3ra-826/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Recurs declarat inadmisibil. Art. 246 alin. 2 lit. d Cod administrativ, recursul a fost depus dupa expirarea termenului stabilit la art. 245
3ra-826/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Elena Organ
în interesele SA „Topaz”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă SA „Topaz” către Comisia Națională a Pieței Financiare cu
privire la anularea actelor administrative.
împotriva deciziei din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-826/24
NR. PIGD 2-22099517-01-3ra-02102024)
Recursul declarat inadmisibil. Art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ recursul a fost
depus după expirarea termenului stabilit la art. 245
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: T. Avasiloaie
Curtea de Apel Chișinău: Gh. Mîra, A. Bostan, V. Sîrbu
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Elena Organ în interesele SA „Topaz”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 iulie 2022, avocatul Elena Organ în interesele SA „Topaz” a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale a Pieței
Financiare cu privire la anularea ordonanței Comisiei Naționale a Pieței
Financiare nr.18/4-O din 11 mai 2022 și a hotărârii nr.24/1 din 6 iunie 2022.
În motivarea acțiunii a indicat că, Comisia Națională a Pieței
Financiare din Republica Moldova a emis pe data de 11 mai 2022 ordonanța
nr. 18/4-O prin care a prescris ÎM „Topaz” SA ca până pe data de 31 iulie
2022 să aducă prevederile statutului societății în conformitate cu prevederile
legislației în vigoare și să prezinte statutul cu modificările înregistrate la
CNPF și SR „Registrator-Centru” SA.
Menționează că, în partea descriptivă și de motivare a actului
administrativ contestat, pârâtul a stabilit că Statutul societății nu corespunde
dispozițiilor art. II alin. (1 și 2) din Legea nr. 18 din 20 februarie 2020 prin
care a fost modificată Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni.
Astfel, reclamanta a primit ordonanța nr. 18/4-O din 11 mai 2022 la
data de 14 mai 2022, fapt confirmat prin scrisoarea nr. 03-5/1194 din 12 mai
2022, cu care nu a fost de acord și a depus o cerere prealabilă față de CNPF
solicitând, anularea actului administrativ prescris.
Relatează că, în cadrul examinării procedurii administrative a
argumentat ilegalitatea actului contestat prin faptul că, prescripția nu este
legală și că pârâta, în calitate de autoritate competentă, nu a arătat exact care
este norma legală (punct, articol, lege) din Legea nr. 1134/1997 cu care
statutul societății vine în contradicție. Totodată, reclamanta a atras atenția
autorității că statutul societății a fost verificat și înregistrat de organul
competent (Camera înregistrării de stat) care nu a avut obiecții la normele
din statut adoptate de acționari.
Indică că, la data de 13 iunie 2022 a recepționat cu aviz recomandat
Hotărârea nr. 24/1 din 6 iunie 2022 a CNPF referitor la cererea prealabilă
depusă, fapt confirmat prin avizul de recepție.
Menționează, CNPF prin Hotărârea nr.24/1 din 6 iunie 2022 a respins
ca inadmisibilă cererea formulată menționând că ”... simpla trimitere la un
text din lege, fără indicarea acțiunilor concrete ale CNPF care vin în
contradicție cu cadrul legal, nu constituie o critică justificată, iar simpla
nemulțumire a societății nu constituie motiv în anularea ordonanței”.
1
Consideră că, actele contestate sunt ilegale, formale și emise cu
încălcarea drepturilor societății și a acționarilor acesteia.
Precizează că, prin actele contestate au fost încălcate următoarele
drepturi garantate a societății și a acționarilor săi așa cum sunt:
nediscriminarea în fața legii, dreptul de a stabili în statutul societății a
modului de înstrăinare a acțiunilor sale, dreptul de a solicita anularea actului
emis contrar legii de către o autoritate publică, dreptul de proprietate (libera
dispunere de modul de înstrăinare a hârtiilor de valoare), dreptul la
răscumpărarea propriilor acțiuni, dreptul la libera activitate de antreprenoriat
și multe alte drepturi derivate din acestea.
Relevă că, SA „Topaz” a fost constituită pe data de 16 august 1995 și
a fost înregistrară în Registrul de stat al persoanelor juridice cu numărul de
identitate de stat 1002600041941.
