3ra-242/24 — obligarea furnizarii informatiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea furnizarii informatiei
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-242/24 — obligarea furnizarii informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Vladimir Aghenii,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Vladimir Aghenii împotriva Comisiei Naționale a Pieței
Financiare cu privire la obligarea furnizării informației solicitate și încasarea
cheltuielilor de judecată
împotriva decizie din 30 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-242/24
NR. PIGD 2-22029529-01-3ra-13032024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate.
Instanța de fond: V. Chisiliță,
Instanța de apel: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,
20 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Vladimir Aghenii
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 2 martie 2022, Vladimir Aghenii a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la
obligarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare să-i elibereze documentele
și informația deținută: Procesul verbal al ședinței Consiliului Societății cu
referire la emisia a 2 suplimentară; Procesul verbal al adunării acționarilor
cu referire la emisia a 2 suplimentară; Lista acționarilor ce au participat la
emisia data de acțiuni; Rechizitele bancare și originea resurselor financiare
a acționarilor participanți la emisia dată; contractele cu participarea agenților
economici ,,Aurora-Zet” SRL, ,,Compania Visteri LLC” și ,,ASPA” SA ce
reflectă procesul cesiunii drepturilor de la ,,Compania Visteri LLC”
(creditor) la ”Aurora-Zet” SRL (creditor nou) față de ,,ASPA” SA și, în baza
cărora s-a convertit datoria creditorială ,,Aurora-Zet” SRL (creditor nou) față
de ,,ASPA” SA în acțiunile create la emisia a 2 suplimentară; încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, este acționarul SA
,,ASPA”, unde deține 15,82 % din acțiunile cu drept de vot. La fel, unul
dintre acționari este înregistrat BC ,,Banca de Economii” SA, care deține
6,26 % din acțiunile totale.
A menționat că, din diferite surse au devenit cunoscute informațiile
care pun la îndoială legalitatea procesului de înregistrarea emisiei a 2
suplimentare a valorilor mobiliare în anul 2014. În vederea constatării sau
infirmării informației suspecte, a solicitat de la Comisia Națională a Pieței
Financiare RM să-i elibereze copiile documentelor ce au servit drept bază
pentru înregistrarea emisiei a 2 suplimentare a valorilor mobiliare în anul
Prin răspunsul nr.03-5/367 din 16 februarie 2022, recepționat la 17
februarie 2022, i s-a adus la cunoștință că informația privind rechizitele
bancare și originea resurselor financiare a acționarilor participanți
înregistrarea emisiei a 2 suplimentare a valorilor mobiliare din anul 2014,
precum și contractele cu participarea agenților economici ,,Aurora-Zet”
1
SRL, ,,Compania Visteri LLC” și ,,ASPA” SA ce reflectă procesul cesiunii
drepturilor de la ,,Compania Visteri LLC” (creditor) la ,,Aurora-Zet” SRL
(creditor nou) față de ,,ASPA” SA și, în baza cărora s-a convertit datoria
creditorială ,,Aurora-Zet” SRL (creditor nou) față de ,,ASPA” SA în
acțiunile create la emisia a 2 suplimentară nu pot fi eliberate având un
caracter non-public, accesul la date fiind unul restricționat. Indirect, pârâtul
a recunoscut deținerea informației și actelor juridice solicitate, însă a refuzat
în eliberarea celor solicitate. Comisia Națională a Pieței Financiare RM a
eliberat doar rapoartele financiare ale ,,ASPA” SA.
Consideră reclamantul că, refuzul Comisiei Naționale a Pieței
Financiare nu a fost motivat în sensul art.31, 118 din CA și, considerabil îi
atacă drepturile și îi îngrădește dreptul la informare, având în vedere că,
înregistrarea emisiei a 2 suplimentare a acțiunilor SA,,ASPA”, după părerea
acționarului, este produsă cu abateri de la legislația națională și afectează,
prin reducerea procentului acțiunilor deținute, drepturile lui, precum și a
statului prin BC ,,Banca de Economii” SA. Iar, înregistrarea emisiei a 2-ua
suplimentară în mâinile persoanelor afiliate, permit reducerea influenței
acționarilor minoritari.
A mai indicat reclamantul că, dreptul pretins a fi prejudiciat este
reglementat prin alin. (2) art. 34 Constituției RM, alin. (1) art. 10 CEDO.
Nulitatea actului administrativ (refuzului) individual se prezumă potrivit lit.
a), c), f) alin. (2) art. 141 CA, având în vedere că contravine bunuri moravuri
și prevederilor lit. b), h) alin. (1) art.21 a Legii nr.1134-XIII din 02.04.1997
cu privire la societățile pe acțiuni, alin. (2) art. 34 Constituției, alin. (1) art.
