3ra-157/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- obligatia CNAS de a recalcula pensia procurorului pensionar în baza majorărilor salariale intervenite ulterior, în temeiul unui drept anterior recunoscut prin hotărâri irevocabile
3ra-157/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Conoval Nicanor,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Conoval Nicanor împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-157/24
NR. PIGD 2-22013600-01-3ra-13022024)
Obligația autorității de asigurări sociale (CNAS) de a recalcula pensia procurorului
pensionar, în baza majorărilor salariale intervenite ulterior (inclusiv cele generate
de Legea nr. 270/2018), în temeiul unui drept anterior recunoscut prin hotărâri
irevocabile.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici,
14 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Conoval Nicanor
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 31 ianuarie 2022, Conoval Nicanor a înaintat cerere de chemare în
judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat
anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.c-2292/21 din 5
ianuarie 2022 și răspunsul CTAS Ialoveni nr.4923 din 1 decembrie 2021;
repunerea în dreptul lezat de indexare a pensiei începând cu perioada anului
2013 până în prezent; obligarea CNAS să-i recalculeze și să-i achite pensia
pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat
procurorului de secție din cadrul Procuraturii Generale, începând cu data
dobândirii dreptului la recalculare din 1 decembrie 2018 până în prezent.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în organele
Procuraturii RM în diferite funcții, iar la data de 12 ianuarie 2009 i-a fost
stabilită pensia pentru vechime în muncă în mărime de 80% din salariul mediu
lunar pentru funcția deținută în cadrul Procuraturii Generale cu recalcularea
pensiei la fiecare majorare ordinară al salariului lunar al procurorului în
exercițiul funcției respective. Conform Legii nr.37 din 7 martie 2013 pentru
modificarea și completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2003 „Cu privire
la sistemul de salarizare în sistemul bugetar”, salariul procurorului s-a majorat
cu 35%, care se efectuează începând cu 1 ianuarie 2013 (Monitorul Oficial
nr.69-74 art. 225).
Prin hotărârea irevocabilă și definitivă a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 18 august 2017, CNAS a fost obligată să-i achite pensia pentru
vechime în muncă, reieșind din salariul de funcție al procurorului din
Procuratura Generală începând cu 16 mai 2017 (din momentul adresării către
CNAS). Prin hotărârea menționată, s-a stabilit că dreptul de recalculare a
pensiei la majorarea salariului de funcție a procurorului de secție în
Procuratura Generală de către el, a fost dobândit la data de 1 ianuarie 2013.
CNAS a executat hotărârea din 18 august 2017 și a recalculat pensia
pentru vechime în muncă începând cu 16 mai 2017, fără a ține cont că dreptul
legal de către reclamant a fost obținut la data 1 ianuarie 2013.
1
Prin hotărârea din 25 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani a fost admisă cererea de chemare în judecată în contencios
administrativ depusă de Conoval Nicanor împotriva CNAS privind
contestarea actelor administrative și s-a recunoscut ca ilegal refuzul CNAS
nr.42/19 din 6 februarie 2019, s-a obligat CNAS să-i recalculeze și să-i achite
lui Conoval Nicanor pensia pentru vechime în muncă, reieșind din salariul
mediu lunar achitat procurorului de secție din cadrul Procuraturii Generale,
începând cu data dobândirii dreptului la recalculare, din 1 ianuarie 2013 până
la 17 mai 2017. Hotărârea din 25 septembrie 2019 a devenit definitivă și
irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de Justiției din 16 iunie 2021.
Reclamantul a indicat că Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind
sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în vigoare din 1 decembrie
2018, prevede procedura de stabilire a drepturilor salariale în raport cu
ierarhia funcțiilor în sistemul bugetar.
CNAS din inițiativă proprie nu a recalculat pensia în conformitate cu
prevederile Legii nr.270/2018.
Astfel, la data de 24 noiembrie 2021 s-a adresat cu cerere prealabilă la
CTAS Ialoveni, prin care a solicitat emiterea unui act administrativ individual
favorabil, prin care să fie recalculată pensia din data de 1 decembrie 2018 în
baza Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul
bugetar și să fie emis un act administrativ individual favorabil, prin care să fie
indexată pensia pe perioada ce nu a fost indexată.
