate părțile vizate în proces.

Aprecierea selectivă a probelor administrate, la caz, raportul de expertiză nr.

218-227 din 04 februarie 2020, întocmit de Centrul Național de Expertize

Judiciare, încalcă principiul liberei aprecieri a probelor, care prevede că

instanța trebuie să soluționeze litigiul examinând toate probele în ansamblu.

a expediat în adresa intimaților copiile recursului inițial și cel suplimentar,

creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire și avizele de recepție, anexate la materialele dosarului (Vol.III,

f.d.197, 199-200, 210-211-212).

la cererea de recurs.

18

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ.

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Petru Loghinescu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.

246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

19

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

septembrie 2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 02

februarie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

către participanții la proces la 16 mai 2023, inclusiv avocatului recurentului

prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.182). Astfel, recursul declarat

la 05 mai 2023 este în termen.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

ca temei de admisibilitate în partea finală a cererii de recurs prevederile art.

432 alin. (2) lit. a), b) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului. Astfel, cu referire la încălcarea normelor de drept

material prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și aplicarea legii

care nu trebuia să fie aplicată, invocate de recurent, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli

la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins

norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

20

în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural

și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

argument invocat de recurent.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Tudor Nani, inclusiv

prin intermediul avocatului Petru Loghinescu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

21

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul depus de Tudor Nani, inclusiv prin

intermediul avocatului Petru Loghinescu, împotriva deciziei din 02 februarie

2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

22