3ra-242/24 — obligarea furnizarii informatiei

La 2 martie 2022, Vladimir Aghenii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la obligarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare să-i elibereze documentele și informația deținută: Procesul verbal al ședinței Consiliului Societății cu referire la emisia a 2 suplimentară; Procesul verbal al adunării acționarilor cu referire la emisia a 2 suplimentară; Lista acționarilor ce au participat la emisia data de acțiuni; Rechizitele bancare și originea resurselor financiare a acționarilor participanți la emisia dată; contractele cu participarea agenților economici ,,Aurora-Zet” SRL, ,,Compania Visteri LLC” și ,,ASPA” SA ce reflectă procesul cesiunii drepturilor de la ,,Compania Visteri LLC” (creditor) la ”Aurora-Zet” SRL (creditor nou) față de ,,ASPA” SA și, în baza cărora s-a convertit datoria creditorială ,,Aurora-Zet” SRL (creditor nou) față de ,,ASPA” SA în acțiunile create la emisia a 2 suplimentară; încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, este acționarul SA ,,ASPA”, unde deține 15,82 % din acțiunile cu drept de vot. La fel, unul dintre acționari este înregistrat BC ,,Banca de Economii” SA, care deține 6,26 % din acțiunile totale.

A menționat că, din diferite surse au devenit cunoscute informațiile care pun la îndoială legalitatea procesului de înregistrarea emisiei a 2 suplimentare a valorilor mobiliare în anul 2014. În vederea constatării sau infirmării informației suspecte, a solicitat de la Comisia Națională a Pieței Financiare RM să-i elibereze copiile documentelor ce au servit drept bază pentru înregistrarea emisiei a 2 suplimentare a valorilor mobiliare în anul 2014. Prin răspunsul nr.03-5/367 din 16 februarie 2022, recepționat la 17 februarie 2022, i s-a adus la cunoștință că informația privind rechizitele bancare și originea resurselor financiare a acționarilor participanți înregistrarea emisiei a 2 suplimentare a valorilor mobiliare din anul 2014, precum și contractele cu participarea agenților economici ,,Aurora-Zet” 1 SRL, ,,Compania Visteri LLC” și ,,ASPA” SA ce reflectă procesul cesiunii drepturilor de la ,,Compania Visteri LLC” (creditor) la ,,Aurora-Zet” SRL (creditor nou) față de ,,ASPA” SA și, în baza cărora s-a convertit datoria creditorială ,,Aurora-Zet” SRL (creditor nou) față de ,,ASPA” SA în acțiunile create la emisia a 2 suplimentară nu pot fi eliberate având un caracter non-public, accesul la date fiind unul restricționat. Indirect, pârâtul a recunoscut deținerea informației și actelor juridice solicitate, însă a refuzat în eliberarea celor solicitate. Comisia Națională a Pieței Financiare RM a eliberat doar rapoartele financiare ale ,,ASPA” SA.

Consideră reclamantul că, refuzul Comisiei Naționale a Pieței Financiare nu a fost motivat în sensul art.31, 118 din CA și, considerabil îi atacă drepturile și îi îngrădește dreptul la informare, având în vedere că, înregistrarea emisiei a 2 suplimentare a acțiunilor SA,,ASPA”, după părerea acționarului, este produsă cu abateri de la legislația națională și afectează, prin reducerea procentului acțiunilor deținute, drepturile lui, precum și a statului prin BC ,,Banca de Economii” SA. Iar, înregistrarea emisiei a 2-ua suplimentară în mâinile persoanelor afiliate, permit reducerea influenței acționarilor minoritari.

A mai indicat reclamantul că, dreptul pretins a fi prejudiciat este reglementat prin alin. (2) art. 34 Constituției RM, alin. (1) art. 10 CEDO. Nulitatea actului administrativ (refuzului) individual se prezumă potrivit lit. a), c), f) alin. (2) art. 141 CA, având în vedere că contravine bunuri moravuri și prevederilor lit. b), h) alin. (1) art.21 a Legii nr.1134-XIII din 02.04.1997 cu privire la societățile pe acțiuni, alin. (2) art. 34 Constituției, alin. (1) art. 10 CEDO și împiedică descoperirea unei infracțiuni.