Prin răspunsul nr. 4923 din 1 decembrie 2021, CTAS Ialoveni a
informat că, conform hotărârii Judecătoriei Chișinău este menționată perioada
de recalculare a pensiei pentru vechime în muncă ca procuror, iar CTAS
Ialoveni nu are alt temei de a recalcula și indexa pensia.
Nefiind de acord cu răspunsul CTAS nr.4923, la 6 decembrie 2021
reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă către CNAS, prin care a solicitat
emiterea unui act administrativ individual favorabil prin care să fie recalculată
pensia din data de 1 decembrie 2018, în baza Legii nr. 270/2018 privind
sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și să fie emis un act
administrativ individual favorabil, prin care să fie indexată pensia pe perioada
ce nu a fost indexată, cu anularea răspunsul CTAS Ialoveni nr.4923 din 1
decembrie 2021, ca fiind ilegal și arbitrar.
Prin răspunsul CNAS nr.c-2292/21 din 5 ianuarie 2022, cererea
prealabilă privind recalcularea pensiei a fost respinsă ca neîntemeiată, fără
temei legal, iar în privința indexării pensiei nici nu s-a expus.
2
Reclamantul consideră că, prin refuzul Casei Naționale de Asigurări
Sociale de a recalcula și indexa pensia reclamantului pe perioada indicată, se
încalcă un drept prevăzut de lege, drept dobândit de reclamant prin hotărârile
irevocabile ale instanței de judecată la momentul stabilirii pensiei și care nu
poate fi restrâns pe viitor. Astfel, unul dintre elementele fundamentale ale
preeminenței dreptului este principiul securității juridice, care impune printre
altele, că o soluție data definitiv de către judecata a unui litigiu, plasează
litigiile de aceiași categorie, de a fi soluționate prin aceleiași argumente în
viitor.
Potrivit art. 73 alin. (1) și (8) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294
din 25 decembrie 2008, persoana care a atins vârsta de 50 de ani și are o
vechime totală în muncă de cel puțin 20 de ani, 6 dintre care cel puțin 12 ani
și 6 luni în funcția de procuror sau de judecător, are dreptul la pensie pentru
vechime în muncă în proporție de 55% față de salariul mediu al procurorului
în exercițiu în funcția respectivă, iar pentru fiecare an complet de muncă peste
vechimea de 20 de ani, are dreptul la un adaos de 3%, dar nu mai mult de
80%. Salariul mediu se determină la momentul stabilirii pensiei, luându-se în
considerare ultima funcție deținută de procuror.
A menționat reclamantul că, întrunește condițiile pentru recalcularea
pensiei în perioada vizată, cu dreptul de a beneficia de recalcularea acesteia,
în dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu, începând cu
luna următoare celei în care s-a majorat salariul, indiferent de faptul dacă
pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii, deoarece legea prevedea
o asemenea modalitate și permitea această recalculare, iar începând cu 1 iulie
2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 56 din 9 iunie 2011 pentru
modificarea completarea unor acte legislative, au fost abrogate alin. (3)-(10)
ale art. 73 din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură,
și prin urmare, legea nu mai prevede o asemenea posibilitate de recalculare a
pensiei.
Astfel, Conoval Nicanor consideră că instanța de judecată urmează să
țină cont că un drept patrimonial dobândit, cum ar fi dreptul la pensia ce se
află în plată și care deja are o valoare economică, constituie un drept de
proprietate în sensul art. 1 Primul Protocol adițional CEDO, or, el a dobândit
licit acest drept social, odată cu acordarea pensiei pentru vechime în muncă
în anul 2009, iar drepturile diminuate prin normele Legii nr. 56 din 9 iunie
2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, ca drepturi
potențiale sau aleatorii, se referă, exclusiv, pentru viitor la procurori cu drept
de pensionare, fiind inadmisibil de a diminua protecția juridică a statutului
procurorului în procesul adoptării unor legi noi. Noile prevederi legale se vor
3
aplica numai pentru viitor și numai față de persoanele care au solicitat
acordarea pensiei după intrarea acestora în vigoare, fără a se aduce atingere
drepturilor de pensie stabilite anterior.