Prin decizia Registratorului de stat din 29 martie 2011 (persoană
abilitate de lege să verifice corespunderea prevederilor statutare cu actele
normative în vigoare) și în temeiul Hotărârii adunării generale a acționarilor
din 18 iunie 2010 a fost înregistrat Statutul societății în redacție nouă.
Menționează că, prin obligarea reclamantei la modificarea modului de
înstrăinare a acțiunilor CNPF, se limitează drepturile acționarilor societății
de a dispune liber de acțiunile sale în modul ales de ei care nu este în
contradicție cu legea.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a respins acțiunea înaintată de SA „Topaz” împotriva Comisiei
Naționale a Pieței Financiare cu privire la anularea ordonanței nr.18/4 din 11
mai 2022 și a hotărârii nr.24/1 din 6 iunie 2022.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 25 iulie 2023, avocatul Elena Organ în interesele SA „Topaz” a
depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 iulie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din
12 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și depunerea admiterii
cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat
de SA „Topaz” s-a respins, ca neîntemeiat. S-a menținut hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 12 iulie 2023.
În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile art.
1, art. 2, art. 33 al Legea nr.1134 din 02.04.1997 privind societățile pe
acțiuni, pct. 5.2 și 7.7 din statutul SA „Topaz”, art. II alin. (3) din Legea nr.
163 din 13.07.2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.1134-XIII
din 2 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni și art. II alin. (1) și (2) din
2
Legea nr. 18 din 20.02.2020 pentru modificarea Legii nr. 1134/1997, privind
societățile pe acțiuni.
A notat că, din conținutul statutului SA „Topaz”, reclamantei îi
revenea obligația de a modifica Statutul în conformitate cu prevederile legii,
ceea ce nu a fost realizat, dat fiind faptul că la capitolul modului de
înstrăinare al acțiunilor a fost prevăzută procedura caracteristică unei
societăți de tip închis.
A stabilit că, SA „Topaz” a fost constituită ca societate pe acțiuni de
tip deschis, cu toate acestea, pct. 7.7 din statutul SA „Topaz”, reglementează
un anumit mod de înstrăinare a acțiunilor, care implică un drept preferențial
al acționarilor de a procura acțiunile expuse la vânzare publică a acțiunilor,
ceea ce este caracteristic societăților pe acțiuni de tip închis, or, dreptul de a
menține modul de înstrăinare a acțiunilor specific societăților de tip închis a
fost oferit doar societăților constituite ca societate de tip închis până la data
de 1 ianuarie 2008, ceea ce nu poate fi atribuit SA „Topaz”, în contextul
tranzacționării acțiunilor acestuia la Bursa de Valori a Moldovei, or după
operarea modificărilor legislative, apelantul avea obligația de a ajusta
statutul său la rigorile legii.
A subliniat că, corect a stabilit prima instanță că, după data intrării în
vigoare a Legii nr. 163/2007 și până la republicarea, în data de 31 decembrie
2020 a Legii nr. 1134/1997, SA „Topaz” nu era în drept să includă în Statutul
său prevederi privind modul de înstrăinare a acțiunilor corespunzător
societății de tip închis, din motiv că SA „Topaz” nu cădea sub incidența art.
II alin. (3) din Legea nr. 163 din 13 iulie 2007 pentru modificarea și
completarea Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societățile pe
acțiuni.
Însă, contrar celor statuate, SA „Topaz” la 29 martie 2011
înregistrează la Camera Înregistrării de Stat, statutul în redacția nouă
(aprobat la adunarea generală din 16 iunie 2010), care prevede modul
preferențial de înstrăinare a acțiunilor (pct. 7.7 din Statut).
A subliniat că, alegațiile reclamantului cu privire la faptul că
registratorul nu a înaintat careva obiecții la momentul înregistrării nu servesc
un temei pertinent în vederea anulării ordonanței Comisiei Naționale a Pieței
Financiare nr.18/4 din 11 mai 2022, or, la caz faptul înregistrării statutului
nu este pus în discuție.