Cu referire la capitolul lit. a) alin. (2) art.141 CA, a subliniat că, este fondatorul ,,Companiei Visteri LLC”; prin contractele cu participarea agenților economici solicitate ,,Aurora-Zet” SRL, ,,Compania Visteri LLC” (nerezident) și ,,ASPA” SA s-a cedat dreptul creditorului ,,Compania Visteri LLC” cu creanța față de ,,ASPA” SA noului creditor ,,Aurora- Zef’ SRL; contractul de cesiune a fost falsificat, a fost format în lipsa reclamantului (nu l-a semnat și nu a aplicat ștampila) în baza noului contract de cesiune, prin Procesul verbal al adunării acționarilor și Procesul verbal al ședinței Consiliului Societății (solicitate), s-a decis pornirea procesului de înregistrare a emisiei a 2 suplimentare a valorilor mobiliare în anul 2014, care și a fost finalizat; fondatorii ,,Aurora-Zet” SRL și acționarii majoritari al ,ASPA” SA sunt persoanele afiliate, iar procesul de a 2 emisiei suplimentare a fost realizat cu scopul de a micșora procentajul acțiunilor acționarilor minoritari. Prin urmare, prin împiedicarea de a căpăta informația 2 legal solicitată, se ascunde o infracțiune legată de spălarea de bani, sustragerea bunurilor care îi aparțin, prin falsificarea cesiunii.

În motivarea soluției, instanța de apel a remarcat că, solicitările înaintate de reclamantul Vladimir Aghenii, au fost satisfăcute de către Comisia Națională a Pieței Financiare într-o măsură suficientă, acestuia fiindu-i dat răspuns la cererile adresate și acordate informațiile pretinse, în măsura în care autoritatea pârâtă le deține, or în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2) al Legii nr. 982 din 11.05.2000, furnizorii de informații nu pot fi obligați să prezinte probe ale inexistenței informațiilor nedocumentate.

Curtea de apel Chișinău a menționat că, deși Vladimir Aghenii în mod repetat a solicitat de la Comisia Națională a Pieței Financiare, prezentarea procesului verbal al ședinței Consiliului Societății cu referire la emisia a 2 suplimentară; procesul verbal al adunării acționarilor cu referire la emisia a 2 suplimentară; lista acționarilor ce au participat la emisia dată de acțiuni, situația financiară a societății, prin răspunsurile Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 03-1193 din 30 aprilie 2021, nr. 03-5/1432 din 24 mai 2021, nr. 03-5/3325 din 30 decembrie 2021, se atestă că au fost soluționate subiectele abordate, inclusiv fiindu-i expediate copiile listei subscriitorilor (acționarilor) la emisiunea suplimentară de acțiuni, procesului- verbal al ședinței consiliului SA 3 „ASPA” din 5 noiembrie 2013, procesului-verbal al adunării generale a acționarilor din 14 octombrie 2013, precum și situațiilor financiare ale societății pentru anul 2012. La fel, suplimentar prin răspunsul nr.03-5/367 din 16 februarie 2022, i-au fost remise situațiile financiare a societății pentru anul 2014, 2015 și anul 2016.

Totodată, cu referire la informația solicitată de reclamant privind rechizitele bancare și originea resurselor financiare a acționarilor participanți la emisia dată; contractele cu participarea agenților economici ,,Aurora-Zet” SRL, ,,Compania Visteri LLC” și ,,ASPA” SA ce reflectă procesul cesiunii drepturilor de la ,,Compania Visteri LLC” (creditor) la ”Aurora-Zet” SRL (creditor nou) față de ,,ASPA” SA și, în baza cărora s-a convertit datoria creditorială ,,Aurora-Zet” SRL (creditor nou) față de ,,ASPA” SA în acțiunile create la emisia a 2 suplimentară, Completul Curții de Apel Chișinău a reține că, potrivit art.1 al Legii privind Comisia Națională a Pieței Financiare, nr. 192-XIV din 12.11.1998, Comisia Națională a Pieței Financiare, este o autoritate publică autonomă, responsabilă față de Parlament, care, în exercitarea atribuțiilor sale, este învestită cu putere de decizie, de dispensă, de interdicție, de intervenție, de control și de sancționare, în limitele stabilite de legislație.