La fel, consideră că instanța de judecată urmează să respingă
argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale, potrivit cărora hotărârea
anterioară emisă în privința lui Conoval Nicanor a fost executată și alt temei
de recalculare a pensiei nu se atestă, or, hotărârea anterioară analizată supra,
stabilește per general dreptul reclamantului de a beneficia de recalcularea
pensiei în dependență de majorarea salariului unui procuror în funcție, și în
special, conform Legii nr. 37 din 7 martie 2013 și Legii nr. 328 din 23
decembrie 2013, care determinase la acel moment majorarea salariului
procurorului în funcție, iar odată ce deja printr-un act judecătoresc anterior, a
fost stabilit dreptul de a beneficia de recalcularea pensiei în dependență de
majorarea salariului procurorului în funcție, la moment doar urmează să se
confirme dreptul reclamantului la recalcularea pensiei și conform Legii nr.
270 din 23 noiembrie 2018.
De asemenea, începând cu anul 2013 pensiile procurorilor nu se mai
recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie, conform art. 13 din Legea
nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, iar instanța de judecată
urmează să oblige CNAS de a indexa pensia lui Conoval Nicanor începând
cu perioada 2013 până în prezent.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărîrea din 11 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Conoval Nicanor.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 9 mai 2023, Conoval Nicanor a declarat apel împotriva hotărîrii din
11 aprilie 2023, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi decizii,
privind admiterea acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Conoval Nicanor și s-a menținut hotărârea din 11
aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
4
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 4 februarie 2024, Conoval Nicanor a declarat recurs, solicitând
admiterea lui, casarea integrală a deciziei din 5 decembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău și a hotărârii din 11 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
La 19 iulie 2024, recurentul a depus supliment la recurs.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Conoval Nicanor a invocat că hotărârile
instanțelor de fond și apel sunt nelegale și netemeinice, fiind emise cu
aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.
În contextul dat, recurentul a menționat că instanțele au omis să
recunoască dreptul de a beneficia de recalcularea pensiei pentru vechime în
muncă, începând cu 1 decembrie 2018, potrivit Legii nr. 270/2018, raportat
la salariul mediu lunar achitat procurorului de secție din cadrul Procuraturii
Generale.
Recurentul a evidențiat că, CNAS, deși obligată prin hotărârile
definitive din 2017 și 2019, nu a efectuat recalcularea corectă, refuzând să
aplice inclusiv majorările salariale ulterioare reglementate prin Legea nr.
270/2018, care stabilesc clar coeficienții de salarizare aplicabili procurorilor,
inclusiv la recalcularea pensiilor.
În plus, a arătat că refuzul CNAS de a recalcula pensia este contrar
prevederilor legale și echivalează cu o încălcare a drepturilor patrimoniale,
constituind o ingerință în dreptul de proprietate protejat de art. 1 din Primul
Protocol adițional la CEDO.
În privința indexării, a susținut că, CNAS a refuzat aplicarea
mecanismului prevăzut de art. 13 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul
public de pensii, privându-l pe recurent nejustificat de indexarea anuală
aferentă perioadei 2013 - prezent, deși aceasta este aplicabilă tuturor
beneficiarilor sistemului.
Recurentul a arătat că instanțele au confundat regimul recalculării
pensiei cu cel al indexării, tratându-le ca alternative exclusive, deși ele vizează
mecanisme legale distincte: recalcularea, potrivit hotărârilor irevocabile
menționate și majorărilor salariale, respectiv indexarea anuală raportată la
inflație.
A invocat că noile reglementări (Legea nr. 56/2011, Legea nr. 37/2020)
nu pot avea efect retroactiv asupra drepturilor câștigate anterior, principiul
5
neretroactivității fiind consacrat de Constituție și jurisprudența constantă a
Curții Constituționale, potrivit cărora modificările legii nu afectează situațiile
juridice deja consolidate.
Recurentul a mai punctat că dreptul la recalcularea și indexarea pensiei
reprezintă un drept patrimonial dobândit, cu valoare economică, protejat în
sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la CEDO, iar limitarea sau refuzul
recunoașterii acestor drepturi de către CNAS constituie o ingerință
inadmisibilă în exercitarea dreptului de proprietate.
