3ra-393/23 — contestarea actului administrativ

3ra-393/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Chirinciuc

Vladimir

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Vladimir

Chirinciuc împotriva Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, cu

privire la contestarea actului administrativ, încasarea salariului și altor plăți

cuvenite pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2022

(Dosarul nr. 3ra-393/23

PIGD 2-21097423-01-3ra-10042023)

Admisibilitatea recursului depus până la 1 septembrie 2023.

Articolul 246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Ciumac

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

18 februarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de către Chirinciuc Vladimir

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecata împotriva Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene,

(acțiune concretizată la 24 septembrie 2021 și la 12 noiembrie 2021)

solicitând:

- anularea ordinului nr.68-p-68 din 30 martie 2021 cu privire la

rechemarea la dispoziția ministerului a lui Vladimir Chirinciuc,

modificat prin ordinul nr.97-p-98 din 05 aprilie 2021 cu privire la

rechemarea la dispoziția ministerului a dlui Vladimir Chirinciuc,

modificate prin ordinul nr. 265-p-265 din 02 august 2021.

- restabilirea în funcția de Consilier al Ambasadei Republicii Moldova

în Republica Franceză;

- încasarea salariului și indemnizației neachitate pentru perioada de

absență forțată de la muncă, începând cu 01 iunie 2021, până la data

restabilirii la locul de muncă, într-o mărime nu mai mică decât salariul

și indemnizația achitată anterior pentru această perioadă de absență;

- repararea prejudiciului moral în mărime de trei salarii și trei

indemnizații medii lunare;

- compensarea cheltuielilor de judecată.

care a fost rechemat din funcția de consilier al Ambasadei Republicii

Moldova în Republica Franceză, la dispoziția Ministerului Afacerilor

Externe și Integrării Europene, înainte de expirarea termenului misiunii

diplomatice, este ilegal și neîntemeiat. Rechemarea a fost dispusă începând

cu data de 01 mai 2021, deși mandatul său era stabilit pentru perioada 01

decembrie 2018 – 01 decembrie 2021, încălcând astfel contractul individual

de muncă și cadrul legal aplicabil serviciului diplomatic.

rechemarea sa — legate de situația epidemiologică generată de COVID-19,

starea de urgență din statul de reședință și pretinse considerente de securitate

2

și sănătate — sunt formale și artificiale, nefiind susținute de probe concrete.

În acest sens, subliniază că a revenit în Republica Moldova la data de 29 mai

2021, fapt confirmat prin ștampila aplicată în pașaportul diplomatic, ceea ce

demonstrează caracterul nejustificat al rechemării anterioare.

2021 și 04 iunie 2021 către Prim-ministrul Republicii Moldova și ministrul

Afacerilor Externe și Integrării Europene, cu solicitarea reexaminării

deciziei de rechemare, având în vedere situația medicală a soției sale și

programarea vaccinării împotriva COVID-19, precum și reîncadrarea sa în

cadrul Serviciului Diplomatic al MAEIE într-o funcție echivalentă cu cea

deținută anterior detașării, nu au fost soluționate în mod efectiv, nefiindu-i

formulată nicio propunere de reîncadrare.

deținea funcția de șef al Direcției cooperare bilaterală a MAEIE, iar pe

parcursul activității desfășurate în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în

Republica Franceză a fost evaluat pozitiv, inclusiv prin exercitarea

atribuțiilor de însărcinat cu afaceri, fapt confirmat de nota de serviciu

anexată. Cu toate acestea, după rechemare, autoritatea pârâtă a omis să îi

asigure reîncadrarea într-o funcție echivalentă, contrar obligațiilor legale

prevăzute de Legea nr. 761/2001 privind serviciul diplomatic și

Regulamentul de organizare și funcționare a MAEIE.

indirectă la vârsta sa, aspect ce constituie o discriminare pe criteriul de

vârstă, interzisă de legislația națională și internațională, cu atât mai mult cu

cât alți diplomați de vârstă similară sau chiar mai înaintată își continuă

activitatea în misiuni diplomatice.

contestat încalcă grav drepturile și garanțiile sale legale, principiile egalității

și nediscriminării, precum și prevederile Constituției, Codului muncii, Legii

nr. 121/2012, ale Pactului internațional privind drepturile economice, sociale

și culturale și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, solicitând

admiterea integrală a acțiunii.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

2021, în conformitate cu art.60, art. 207 alin. (1) Cod administrativ, s-a declarat

inadmisibilă pretenția formulată de către Vladimir Chirinciuc, privind

compensarea prejudiciului moral (f.d.68-69).

3

2021, acțiunea s-a respins, ca fiind neîntemeiată (f.d.73).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

la 28 martie 2022, apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 01 decembrie 2021, solicitând casarea hotărârii cu emiterea

unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

ce a fost suplinit la 28 martie 2022 împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 01 decembrie 2021, solicitând anularea încheierii și

admiterea pretenției privind repararea prejudiciului moral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul depus de Chirinciuc Vladimir și a menținut hotărârea din 01 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, precum și a respins recursul

declarat de către Vladimir Chirinciuc împotriva încheierii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 01 decembrie 2021 (f.d.125, 126-142).

a reținut că, ordinele Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.