A notat că, atribuțiile și drepturile CNPF sunt expres și exhaustiv prevăzute prin lege, eliberarea copiilor de pe documente pe care le deține o societate pe acțiuni și pe care acționarul are dreptul să obțină de la societate în temeiul Legii nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni, neconstituind parte din acestea. Mai mult a reținut și potrivit art. 7 al Legii nr. 982/2000.

A subliniat că, potrivit art.13 alin.(1), art. 20 alin. (1), art. 21 alin.(1), lit. b), c), h), i), art. 91 din Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997 cu privire la societățile pe acțiuni, instanța de fond just a statuat că Vladimir Aghenii avea posibilitatea de a solicita informația ce vizează, rechizitele bancare, originea resurselor financiare a acționarilor participanți la emisia a 2 suplimentară și tranzacțiile în care este implicată ,,ASPA” SA, de la societatea unde are calitate de acționar, dar nu a făcut-o. Mai mult, această informație nu este una publică. Iar în acest sens, reclamantul nu poate pretinde încălcarea dreptului la furnizarea informației solicitate de către Comisia Națională a Pieței Financiare, ori a primit răspuns la revindecările formulate și a fost informat despre oportunitatea de a solicita înscrisurile pretinse direct de la ,,ASPA” SA.

De asemenea, cu referire la cerința de compensare a cheltuielilor de judecată, prin prima art. 94 alin (1) CPC, a notat că, instanța de fond just a 4 statuat asupra netemeiniciei acesteia, în condițiile în care acțiunea reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.

Completul instanței de apel a mai conchis că, argumentele expuse de către Vladimir Aghenii în cererea de apel sunt lipsite de substanță juridică obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 din Codul de procedură civilă.

Notează că, instanța de fond a ignorant argumentele expuse de către petent și nu a dispus o respingere acestora bazându-se doar pe poziția pârâtului. Instanța a ignorat dreptul pretins a fi prejudiciat, reglementat prin alin. 2 art. 34 Constituției RM, alin. l art. 10 CEDO. Or, documentele solicitate de petent (procesul verbal al adunării acționarilor cu referire la emisia a 2 suplimentară; Lista acționarilor ce au participat la emisia data de acțiuni; contractele cu participarea agenților economici „Aurora-Zet” SRL, „Compania Visteri LLC” și „ASPA” SA ce reflectă procesul cesiunii drepturilor de la „Compania Visteri LLC” (creditor) la „Aurora-Zet” SRL (creditor nou) față de „ASPA” SA și, în baza cărora sa convertit datoria creditorială „Aurora-Zet”SRL (creditor nou) față de „ASPA” SA în acțiunile create la emisia a 2 suplimentară), sunt deținute și de către pârât, fapt ce impune satisfacerea pretenției reclamantului.

De asemenea, documentele solicitate vizează petentul, care face parte din acționarii „ASPA” SA, iar în cazul răspândirii informației menținute în 5 documentele solicitate, petentul își asumă toată responsabilitate în caz de o culpă.

Totodată menționează că, prin legislația națională nu i se impun restricții de la cine să solicite informația, acest fapt poate fi ales. Iar, CNPF în mod obligatoriu adună și solicită prezentarea documentelor ce se refer la fondul asociat și contractele ce vizează interesele acționarilor. În cazul dat, prin documentele solicitate a fost afectate drepturile acționarilor, având majorarea numărului de acțiuni și acționari în mod independent de dorința petentului, fapt ce a micșorat influenta acționarului Vladimir Aghenii.

Constată că, argumentele instanțelor inferioare pot fi calificate ca arbitrare și care sunt bazate în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, iar prin urmare sunt aplicabile prevederile lit. e) alin. l art. 432 din CPC cu dispunerea casării actelor judecătorești.

La fel, instanțele nu sau expus asupra prevederilor la care sa axat petentul, fapt ce a viciat soluția instanței, care a fost bazată exclusive pe normele la care a apelat pârâtul, fiind încălcat dreptul de contradictorialitatea și egalitatea părților.

Consideră că, se evidențiază dreptul încălcat al petentului și nerespectarea de către pârât a prevederilor alin. 1 art. l din Legea nr. 192 din 12.11.1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare, alin. 2 art. 34 din Constituția RM, alin. l art.10 CEDO.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; 6 f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la data de 7 martie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare 7 convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Vladimir Aghenii, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont 8 pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Vladimir Aghenii. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9