De asemenea, a subliniat că ignorarea hotărârilor judecătorești
irevocabile anterioare și refuzul aplicării corecte a legislației echivalează cu o
încălcare a principiului securității raporturilor juridice și a obligației
autorităților publice de a asigura protecția efectivă a drepturilor patrimoniale
ale beneficiarilor de pensii.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 21 februarie 2024, CNAS a solicitat respingerea
recursului ca fiind neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
6
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1)
lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință
pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și
adoptă o nouă decizie.”
Art. 1 și art. 2 din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de
salarizare în sectorul bugetar:
„Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de
salarizare în sectorul bugetar și reprezintă un cadru general ce cuprinde principiile, regulile
și procedurile de stabilire a drepturilor salariale în raport cu ierarhia funcțiilor din sectorul
bugetar.
Reglementările prezentei legi se aplică persoanelor cu funcții de demnitate publică,
funcționarilor publici, inclusiv cu statut special, persoanelor care ocupă funcții cu statut
special specifice apărării naționale, securității statului și ordinii publice, altui personal
angajat în baza contractului individual de muncă în autoritățile/instituțiile bugetare
finanțate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum și personalului Casei
Naționale de Asigurări Sociale (în continuare – unități bugetare).”
Art. 13 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii:
„Pensiile se indexează anual la 1 aprilie. Coeficientul de indexare constituie rata
inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată prin creșterea prețurilor de consum în luna
decembrie a anului respectiv față de aceeași lună a anului premergător. Coeficientul de
indexare se stabilește de către Guvern. Suplimentul de solidaritate reprezintă o componentă
a pensiei care nu se indexează. Cuantumul acestuia variază anual în funcție de indexarea
și majorarea pensiei calculate și de evoluția pensiei minime.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, la caz se atestă că
decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentului la 19 ianuarie
2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.101). Cererea de recurs a fost
depusă la data de 4 februarie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții
7
Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea
prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
În ceea ce privește fondul cauzei, se rețin următoarele circumstanțe
esențiale stabilite prin probele administrate și hotărârile anterioare:
Reclamantul Nicanor Conoval a activat în calitate de procuror, iar
începând cu 12 ianuarie 2009 i s-a acordat pensie pentru vechime în muncă în
baza Legii nr. 118/2003 cu privire la Procuratură, stabilindu-i-se o pensie
specială în cuantum de 80% din salariul mediu lunar potrivit funcției deținute.
Prin hotărârea din 18 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă parțial acțiunea reclamantului, fiind obligată CNAS să-
i recalculeze și achite pensia pentru vechime în muncă, reieșind din salariul
mediu lunar al procurorului din Procuratura Generală, începând cu 16 mai
2017.
Ulterior, prin hotărârea din 25 septembrie 2019 Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, a fost admisă cererea depusă de reclamant, fiind obligată
CNAS să-i recalculeze și să-i achite pensia aferentă perioadei 1 ianuarie 2013
- 16 mai 2017, refuzul CNAS din februarie 2019 a fost recunoscut ca ilegal.
Aceste hotărâri au rămas definitive prin respingerea apelurilor și
recursurilor declarate de CNAS.
Întru executarea hotărârilor menționate, CNAS a recalculat pensia
reclamantului în cuantum de 80% din salariul mediu lunar al funcției de
procuror din Procuratura Generală.
Ulterior, prin cererea de chemare în judecată depusă la 31 ianuarie
2022, reclamantul Conoval Nicanor a solicitat: anularea răspunsului CNAS
nr.c-2292/21 din 5 ianuarie 2022 și a răspunsului CTAS Ialoveni nr.4923 din
1 decembrie 2021; obligarea CNAS să-l repună în dreptul lezat de indexare a
pensiei pentru perioada 2013-prezent; recalcularea și achitarea pensiei pentru
vechime în muncă, raportat la salariul mediu lunar achitat procurorului de
secție din cadrul Procuraturii Generale, începând cu data dobândirii dreptului
la recalculare, 1 decembrie 2018 - până în prezent.
