3ra-364/24 — contestarea actelor administrative

3ra-364/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Viorel Miron,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Viorel Miron împotriva Parlamentului

Republicii Moldova, terț Comisia Națională a Pieței Financiare

privind contestarea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 14 februarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-364/24

NR. PIGD 2-21173468-01-3ra-24042024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Sîrbu,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, V. Negru, A. Braga

8 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Viorel

Miron,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Parlamentului Republicii Moldova, terț Comisia Națională a Pieței

Financiare cu privire la anularea Hotărârii Parlamentului nr. 106 din 09.09.2021,

obligarea autorității de a achita drepturile salariale pentru perioada lipsei forțate de

la serviciu.

Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 106 privind revocarea unor membri ai

Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, care a fost

apreciată de reclamant ca fiind un act neîntemeiat, ce urmează a fi anulat integral

de către instanța de judecată, luând în considerație următoarele circumstanțe de fapt

și de drept.

Viorel Miron a fost desemnat în funcție de membru al Consiliului de administrație

al Comisiei Naționale a Pieței Financiare pe un termen de 5 ani, pe care a exercitat-

o în mod responsabil și onest până la data adoptării hotărârii contestate. În context,

a precizat că legislația în vigoare, pe lângă procedura și modul de desemnare a

candidaților, reglementează și temeiurile de încetare a calității sau revocare a

membrilor Consiliului de administrație a Comisiei Naționale a Pieții Financiare.

revocat din funcția de membru al Consiliului de administrație al Comisiei Naționale

a Pieței Financiare în temeiul prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea privind

Comisia Națională a Pieței Financiare, adică „Revocarea membrilor Consiliului de

Administrație se face de Parlament în cazul în care în urma exercitării neadecvate

a atribuțiilor sale sau săvârșirii unor acte ilegale, s-au produs efecte de criză pe

piața financiară nebancară”.

proces- verbal sau un alt act juridic emis de o autoritate publică competentă, prin

care să fie constatat faptul că începând cu data desemnării sale, Viorel Miron a

exercitat funcțiile sale neadecvat sau a săvârșit careva acte ilegale. Mai mult ca atât,

în prezent nu există nici un act juridic (hotărâre, dispoziție etc.) emis de o autoritate

1

publică competentă, prin care să fie stabilit că în perioada 2017 - 2021 pe piața

financiară nebancară a Republicii Moldova a avut loc vreo criză, inclusiv din cauza

acțiunilor neadecvate sau ilegale comise de Viorel Miron. Iar, în ultimul rând, chiar

și în Hotărârea Parlamentului nr. 106 din 09.09.2021 privind revocarea unor

membri ai Consiliului de administrație ai Comisiei Naționale a Pieței Financiare

nu sunt indicate sau nominalizate acțiunile neadecvate sau ilegale imputate și

comise de Viorel Miron, care au dus la revocarea ultimului din funcția de membru

al Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Hotărârea Parlamentului nr. 106 din 09.09.2021 reprezintă în sine un act

neîntemeiat și ilegal, ce contravine direct prevederilor legale, aceasta nici nu

corespunde exigenților stabilite pentru actul administrativ individual.

Moldova a încălcat nu doar normele de drept material, ci și normele de drept

procedural. În context, nu se dovedește deloc existența sau dovada asupra căror

efecte de criză pe piața financiară nebancară, efectiv nu este indicat cum s-a

manifestat criza și/sau efectele acesteia, care au fost elementele și caracteristicile

acestui fenomen, au existat sau nu careva blocaje financiare, au fost careva

dificultăți și sau impact pentru public/consumatori și/sau pentru fondurile publice,

au existat sau nu careva pierderi financiare, s-au „prăbușit” careva instituții

financiare sistemice, au existat sau nu careva disfuncționalități de orice caracter pe

piața financiară nebancară, în special de caracter major. Astfel, Hotărârea

Parlamentului nr. 106 din 09.09.2021 privind revocarea unor membri ai Consiliului

de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, în sine reprezintă un act

administrativ individual defavorabil.

reglementează procedura de inițiere și adoptare a actului administrativ individual

defavorabil, autoritatea publică (Parlamentul Republicii Moldova) nu a informat în

modul corespunzător pe Viorel Miron referitor la inițierea procedurii

administrative, nu a prezentat acestuia dosarul administrativ pentru a face

cunoștință, nu a citat toți participanții procedurii la ședință, pentru ca ultimii să fie

audiați, să poată da declarații și să prezinte probe necesare în determinarea tuturor

circumstanțelor de fapt și de drept importante pentru justa soluționare și adoptare

a actului administrativ individual legal și întemeiat. Astfel, a concluzionat că

Hotărârea Parlamentului nr. 106 din 09.09.2021 privind revocarea unor membri ai

Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, este un act

administrativ individual defavorabil neîntemeiat și ilegal, ce a fost adoptat într-un

mod abuziv și iresponsabil, contrar normelor de drept material și de drept

procedural.