10 CEDO și împiedică descoperirea unei infracțiuni.
Cu referire la capitolul lit. a) alin. (2) art.141 CA, a subliniat că, este
fondatorul ,,Companiei Visteri LLC”; prin contractele cu participarea
agenților economici solicitate ,,Aurora-Zet” SRL, ,,Compania Visteri LLC”
(nerezident) și ,,ASPA” SA s-a cedat dreptul creditorului ,,Compania Visteri
LLC” cu creanța față de ,,ASPA” SA noului creditor ,,Aurora- Zef’ SRL;
contractul de cesiune a fost falsificat, a fost format în lipsa reclamantului (nu
l-a semnat și nu a aplicat ștampila) în baza noului contract de cesiune, prin
Procesul verbal al adunării acționarilor și Procesul verbal al ședinței
Consiliului Societății (solicitate), s-a decis pornirea procesului de
înregistrare a emisiei a 2 suplimentare a valorilor mobiliare în anul 2014,
care și a fost finalizat; fondatorii ,,Aurora-Zet” SRL și acționarii majoritari
al ,ASPA” SA sunt persoanele afiliate, iar procesul de a 2 emisiei
suplimentare a fost realizat cu scopul de a micșora procentajul acțiunilor
acționarilor minoritari. Prin urmare, prin împiedicarea de a căpăta informația
2
legal solicitată, se ascunde o infracțiune legată de spălarea de bani,
sustragerea bunurilor care îi aparțin, prin falsificarea cesiunii.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 19 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Vladimir Aghenii împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu
privire constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea
furnizării informației solicitate prin cererea din 28 ianuarie 2022 și încasarea
cheltuielilor de judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 25 aprilie 2023, Vladimir Aghenii a depus apel preventiv împotriva
hotărârii din 19 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 19 aprilie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu pronunțarea unei noi hotărâri
privind admiterea acțiunii, iar la 1 august 2023 a depus motivarea apelului.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 30 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de Vladimir Aghenii, s-a respins. S-a menținut hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 19 aprilie 2023.
În motivarea soluției, instanța de apel a remarcat că, solicitările
înaintate de reclamantul Vladimir Aghenii, au fost satisfăcute de către
Comisia Națională a Pieței Financiare într-o măsură suficientă, acestuia
fiindu-i dat răspuns la cererile adresate și acordate informațiile pretinse, în
măsura în care autoritatea pârâtă le deține, or în conformitate cu prevederile
art. 19 alin. (2) al Legii nr. 982 din 11.05.2000, furnizorii de informații nu
pot fi obligați să prezinte probe ale inexistenței informațiilor nedocumentate.
Curtea de apel Chișinău a menționat că, deși Vladimir Aghenii în mod
repetat a solicitat de la Comisia Națională a Pieței Financiare, prezentarea
procesului verbal al ședinței Consiliului Societății cu referire la emisia a 2
suplimentară; procesul verbal al adunării acționarilor cu referire la emisia a 2
suplimentară; lista acționarilor ce au participat la emisia dată de acțiuni, situația
financiară a societății, prin răspunsurile Comisiei Naționale a Pieței Financiare
nr. 03-1193 din 30 aprilie 2021, nr. 03-5/1432 din 24 mai 2021, nr. 03-5/3325
din 30 decembrie 2021, se atestă că au fost soluționate subiectele abordate,
inclusiv fiindu-i expediate copiile listei subscriitorilor (acționarilor) la
emisiunea suplimentară de acțiuni, procesului- verbal al ședinței consiliului SA
3
„ASPA” din 5 noiembrie 2013, procesului-verbal al adunării generale a
acționarilor din 14 octombrie 2013, precum și situațiilor financiare ale societății
pentru anul 2012. La fel, suplimentar prin răspunsul nr.03-5/367 din 16
februarie 2022, i-au fost remise situațiile financiare a societății pentru anul
2014, 2015 și anul 2016.
Totodată, cu referire la informația solicitată de reclamant privind
rechizitele bancare și originea resurselor financiare a acționarilor participanți
la emisia dată; contractele cu participarea agenților economici ,,Aurora-Zet”
SRL, ,,Compania Visteri LLC” și ,,ASPA” SA ce reflectă procesul cesiunii
drepturilor de la ,,Compania Visteri LLC” (creditor) la ”Aurora-Zet” SRL
(creditor nou) față de ,,ASPA” SA și, în baza cărora s-a convertit datoria
creditorială ,,Aurora-Zet” SRL (creditor nou) față de ,,ASPA” SA în
acțiunile create la emisia a 2 suplimentară, Completul Curții de Apel
Chișinău a reține că, potrivit art.1 al Legii privind Comisia Națională a Pieței
Financiare, nr. 192-XIV din 12.11.1998, Comisia Națională a Pieței
Financiare, este o autoritate publică autonomă, responsabilă față de
Parlament, care, în exercitarea atribuțiilor sale, este învestită cu putere de
decizie, de dispensă, de interdicție, de intervenție, de control și de
sancționare, în limitele stabilite de legislație.