Completul de judecată reține că reclamantul nu a solicitat instituirea
unui drept nou, ci aplicarea continuă a unui drept patrimonial deja recunoscut
prin hotărâri irevocabile anterioare din 2017 și 2019.
Reclamantul a susținut că beneficiază de pensie specială pentru
vechime în muncă, calculată procentual din salariul mediu al procurorului de
secție, iar hotărârile anterioare irevocabile au stabilit obligația recalculării
acesteia în raport cu majorările salariale ulterioare.
8
În ceea ce privește recalcularea legată de Legea nr. 270/2018,
reclamantul a arătat că această lege a introdus un nou sistem de salarizare
aplicabil și funcțiilor din Procuratura Generală, iar CNAS era obligată să
reflecte automat aceste majorări salariale în cuantumul pensiei sale, fără un
act suplimentar sau cerere nouă, având în vedere drepturile deja consolidate.
Referitor la mecanismul de indexare, reclamantul a invocat
aplicabilitatea art. 13 din Legea nr. 156/1998 privind pensiile în sistemul
public, solicitând ca pensia sa specială să fie ajustată anual prin acest
mecanism.
Examinând cauza, prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată
prin hotărârea din 11 aprilie 2023, reținând că hotărârile anterioare au fost
integral executate și că, în lipsa unui temei legal expres, recalcularea
suplimentară nu se impune. Instanța a apreciat, de asemenea, că indexarea
anuală prevăzută de art. 13 din Legea nr. 156/1998 nu este aplicabilă pensiilor
speciale.
Instanța de apel, prin decizia din 5 decembrie 2023, a menținut soluția
primei instanțe, apreciind că hotărârile irevocabile anterioare au fost executate
integral și că nu există un temei juridic distinct care să impună recalcularea
suplimentară a pensiei reclamantului pentru perioada ulterioară anului 2018.
Totodată, instanța de apel nu a examinat în mod explicit incidența Legii
nr. 270/2018 asupra raporturilor juridice dintre reclamant și CNAS, omițând
să analizeze dacă modificările salariale operate prin această lege ar fi trebuit
reflectate în baza de calcul a pensiei speciale, în virtutea dreptului deja
recunoscut reclamantului.
Examinând recursul declarat de Conoval Nicanor, având în vedere
argumentele părților, probele administrate și prevederile legale incidente,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că acesta este
parțial fondat și întrunește temeiurile prevăzute de art. 245¹ din Codul
administrativ, referitoare la interpretarea eronată a normelor juridice.
Completul reține că, din analiza materialului probatoriu și a cadrului
normativ, reclamantul nu a solicitat instituirea unui drept nou, ci aplicarea
continuă a unui drept patrimonial deja recunoscut, consolidat prin hotărârile
anterioare. Însă, în mod eronat, instanțele inferioare au tratat cererea ca pe o
solicitare de recalculare suplimentară, ignorând faptul că CNAS avea
obligația de a reflecta modificările salariale survenite asupra funcției de
referință, inclusiv cele generate de Legea nr. 270/2018, în baza dreptului deja
confirmat prin hotărâri irevocabile.
9
Este adevărat că Legea nr. 270/2018 reglementează în primul rând
salarizarea personalului activ, însă, în măsura în care cuantumul pensiei
speciale este determinat procentual raportat la salariul funcției de referință,
orice modificare legală a acestuia determină, prin efect direct asupra bazei de
calcul, ajustarea cuantumului pensiei. Prin urmare, CNAS avea obligația de a
aplica efectele modificărilor salariale asupra pensiei reclamantului.
Refuzul CNAS de a recunoaște aplicabilitatea acestor majorări salariale
a produs efecte patrimoniale negative asupra reclamantului, constituind o
atingere adusă dreptului său de proprietate protejat de art. 1 din Primul
Protocol adițional la CEDO, precum și o încălcare a principiilor securității
raporturilor juridice și autorității de lucru judecat.