Instanța de apel a reținut că, în temeiul art. 33 alin. (4) din Legea
nr.1134 din 2 aprilie 1997, Comisia Națională a Pieței Financiare corect și
întemeiat a constatat că prevederile pct. 7.7 din statutul SA „Topaz”, aferent
modului închis de înstrăinare a acțiunilor – sunt nevalabile potrivit normelor
imperative ale Legii, fiind emis în acest sens ordonanța nr. 18/4 din 11 mai
2022 prin care s-a decis și s-a prescris SA „Topaz” conformarea până la data
de 31 iulie 2022, statutului prevederilor legislației în vigoare, cu prezentarea
acestuia CNPF și Societății de registru „Registrator-Centru” SA după
înregistrarea modificărilor conform actelor normative, însă cu toate acestea
3
reclamantul nu s-a conformat prescripțiilor stabilite, care au fost adoptate în
temeiul prevederilor art.1 alin.(1), art. 3 și art. 9 alin.(l) lit. d) din Legea nr.
192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare, art. 33 alin. (2)-(5)
și art. 73 alin. (2) lit. j) din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni
și Regulamentul privind organizarea și funcționarea CNPF (Hotărârea CNPF
nr.49/16/2018).
A considerat Curtea de Apel Chișinău ca fiind fondate concluziile
primei instanțe precum că, actul administrativ contestat a fost emis de
organul competent și conform procedurii stabilite, iar ordonanța nr.18/4 din
11 mai 2022, cât și hotărârea nr.24/1 din 6 iunie 2022, au fost emise în
limitele cadrului legal, precum și în limita dreptului discreționar în
conformitate cu prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar duce la anularea
acestora acestuia nu se atestă.
A notat că, apelanta nu a adus careva probe în susținerea pretențiilor
în instanța de apel, concluzionând că instanța de fond just a aplicat normele
legale relevante la circumstanțele speței, a dat apreciere completă obiectivă
și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea dată este legală și întemeiată,
adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale participanților
la proces.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 25 septembrie 2024, avocatul Elena Organ în interesele SA
„Topaz” a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 5 iunie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 5
iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 12 iulie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri prin care
să fie admisă cererea de chemare în judecată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cererea de chemare
în judecată și suplimentar a menționat că, în motivarea deciziei sale instanța
de apel a menționat că doar societățile pe acțiuni constituite până la data
intrării în vigoare respectivei legi, ca societăți pe acțiuni de tip închis, erau
în drept să mențină în statutul său modul închis de înstrăinare a acțiunilor.
Această argumentare este total contrară legii iar instanța de apel a ignorat art.
32, art. 35 alin. 1 lit. (k) din Legea privind societățile pe acțiuni. Statutul
societății este actul de constituire a acesteia unde acționarii ei pot prevedea
modul de înstrăinare a acțiunilor. Modul de înstrăinare a acțiunilor prevăzut
în statutul societății pe acțiuni trebuie să fie unul legal și ne interzis de lege.
Considerăm că actele administrative emise și menținute de instanța de
apel prin decizia sa sunt contrare legii și jurisprudenței Curții Supreme de
Justiție.
4
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 17 septembrie 2025, intimatul Comisia
Națională a Pieței Financiare a solicitat declararea recursului inadmisibil,
după caz respingerea cererii de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. d) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la
art.245 alin.(1).”
Art. 195 din Codul administrativ
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului
de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă stipulează că:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate
de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie
un ansamblu de acte.”
Art. 111 alin.(1) din Codul de procedură civilă prevede că:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.”
Articolul 113 din Codul de procedură civilă indică că:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage
după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede
altfel.”
Art. 223 din Codul administrativ reglementează că:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și
numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”
Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ prevede că.
5
„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 97 alin.(3) din Codul administrativ menționează că:
„(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)
notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de
notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă
electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”
Art. 1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ indică că:
„(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care
urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă
de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă
din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă
adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă
electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia
poștală.
(5) Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor
mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării
este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată.
Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional
sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”
Art. 114 din Codul administrativ prevede că:
„Dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi
probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de notificare,
atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana
care urma să fie notificată.”
Art. 47 alin.(2), (3), (4), (6) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind
identificarea electronică și serviciile de încredere prevede că:
„(2) Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și
utilizarea acestuia de către destinatar.
(3) În cazul în care semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul
documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră
expediat dacă: a) este expediat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori
de către un intermediar în circulația electronică a documentelor, care acționează în
numele semnatarului sau al creatorul sigiliului electronic, sau prin sistemul
informațional utilizat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic; b) este adresat
în mod corespunzător sau este direcționat în sistemul informațional indicat de
destinatar; c) este redat într-o formă ce permite prelucrarea acestuia în sistemul
informațional indicat de destinatar; d) intră într-un sistem informațional ce nu este
controlat de către semnatar sau de către creatorul sigiliului electronic ori de către
intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul
electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.