A notat că, atribuțiile și drepturile CNPF sunt expres și exhaustiv
prevăzute prin lege, eliberarea copiilor de pe documente pe care le deține o
societate pe acțiuni și pe care acționarul are dreptul să obțină de la societate
în temeiul Legii nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni, neconstituind
parte din acestea. Mai mult a reținut și potrivit art. 7 al Legii nr. 982/2000.
A subliniat că, potrivit art.13 alin.(1), art. 20 alin. (1), art. 21 alin.(1),
lit. b), c), h), i), art. 91 din Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997 cu privire la
societățile pe acțiuni, instanța de fond just a statuat că Vladimir Aghenii avea
posibilitatea de a solicita informația ce vizează, rechizitele bancare, originea
resurselor financiare a acționarilor participanți la emisia a 2 suplimentară și
tranzacțiile în care este implicată ,,ASPA” SA, de la societatea unde are
calitate de acționar, dar nu a făcut-o. Mai mult, această informație nu este
una publică. Iar în acest sens, reclamantul nu poate pretinde încălcarea
dreptului la furnizarea informației solicitate de către Comisia Națională a
Pieței Financiare, ori a primit răspuns la revindecările formulate și a fost
informat despre oportunitatea de a solicita înscrisurile pretinse direct de la
,,ASPA” SA.
De asemenea, cu referire la cerința de compensare a cheltuielilor de
judecată, prin prima art. 94 alin (1) CPC, a notat că, instanța de fond just a
4
statuat asupra netemeiniciei acesteia, în condițiile în care acțiunea
reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.
Completul instanței de apel a mai conchis că, argumentele expuse de
către Vladimir Aghenii în cererea de apel sunt lipsite de substanță juridică
obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor administrate,
a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință
hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 din
Codul de procedură civilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 7 martie 2024, Vladimir Aghenii a depus recurs împotriva hotărârii
din 19 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și deciziei din 30
ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea hotărârii din 19 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
și deciziei din 30 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea
unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cererea de chemare
în judecată, suplimentar a indicat că, instanțele inferioare nu si-au motivat
soluția, nu au dat apreciere juridică circumstanțelor invocate de către petent,
or, neexpunerea asupra unei cerințe egalează cu faptul că nu au fost auzite
părțile.
Notează că, instanța de fond a ignorant argumentele expuse de către
petent și nu a dispus o respingere acestora bazându-se doar pe poziția
pârâtului. Instanța a ignorat dreptul pretins a fi prejudiciat, reglementat prin
alin. 2 art. 34 Constituției RM, alin. l art. 10 CEDO. Or, documentele
solicitate de petent (procesul verbal al adunării acționarilor cu referire la
emisia a 2 suplimentară; Lista acționarilor ce au participat la emisia data de
acțiuni; contractele cu participarea agenților economici „Aurora-Zet” SRL,
„Compania Visteri LLC” și „ASPA” SA ce reflectă procesul cesiunii
drepturilor de la „Compania Visteri LLC” (creditor) la „Aurora-Zet” SRL
(creditor nou) față de „ASPA” SA și, în baza cărora sa convertit datoria
creditorială „Aurora-Zet”SRL (creditor nou) față de „ASPA” SA în acțiunile
create la emisia a 2 suplimentară), sunt deținute și de către pârât, fapt ce
impune satisfacerea pretenției reclamantului.
De asemenea, documentele solicitate vizează petentul, care face parte
din acționarii „ASPA” SA, iar în cazul răspândirii informației menținute în
5
documentele solicitate, petentul își asumă toată responsabilitate în caz de o
culpă.
Totodată menționează că, prin legislația națională nu i se impun
restricții de la cine să solicite informația, acest fapt poate fi ales. Iar, CNPF
în mod obligatoriu adună și solicită prezentarea documentelor ce se refer la
fondul asociat și contractele ce vizează interesele acționarilor. În cazul dat,
prin documentele solicitate a fost afectate drepturile acționarilor, având
majorarea numărului de acțiuni și acționari în mod independent de dorința
petentului, fapt ce a micșorat influenta acționarului Vladimir Aghenii.
Constată că, argumentele instanțelor inferioare pot fi calificate ca
arbitrare și care sunt bazate în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, iar prin urmare sunt aplicabile prevederile lit. e)
alin. l art. 432 din CPC cu dispunerea casării actelor judecătorești.
La fel, instanțele nu sau expus asupra prevederilor la care sa axat
petentul, fapt ce a viciat soluția instanței, care a fost bazată exclusive pe
normele la care a apelat pârâtul, fiind încălcat dreptul de contradictorialitatea
și egalitatea părților.
Consideră că, se evidențiază dreptul încălcat al petentului și
nerespectarea de către pârât a prevederilor alin. 1 art. l din Legea nr. 192 din
12.11.1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare, alin. 2 art. 34 din
Constituția RM, alin. l art.10 CEDO.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
6
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 19 februarie 2024 recurentului a fost
notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei
electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f. d. 91).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 7 martie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
7
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Vladimir Aghenii, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla
trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
8
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Vladimir Aghenii.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9