În acest context, e de remarcat că normele de drept de pensionare
stabilite nu au putere retroactivă, fapt relevat și în pct. 4 (3) din Hotărârea
Curții Constituționale nr. 9 din 30 martie 2004, din care rezultă că la
determinarea temeiurilor juridice, condițiilor de stabilire și plată a pensiilor,
modalităților de calculare a cuantumului pensiei, legiuitorul are obligația de a
ține cont de faptul că, asigurările sociale stabilite anterior, nu pot fi anulate
fără a fi substituite prin măsuri echivalente. Noile prevederi legale se vor
aplica numai pentru viitor și numai față de persoanele, care au solicitat
acordarea pensiei după intrarea acestora în vigoare, fără a se aduce atingere
drepturilor de pensie stabilite anterior.
Conform art. 140 din Constituția Republicii Moldova, legile și alte acte
normative sau unele părți ale acestora devin nule, din momentul adoptării
hotărârii corespunzătoare a Curții Constituționale. Hotărârile Curții
Constituționale sunt definitive și nu pot fi atacate. În temeiul art. 28 alin. (1)
și (2) din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea
Constituțională, actele Curții Constituționale sunt acte oficiale și executorii,
pe întreg teritoriul țării, pentru toate autoritățile publice și pentru toate
persoanele juridice și fizice. Actele normative sau unele părți ale acestora
declarate neconstituționale devin nule și nu se aplică din momentul adoptării
hotărârii respective a Curții Constituționale.
În acest sens prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 20
decembrie 2011 privind controlul constituționalității unor legi de modificare
a condițiilor de asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii
de salariați, au fost declarate neconstituționale articolul II și punctele 7 și 9
ale articolului III din Legea nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru modificarea și
completarea unor acte legislative în partea referitoare la art. 461 al Legii nr.
156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.
În punctele 77-80 din aceeași Hotărâre, Curtea Constituțională a menționat
10
că, la aprecierea corespunderii prevederilor legale contestate cu garanțiile
dreptului de proprietate statuate de articolul 46 din Constituție, Curtea
Constituțională va ține cont de prevederile articolului 4 din Constituție și,
conform practicii sale, de prevederile Convenției Europene și jurisprudența
Curții Europene.
Totodată, Curtea a reiterat că, prin Hotărârea nr. 19 din 18 octombrie
2011, drepturile care decurg din sistemele de protecție socială, deși nu sunt
menționate expres în Convenția Europeană, intră totuși în domeniul său de
aplicare, protecția socială fiind percepută în accepțiunea sa largă, cuprinzând
asistența socială și cea medicală, că la început Curtea Europeană a asimilat
dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul articolului 1 din
Protocolul nr. l la Convenția Europeană, iar în cazul persoanelor, care au plătit
contribuții la un sistem de protecție socială (Muller vs. Austria, decizia din 16
decembrie 1974), ulterior jurisprudența acesteia a evaluat, nu fără de
ambiguități în ceea ce privește prestațiile non contributive, spre protecție mai
largă.
În cauza Stec și alții vs. Marea Britanie (decizia de admisibilitate din
06 iulie 2005), Marea Cameră a Curții Europene a statuat, cu valoare de
principiu, că atunci când un Stat-parte pune în aplicare o legislație, care
prevede plata automată a unei prestații sociale – indiferent dacă acordarea
acestei prestații depinde sau nu de plata prealabilă a contribuțiilor – această
legislație trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial ce ține
de domeniul de aplicare al articolului 1 din Protocolul nr.1 pentru persoanele
care îndeplinesc cerințele sale. În lumina jurisprudenței Curții Europene,
articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană se aplică fără a fi
nevoie să se bazeze exclusiv pe relația între alocarea prestațiilor sociale și
obligația de a plăti impozite sau alte contribuții.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, din
Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 20 decembrie 2011, rezultă că un
drept social poate fi obiectul protecției constituționale garantate de art. 46 și,
respectiv, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană numai în cazul,
când dreptul social respectiv este dobândit și are o valoare economică.
Aplicativ la prezenta cauză, un drept patrimonial dobândit ar însemna dreptul
la pensia ce se află în plată, care deja are o valoare economică și astfel
constituie un drept de proprietate al persoanei. În acest sens, Curtea susține
aprecierea autorităților, dată drepturilor diminuate, prin normele contestate,
ca drepturi potențiale sau aleatorii.