68-p-68 din 30 martie 2021 și nr. 97-p-97 din 5 aprilie 2021 au fost emise în

strictă conformitate cu art. 26 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 761/2001 privind

serviciul diplomatic și cu art. 305 alin. (1) din Codul muncii. Nu au fost

identificate temeiuri plauzibile pentru anularea acestora, întrucât legea permite

rechemarea angajatului atât la expirarea termenului de detașare, cât și anterior

acestuia. Totodată, atingerea vârstei de pensionare constituie un temei legal de

încetare a raporturilor de muncă la inițiativa angajatorului, fără a fi necesar

consimțământul salariatului.

Republica Franceză pentru o perioadă de trei ani, acest fapt nu echivalează cu

acceptul autorității de a continua raporturile de serviciu după împlinirea vârstei

de pensionare. Potrivit art. 62 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 158/2008 privind

funcția publică și statutul funcționarului public, raporturile de serviciu

încetează de drept la împlinirea vârstei necesare obținerii pensiei pentru limită

de vârstă, cu excepția situației prevăzute de art. 42 alin. (5) din aceeași lege.

emite o decizie prealabilă sau de a refuza detașarea în cazul în care funcționarul

a atins vârsta de pensionare. Conform art. 42 alin. (5) din Legea nr. 158/2008,

4

la împlinirea vârstei de 63 de ani, funcționarul public poate fi numit în funcție

pe perioade determinate, exclusiv la decizia persoanei sau organului competent

de numire. Această numire are caracter discreționar și nu poate fi impusă

autorității, întrucât ar constitui o ingerință nejustificată în competențele sale

legale.

reclamantului privind reîncadrarea sa într-o funcție echivalentă celei deținute

anterior, constatând că decizia privind numirea sau reîncadrarea după

împlinirea vârstei de 63 de ani aparține exclusiv Ministerului Afacerilor

Externe și Integrării Europene. Exercitarea acestui drept discreționar este

guvernată de art. 137 din Codul administrativ, care impune autorităților

obligația de a acționa cu bună-credință, în limitele legii și cu respectarea

scopului pentru care competența le-a fost conferită.

potrivit căruia rechemarea sa înainte de expirarea termenului misiunii ar fi fost

ilegală și ar fi încălcat contractul individual de muncă. În temeiul art. 26 alin.

(3) lit. c) din Legea nr. 761/2001, rechemarea din misiune fără acordul

persoanei este permisă în cazul apariției unei situații excepționale în țara de

acreditare. Din analiza ordinului de rechemare rezultă că măsura a fost dispusă

în contextul pandemiei de COVID-19, în scopul prevenirii riscurilor

epidemiologice și al protejării securității, vieții și sănătății angajaților, inclusiv

al reclamantului, ca urmare a evoluției situației epidemiologice din statul de

reședință.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, depunând recurs nemotivat,

iar la 06 aprilie 2023, a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie admisă.

drept invocate pe parcursul judecării fondului cauzei. Totodată, acesta a

susținut că instanțele inferioare nu au elucidat în mod complet circumstanțele

esențiale pentru soluționarea litigiului, au aplicat în mod eronat normele de

drept material și procesual, iar concluziile la care au ajuns sunt contrare situației

de fapt reținute, fiind rezultatul unei interpretări greșite a dispozițiilor legale

aplicabile.

5

POZIȚIA INTIMATULUI

depus referință la recursul declarat de către Chirinciuc Vladimir, solicitând

respingerea acestuia ca neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs”.

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

depunerii recursului):

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1)

și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit

de Curtea Supremă de Justiție.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

decizia contestată la 30 noiembrie 2022, în ședință publică. Materialele cauzei

atestă ca la 08 decembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a notificat dispozitivul

6

deciziei instanței de apel participanților la proces, fapt confirmat prin extrasul

din posta electronica, anexat la materialele cauzei (f.d.143).

de Apel Chișinău a fost depus la 22 decembrie 2022. Totodată, materialele

cauzei atesta că, decizia motivată a fost expediată, la 16 martie 2023, iar

motivarea recursului Chirinciuc Vladimir a prezentat-o la 06 aprilie 2023.

respectat termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului).

MOTIVAREA INSTANȚEI

analiza prevederilor art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare la

data depunerii recursului), rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează

să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea pe fond a cererii de recurs.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții

de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

concrete de nelegalitate a deciziei contestate, ci se limitează la reluarea

argumentelor invocate anterior, referitoare la pretinsa ilegalitate a rechemării

din misiune și la dreptul de a continua raporturile de serviciu după atingerea

vârstei de pensionare. Or, aceste susțineri au fost analizate în mod explicit și

detaliat atât de instanța de fond, cât și de instanța de apel, care au interpretat și

aplicat corect dispozițiile Legii nr. 761/2001, ale Legii nr. 158/2008 și ale

Codului muncii. Simplul dezacord al recurentului față de soluția pronunțată nu

echivalează cu existența unui motiv de recurs, recursul neputând fi transformat

într-o a treia cale de examinare a fondului cauzei.

7

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de

apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului

și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să

țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

a declara inadmisibil recursul depus de către Chirinciuc Vladimir.

administrativ în vigoare la data depunerii recursului și art. 230 Cod

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Chirinciuc Vladimir.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

8