2

statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art. 86 alin. (2) din Codul

muncii și a relevat că potrivit ordinului nr. 293-p din 20.08.2021, în perioada

03.09.2021 - 14.09.2021, se afla în concediul de odihnă anual plătit, fiind plecat în

afara țării din data de 05 septembrie 2021 până la 14 septembrie 2021. În aceste

condiții, în temeiul prevederilor Codului muncii, care completează prevederile

speciale a Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică,

în perioada când Viorel Miron se afla în concediul anual de odihnă plătit, acesta nu

putea fi revocat din funcția deținută, fapt care la fel a fost ignorat de către

Parlamentul Republicii Moldova.

Hotărârii Parlamentului nr.106 din 09.09.2021. Însă, prin răspunsul VP/MP nr. 10

din 27.10.2021, Parlamentul Republicii Moldova, în persoana Vicepreședintelui

Parlamentului Republicii Moldova, domnului Mihail Popșoi, a respins cererea

prealabilă ca fiind neîntemeiată. La caz, a remarcat că deși actul administrativ

individual defavorabil a fost emis (adoptat) de către Parlamentul Republicii

Moldova ca organ colegial, examinarea cererii prealabile a fost exercitată în mod

unipersonal de către Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul

Mihail Popșoi.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Viorel Miron împotriva

Parlamentului Republicii Moldova, terț Comisia Națională a Pieței Financiare

privind contestarea actului administrativ individual defavorabil.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 06 iulie 2023, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

neîntemeiată cererea de apel declarată de Viorel Miron, cu menținerea hotărârii din

6 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Hotărârea Parlamentului nr. 73, Viorel Miron a fost desemnat în funcția de membru

al Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare pe un

termen de 5 ani.

3

transmis Parlamentului „Raportul anual 2020 al Comisiei Naționale a Pieței

Financiare”, cu numărul de intrare 1189.

finanțe a Raportului nominalizat, la care au fost invitați toți membrii Consiliului de

administrație. Potrivit extrasului din procesul-verbal nr. 4 din 08.09.2021 al

ședinței Comisiei economie, buget și finanțe, raportul a fost prezentat de către

președintele Consiliului de administrare, dl Valeriu Chițan. Ulterior, reprezentații

CNFP au răspuns la întrebările acordate de membrii Comisiei economie, buget și

finanțe pe marginea raportului. În urma audierii raportului, Comisia economie,

buget și finanțe a decis a lua act de raportul în cauză.

care a fost prezentat proiectul de Raport al Comisiei parlamentare asupra

Raportului anual 2020 al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Potrivit extrasului

din procesul-verbal nr. 5 din 09.09.2021 al ședinței Comisiei economie, buget și

finanțe, s-a decis a propune plenului Parlamentului examinarea Raportului

Comisiei economie, buget și finanțe asupra Raportului anual 2020 al Comisiei

Naționale.

09.09.2021, rezultă că, s-au descris detaliat problemele identificate de membrii

Comisiei parlamentare în urma analizei Raportului prezentat de CNPF, și anume s-

a indicat că: „Analizând Raportul anual de activitate al CNPF pentru anul 2020, dar

și urmare a efectuării unor cercetări suplimentare, Comisia economie, buget și

finanțe constată următoarele: Atât pe parcursul anului 2020, cât și în perioada

anterioară, CNPF a dat dovadă de o incapacitate de a determina o îmbunătățire a

situației de pe piața financiar nebancară, manifestându-se printr-o exercitare

insuficientă, tardivă și inadecvată a atribuțiilor sale, lucru care a generat mai multe

efecte nefaste pe piața financiar nebancară si a rezultat în degradarea acesteia”.