(4) În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au
convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă
acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă
6
documentele electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o
formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv.
(6) Documentul electronic nu se consideră recepționat dacă persoana care l-a
recepționat nu este destinatarul preconizat al acestuia.”
Art. 48 alin.(1) și (2) din Legea nr.124/2022 privind identificarea
electronică și serviciile de încredere relevă că:
„(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul
documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului
electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este
controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul
în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în
numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.
(2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul
documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului
electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de
destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul
informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul
intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care
destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către
destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost
transmis.”
Art. 45 alin.(3) din Codul administrativ indică că:
„ (3) Persoanele juridice acționează prin reprezentanții lor.”
Art. 47 alin.(1)-(3) din Codul administrativ relevă că:
„(1) Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie
participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat
acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind
întreprinse de participant.
(2) În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept
să întreprindă el însuși acțiuni procedurale.
(3) Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”
Art. 24 alin.(1) din Codul administrativ reglementează că:
„(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-
credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată reține că termenele legale sunt termene
prestabilite de către legislator, la caz, de Codul administrativ, reglementate
în mod exhaustiv, conținute și în normele legislației procesual-civile, care
nu pot fi modificate prin voința subiecților relațiilor procesuale.
Pornind de la prevederile legale precitate supra, termenele
procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o
modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a
7
securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său
nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu
respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor
termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este
posibilă.
Din actele cauzei rezultă că la 5 iunie 2024, Curtea de Apel Chișinău
a pronunțat în ședință publică, dispozitivul deciziei.
La 8 iulie 2024, la poșta electronică a recurentei SA „Topaz”
(topaz@topaz.md) și la poșta electronică a reprezentantului acesteia,
avocata Elena Organ (elenaorganjurist@gmail.com), Curtea de Apel
Chișinău a notificat decizia din 5 iunie 2024, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 127).
Faptul că avocata Elena Organ folosește adresă electronică
menționată supra se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat de
ultima la cererea de recurs, care a fost prezentat ca dovadă de recepționare
de către avocat a deciziei motivate (f. d. 131).
La acest aspect se reține că notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
remarcă că confirmarea expedierii și recepționării documentului către
partea interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de
către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține:
datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului,
data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul
judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere
a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu
privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj
separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde
mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va
explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De
regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă,
deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.
În speță, astfel de mențiuni de eroare tehnică la data de 8 iulie 2024,
odată cu expedierea a deciziei din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
la adresele electronice ale SA „Topaz” și a reprezentantei acesteia, avocata
Elena Organ, lipsesc.
Din cele menționate supra rezultă faptul că instanța de apel, folosind
cel mai eficient și rapid mijloc de comunicație, cum ar fi poșta electronică,
și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului
judecătoresc din 5 iunie 2024 SA „Topaz” și avocatei acesteia Elena Organ,
iar termenul de două luni prevăzut de art. 245 din Codul administrativ,
pentru prezentarea recursului, a început să curgă din data de 9 iulie 2024,
ziua imediat următoare de la data notificării SA „Topaz” și avocatei
8
acesteia Elena Organ a deciziei a instanței de apel, care a expirat în ziua
lucrătoare de 9 septembrie 2024 (zi de luni) inclusiv.
Nu pot fi reținute argumentele avocatei Elena Organ precum că, a
recepționat decizia motivată a instanței de apel la data de 25 iulie 2024, or
este cert faptul că actul de procedură transmis destinatarului, prin poșta
electronică, se consideră recepționat în ziua expedierii. Această regulă este
prevăzută și în Legea nr.124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică
și serviciile de încredere, în special la art.47 – 48.
Completul de judecată subliniază că termenele procedurale asigură un
cadru optim pentru desfășurarea actului de justiție, având rolul de a ordona
acțiunile procedurale și de a consolida securitatea raporturilor juridice.
Drepturile procesuale ale unei persoane pot fi exercitate doar în limitele
stabilite de legiuitor, cu respectarea cerințelor legale, inclusiv a termenelor
prevăzute. După expirarea acestor termene, titularul dreptului nu mai poate
valorifica respectivul drept în fața instanței.