Dreptul reclamantului cu aplicarea principiului recalculării pensiei la
creșterea ordinară a salariului procurorului în exercițiu este menținut de
11
instanța de jurisdicție constituțională, iar dreptul subiectiv constituit în baza
unei legi anterioare nu poate fi atins de cel născut sub imperiul unei legi
posterioare. Legea nouă nefiind aplicabilă unei fapte din trecut conform
prevederilor art. 6 din Codul civil. Respectiv, Completul de judecată
consideră ca fiind eronată abordarea instanțelor ierarhic inferioare că,
începând cu data de 01 decembrie 2018, nu mai poate fi recalculată reieșind
din salariul de funcție a unui procuror care activează la moment.
În acest sens, e relevantă și practica Curții Supreme de Justiție pe
cauzele similare, și anume: 3ra-149/23 (Guțu Ion către CNAS); 3ra-1183/23
(Bobu Petru către CNAS).
În privința capătului de cerere privind indexarea pensiei, Completul de
judecată constată că soluția instanței de apel este corectă și temeinică. Astfel,
instanța de apel a reținut că potrivit art. IX alin. (3) al Legii pentru modificarea
unor acte legislative nr. 37 din 28 februarie 2020, pensiile pentru vechime în
muncă stabilite până la data de 1 ianuarie 2018 (pentru procurori) se vor
indexa în condițiile art. 13 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de
pensii, fără a fi recalculate, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al
procurorilor în exercițiu, însă numai în măsura în care aceste pensii nu au fost
deja recalculate anterior. În cauza de față, pensia reclamantului a fost
recalculată anterior, în temeiul hotărârilor judecătorești irevocabile din 2017
și 2019, ceea ce exclude aplicabilitatea dispozițiilor privind indexarea pentru
perioada în care a avut loc recalcularea.
Instanța de apel a apreciat corect că refuzul CNAS de repunere în
dreptul de indexare a pensiei nu a afectat dreptul patrimonial deja dobândit al
reclamantului, întrucât acesta continuă să beneficieze de pensia recalculată în
cuantum de 80% din salariul mediu lunar al procurorului de secție din cadrul
Procuraturii Generale, drept recunoscut și garantat prin hotărârile anterioare.
Prin urmare, nu poate fi reținută o încălcare a art. 46 din Constituția Republicii
Moldova și a art. 1 din Primul Protocol adițional la CEDO, soluția primei
instanțe fiind justă în această parte.
În concluzie, Completul de judecată apreciază că recursul declarat de
reclamant este întemeiat doar în partea ce vizează recalcularea pensiei raportat
la modificările introduse prin Legea nr. 270/2018, însă este nefondat în ceea
ce privește capătul de cerere referitor la indexarea pensiei. Această soluție se
impune pentru a asigura respectarea caracterului obligatoriu al hotărârilor
judecătorești anterioare, consolidarea securității raporturilor juridice și
protejarea efectivă a drepturilor patrimoniale ale reclamantului.
12
În consecință și în baza celor constatate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție va admite recursul, va casa parțial atât decizia din 5
decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cât și hotărârea din 11 aprilie 2023
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea recalculării pensiei conform
Legii nr. 270/2018 și va pronunța o nouă hotărâre în partea casată, prin care
va admite parțial acțiunea reclamantului.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de către Conoval Nicanor.
Casează parțial atât decizia din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, cât și hotărârea din 11 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, în partea ce ține de recalcularea pensiei pentru vechime în muncă
începând cu 1 decembrie 2018, și emite o decizie nouă în partea casată, prin
care:
Admite parțial acțiunea formulată de Conoval Nicanor împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale, după cum urmează:
- anulează răspunsurile CNAS nr.c-2292/21 din 5 ianuarie 2022 și CTAS
Ialoveni nr.4923 din 1 decembrie 2021, în partea recalculării pensiei;
- obligă Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea
pensiei pentru vechime în muncă a reclamantului Conoval Nicanor, raportat
la salariul mediu lunar al procurorului de secție din cadrul Procuraturii
Generale, începând cu 1 decembrie 2018, conform modificărilor prevăzute de
Legea nr. 270/2018;
Menține în rest decizia din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
și hotărârea din 11 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
13