Așadar, Comisia parlamentară a stabilit că în anul 2020 au apărut efecte de criză

(degradarea pieței) pe piața financiar nebancară a Republicii Moldova, fapt ce a

generat necesitatea analizei cauzelor apariției efectelor respective și a acțiunilor

Comisiei Naționale a Pieței Financiare pe marginea acestor factori.

din 09.09.2021, Comisia parlamentară a recomandat Președintelui Parlamentului,

în temeiul art. 14 lit. b) și art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 192/1998 privind

Comisia Națională a Pieței Financiare, precum și art. 128 alin. (3) din Legea nr.

797/1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, înaintarea spre adoptare

de către Parlament a proiectului de hotărâre cu privire la revocarea in corpore din

funcția de membri ai Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței

Financiare.

4

anual al Comisiei Naționale a Pieței Financiare pe anul 2020 de către președintele

Consiliului de administrație, dl. Chițan Valeriu.

Financiare, de către Președintele Parlamentului a fost propusă introducerea pe

ordinea de zi a ședinței plenare a proiectului de Hotărâre nr. 235 din 09.09.2021

privind revocarea unor membri ai Consiliului de administrație al Comisiei

Naționale a Pieței Financiare. Proiectul a fost introdus în ordinea de zi cu 54 de

voturi „pentru” și 4 „contra”. Corespunzător, proiectul de Hotărâre nr. 235 din

09.09.2021 a fost prezentat de către Președintele Parlamentului, propunându-se

revocarea membrilor Consiliului de administrație al Comisiei Naționale din

funcție. Drept urmare, având în vedere constatările Plenului Parlamentului cu

privire la exercitarea insuficientă, tardivă și inadecvată a atribuțiilor membrilor

Consiliului de administrație a CNPF, a fost prezentat plenului Parlamentului

raportul Comisiei juridică, numiri și imunități nr. CJ-06 din 09.09.2021 asupra

proiectului de Hotărâre privind revocarea unor membri ai Consiliului de

administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare și Coraportul Comisiei

economie, buget și finanțe CEB-06 nr.76 din 09.09.2021, potrivit căruia: „Proiectul

de hotărâre a fost elaborat în baza constatărilor Parlamentului cu privire la

activitatea membrilor Comisiei Naționale a Pieței Financiare și are ca bază

Hotărârea Parlamentului nr. 105 din 09.09.2021 privind Raportul anual al Comisie

Naționale a Pieței Financiare”.

Financiare față de Parlament, în temeiul art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr.

192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare, Parlamentul a adoptat

Hotărârea nr. 106 din 09.09.2021 privind revocarea unor membri ai Consiliului de

administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, printre care și Viorel

Miron. S-a stabilit faptul că, Hotărârea Parlamentului nr. 106 din 09.09.2021 a fost

votată cu 54 de voturi.

de Parlamentul Republicii Moldova cu respectarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit.

a) și art. 15 alin. (2) din Legea nr.192/1998 privind Comisia Națională a Pieței

Financiare. Or, atât numirea în funcție, cât și revocarea din funcție a membrilor

Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, reprezintă

un act al voinței angajatorului, în speță - Parlamentul Republicii Moldova, iar

reclamantul/ apelant fiind revocat din funcție cu votul a 54 de deputați, ca urmare

a constatărilor Parlamentului cu privire la activitatea membrilor Comisiei Naționale

a Pieței Financiare.

Hotărârii Parlamentului nr. 106 din 09.09.2021 a avut loc cu respectarea

5

principiului transparenței în procesul decizional, cu informarea și audierea

membrilor Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare,

care au avut posibilitatea să se expună asupra tuturor întrebărilor apărute și să-și

prezinte poziția vis-a-vis de proiectele de hotărâri propuse a fi examinate de către

Parlament.

membrii Consiliului de administrație ai Comisiei Naționale a Pieței Financiare sunt

persoane cu funcție de demnitate publică ca urmare a numirii acestora de către

Parlament. Totodată, Comisia Națională este o autoritate responsabilă față de

Parlament, răspunderea respectivă manifestându-se, în concret, prin prezentarea în

fața Parlamentului a Raportului anual de activitate și posibilitatea Parlamentului de

a emite hotărâri a cărui obiect va varia în dependență de concluziile apărute ca

urmare a audierii raportului în cauză. Mai mult, Parlamentul are dreptul exclusiv

de a concluziona, în baza informației prezentate, asupra activității membrilor

Consiliului de administrație al Comisie Naționale și a stabili existența temeiurilor

de revocare a acestora, precum și a dispune revocarea membrilor Consiliului

respectiv în cazul în care se depistează temeiuri pentru aceasta în urma examinării

Raportului Comisiei Naționale.