Totodată, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Chișinău și-a
îndeplinit obligația pozitivă de a notifica actul judecătoresc. Curtea de Apel
Chișinău a utilizat mijloace adecvate de comunicare, asigurând astfel
notificarea deciziei din 5 iunie 2024 către recurent.
Respectiv, depunând recursul la 25 septembrie 2024, avocatul Elena
Organ în interesele SA „Topaz” a omis termenul legal de declarare a
recursului, deși trebuia să dea dovadă de diligență și să aibă un rol activ în
cauza de contencios administrativ în care este implicată.
Astfel, se remarcă faptul că certitudinea legală impusă de regulile
procedurii de contencios administrativ, ca o condiție esențială pentru un
proces echitabil, protejează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului.
Prin urmare, instanța de contencios administrativ nu are dreptul de a substitui
voința legiuitorului, așa cum este reflectată în normele procedurale, pentru a
exonera recurentul de sancțiunile procedurale care decurg din înțelegerea
eronată de către acesta a efectelor legale.
Completul de judecată subliniază că unul dintre principiile
fundamentale ale procesului este buna-credință a participanților. Buna
credință implică obligația părților de a respecta termenele prevăzute de lege.
Termenul de recurs stabilit la art. 245 din Codul administrativ este considerat
un termen imperativ, absolut și peremptoriu, ceea ce înseamnă că
nerespectarea acestuia duce la pierderea dreptului părții de a mai exercita
această cale de atac.
Contrar acestor circumstanțe, recurentul SA „Topaz” și avocata
acesteia Elena Organ, deși erau direct interesați de soluționarea litigiului în
cadrul recursului, nu au manifestat diligența necesară pentru a-și îndeplini
obligațiile cu bună-credință. Nu au respectat termenul legal imperativ pentru
depunerea recursului împotriva deciziei contestate, conform cerințelor legale
stricte.
9
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
participanții la un proces trebuie să joace un rol activ, urmărind cu diligență
derularea procedurii și exercitându-și drepturile procedurale cu bună
credință.
Completul de judecată subliniază că nerespectarea termenului pentru
depunerea recursului este exclusiv rezultatul comportamentului recurentului,
care avea obligația să dea dovadă de responsabilitate și să adopte o atitudine
activă în exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor sale procedurale.
Admiterea unui recurs tardiv ar putea încălca principiul securității
raporturilor juridice, protejat de art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul SA
„Topaz” și avocata acesteia Elena Organ nu au depus recursul împotriva
deciziei din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău în interiorul termenului
legal, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul
administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a
fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245.
Distinct acestor circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul poștei
electronice a deciziei din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, recurentul
SA „Topaz” și avocata acesteia Elena Organ au dispus de timp suficient și
rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a depune recurs în
interiorul termenului instituit la art. 245 din Codul administrativ. Or, fiind
interesați în soarta soluționării prezentului litigiu, trebuiau să întreprindă
toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin
depunerea în termen a recursului, în caz contrar intervenind aplicarea, cu titlu
de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul
articolului 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.
La acest aspect, Completul de judecată reține că buna-credință
prevăzut la art.24 din Codul administrativ, prezumă că partea este obligată
să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la
art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, astfel
că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții
din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Din cele constatate rezultă că, culpa neprezentării recursului în
interiorul termenului legal, se datorează în exclusivitate comportamentului
pasiv al recurentului SA „Topaz” și al reprezentantului acesteia avocatul
Elena Organ, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine
activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale
procedurale, în situația în care încă la data de 8 iulie 2024, la adresele
electronice ale ultimilor a fost notificată decizia instanței de apel, care la
rândul său nu au depus diligența (de a-și verifica poșta electronică) până la
expirarea termenului limită – 9 septembrie 2024, pentru prezentarea
recursului motivat. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate
10
duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de
art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale.
Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza
Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre
desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou
descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil
de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de
atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru
motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge
principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale
extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația
părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces
la justiție.
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de
avocatul Elena Organ în interesele SA „Topaz”, drept inadmisibil, este
compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în
vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea
recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează de a declara recursul depus de avocatul
Elena Organ în interesele SA „Topaz”, ca inadmisibil.
Conform art.230 și art.246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul
administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Elena Organ în interesele
SA „Topaz”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
11