ilegalitatea actului contestat, instanța de apel a reținut constatările Curții

Constituționale de decizia nr. 40 din 08.07.2016, prin care s-a expus asupra

pretinsei neconstituționalități a art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea privind Comisia

Națională a Pieței Financiare, notând că „35. Curtea observă că norma contestată

reprezintă unul din temeiurile de revocare din funcție, care presupune exercitarea

neadecvată a atribuțiilor sau săvârșirea unor acte ilegale, care au produs efecte de

criză pe piața financiară nebancară. 36. Curtea menționează că legea utilizează

termeni generici, or, aceasta nu poate să detalieze ce anume constituie un act ilegal

în situații particulare. Prin urmare, ține de competența organului abilitat cu dreptul

de numire și revocare să aprecieze legalitatea actelor întocmite, precum și

consecințele acestora asupra pieței financiare nebancare”.

este unica autoritate în drept să stabilească existența temeiurilor prevăzute la art.

15 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 192/1998, iar temeinicia unei asemenea concluzii nu

poate fi pusă la îndoială. Astfel, odată ce Parlamentul a constat activitatea

neconformă a CNPF, care a degradat piața financiară a Republicii Moldova, în mod

evident că a survenit revocarea din funcție a apelantului ca membru al Consiliului

de administrație, or interesul public (securitatea sistemului financiar nebancar) în

acest caz este mai presus de orice formalitate.

funcție cu încălcarea prevederilor Codului muncii și anume că, în acea perioadă se

6

afla în concediul anual de odihnă, instanța de apel l-a considerat ca fiind

neîntemeiat, or instanța de fond întemeiat a reținut că, apelantul nu a fost concediat,

ci revocat din funcția sa, iar aceste două situații juridice nu sunt similare, deoarece

temeiurile pentru concedierea salariatului (prevăzute expres de art. 86 alin. (1) al

Codului Muncii) și cele pentru revocarea persoanei cu funcție de demnitate publică

(art. 15 alin. (1) al Legii nr. 192/1998) sunt diferite.

motivat, instanța de apel l-a apreciat ca fiind neîntemeiat, or Hotărârea

Parlamentului nr. 106 din 09.09.2021 a fost adoptată în conformitate cu prevederile

Constituției, Regulamentului Parlamentului (care impun o anumită structură și

conținut pentru Hotărârea emisă de Parlament), în coroborare cu cele ale Codului

administrativ, dar și având la bază constatările și recomandările Hotărârii nr. 105

din 09.09.2021 privind Raportul anual de activitate al Comisiei Naționale a Pieței

Financiare și funcționarea pieței financiare nebancare, iar motivarea desfășurată a

hotărârii contestate este prezentată atât în Raportul Comisiei juridice, numiri și

imunități CJ-06 NR. 160 din 09.09.2021 și Coraportul Comisiei economie buget și

finanțe CEB-06 nr. 76 din 09.09.2021, cât și în Raportul Comisiei economie, buget

și finanțe CEB-06 nr. 71 din 09.09.2021, precum și, în constatările Hotărârii nr.

105 din 09.09.2021 asupra Raportului pe anul 2020 a Comisiei Pieței Financiare.

hotărîrii de revocare din funcție, reclamantului i s-a încălcat dreptul la muncă și că

hotărîrea a fost emisă arbitrar și prematur, or dreptul la muncă nu este absolut, iar

hotărîrea a fost emis în cadrul unui scop licit și în exercitarea cu bună-credință a

dreptului discreționar al autorității publice, prin prisma Legii speciale aplicabile

speței, nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicită admiterea recursului, casarea

hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin care

cererea de chemare în judecată să fie admisă integral, cu încasarea cheltuielilor de

judecată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

în cererea de apel. Suplimentar, a reținut că nu este de acord cu decizia instanței de

apel și consideră că la adoptarea acesteia s-au aplicat eronat normele de drept

material și procedural, concluziile acesteia sunt contradictorii, fiind în contradicție

cu circumstanțele pricinii, decizia contestată este una arbitrară ce se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit greșită și nerezonabilă a probelor, este una contrară

7

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, temeiurile prevăzute și

reglementate de prevederile art.2451 din Codul administrativ.

POZIȚIA INTIMATULUI

recursul declarat, solicitând respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului și avocatului acestuia la 11 aprilie 2024, prin intermediul

poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f.d.48, Vol. II).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

8

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau

că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

9

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Viorel Miron.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10