3ra-398/23 — Anularea ordinului de sanctionare disciplinara

3ra-398/23 — Anularea ordinului de sanctionare disciplinara (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Oprea Ion,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Oprea Ion împotriva Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției cu privire la

anularea ordinului de sancționare disciplinară, încasarea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a casat integral hotărârea din 3 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și emisă o decizie nouă de respingere a acțiunii

înaintate de Oprea Ion cu privire la anularea ordinului, și declarată

inadmisibilă acțiunea în partea încasării prejudiciului material și moral,

(Dosarul nr.3ra-398/23

NR PIGD 2-21064288-01-3ra-10042023)

Recursul depus până la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în

prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023).

Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu constituie temei de casare a acesteia.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

2 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de Oprea

Ion,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT:

judecată, în procedura de contencios administrativ, împotriva Ministerului

Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la

anularea ordinului de sancționare disciplinară, încasarea prejudiciului

material și moral.

cadrul organelor afacerilor interne, ocupând la moment funcția de inspector

superior în cadrul Secției patrulare „Chișinău” a Direcției patrulare

„Centru” a Inspectoratului Național de Securitate Publică.

Rusica, înregistrat cu nr.716 r/i, conducerea Inspectoratului Național de

Securitate Publică a dispus inițierea anchetei de serviciu în vederea

elucidării circumstanțelor pretinselor abateri disciplinare admise de către

unii salariați ai Secției patrulare „Chișinău” a Direcției patrulare „Centru”

a Inspectoratului Național de Securitate Publică.

cazuri de nedocumentare, în modul prevăzut de lege, a mai multor încălcări

ale vitezei de circulație, stabilite de către agenții constatatori (inclusiv

subsemnatul, ofițeri al Secției patrulare „Chișinău” a Direcției patrulare

„Centru” a Inspectoratului Național de Securitate Publică, inspector

superior Ion Oprea - conform pct.7 din ordinul prenotat), operându-se cu

datele mijloacelor speciale de măsurare a vitezei de deplasare din dotare.

din ordinul prenotat) încălcarea de către inspectorul superior Ion Oprea a

prevederilor art.26 alin.(1) lit.b), c) și d) din Legea nr.320 din 27 decembrie

2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și art.50 lit.b)

din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

1

încălcarea imputată inspectorului superior Ion Oprea ar fi manifestată prin

neîntreprinderea măsurilor de documentare a încălcărilor vitezei de

circulație comise de către șoferii automobilelor cu numere: XLX 495 și

DDN 076 - la 7 octombrie 2020, ora 11:50 și ora 12:53 - în mun. Chișinău,

str. Calea Ieșilor; XBG 055 - la 11 octombrie 2020, ora 15:58 - în mun.

Chișinău, str. Columna; CZR 077, GL 77 PVN și SON 01 - la 17 octombrie

2020, ora 19:11, ora 20:24 și, respectiv, ora 21:13 - în mun. Chișinău, str.

Mihai Viteazul; MIV 573 - la 19 octombrie 2020, ora 23:31 - în mun.

Chișinău, str. Mihai Viteazul.

administrativă a decis aplicarea față de ofițerul Secției patrulare „Chișinău”

a Direcției patrulare „Centru” a Inspectoratului Național de Securitate

Publică, inspector superior Ion Oprea, a sancțiunii disciplinare - „mustrare

aspră”.

care ține de constatarea pretinselor încălcări imputate lui și sancționarea

disciplinară, considerându-1 ilegal și neîntemeiat, din considerentele care

sunt enunțate ulterior. Ordinul contestat i-a fost notificat la 9 aprilie 2021,

fiind admisă o încălcare procedurală (care justifică nulitatea actului

administrativ individual) referitor la termenul de notificare legală.

totalmente principiul subsidiarității și proporționalității sancțiunii aplicate,

constatând fapte iluzorii și neîntemeiate. Principiul subsidiarității constă în

prioritatea aplicării unei sancțiuni mai ușoare, atât timp cât gravitatea faptei

nu determină, în mod justificat și cert, aplicarea sancțiunii mai grave.

posibilitatea administrării unui remediu cu impact mai mic în raport cu

drepturile persoanei. Sancțiune mai gravă poate fi aplicată doar dacă o

aplicare a sancțiunii mai ușoare ar rămâne lipsită de eficacitate și substanță.

sancțiunii, măsura aplicată trebuie să se afle într-o corelație cu factorii care

o determină, în primul rând, cu gravitatea însăși a faptei imputate.

pretinsa încălcare pentru care se aplică sancțiunea, încalcă cerința

proporționalității restrângerii exercițiului unor drepturi, cu situația care a

determinat-o.

cea mai ușoară dintre acestea, atunci când fapta este de o gravitate redusă.

2

În ierarhia sancțiunilor disciplinare enumerate la art.58 alin.(1) din Legea

nr.288/2016, acestea sunt enunțate în ordine crescătoare, aplicabilitatea lor

fiind determinată în funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de

vinovăție al funcționarului public cu statut special.

este nici pe departe prima în șirul celor enunțate de legiuitor, fiind a treia

după pondere și gravitate a impactului asupra situației persoanei

sancționate.

de sancțiuni atât timp cât nu există o justificare temeinică a acesteia,

raportată în modul cel mai concret și argumentat la gravitatea abaterii

disciplinare imputate și la gradul de vinovăție al persoanei sancționate.

sancționare, fiind omisă o argumentare a aplicării sancțiunii disciplinare,

alta decât cea mai formală și sumară, atestându-se, în fapt, o sancționare

nemotivată și neîntemeiată a subsemnatului cu o asemenea sancțiune

disciplinară.

aplicate se iau în vedere la evaluarea performanțelor profesionale,

acordarea gradelor speciale, promovare și recompensare, cu excepția

situației în care efectele lor au fost stinse ori acestea au fost ridicate ca

recompensă în condițiile prezentei legi. De asemenea, conform art.60

alin.(1) din Legea nr. 288/2016, termenele în care sancțiunile disciplinare

aplicate produc efecte sunt următoarele: avertismentul - 3 luni; mustrarea -

6 luni; mustrarea aspră - 9 luni.

sancțiunii are un impact diferențiat în raport cu drepturile și libertățile

persoanei sancționate, vizând în mod direct laturile activității profesionale

a reclamantului, inclusiv cele care țin de drepturile și libertățile acestuia -

evaluarea performanțelor profesionale, acordarea gradelor speciale,

promovare și recompensare. Or, potrivit art. 54 din Constituție, restrângerea

drepturilor și libertăților persoanei trebuie să fie proporțională cu situația

care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.

(mustrarea aspră), fără a fi epuizate măsurile de sancționare mai ușoare

(avertismentul), în lipsa unei argumentări temeinice bazate pe o analiză

minuțioasă a faptei imputate și a gradului de vinovăție a persoanei, nu doar

încalcă principiile subsidiarității și proporționalității sancțiunii aplicate, dar

3

și transgresează în mod vădit standardele și garanțiile constituționale în

domeniul protecției drepturilor și libertăților persoanei.

administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie

motivate, adică să indice temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-

a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa, și anume:

motivarea în drept (temeiul legal pentru emiterea actului administrativ,

inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul),

motivarea în fapt (oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv

modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul), precum și o

descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii

actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare

conținutului final al actului etc. Motivarea completă este obligatorie, fiind

parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează

legalitatea acestuia.

luată, nefiind expuse nici temeiul legal pentru emiterea actului

administrativ, nici descrierea succintă a procedurii administrative care a stat

la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților

contrare conținutului final al actului etc.

o condiție a legalității actului administrativ, lipsa acesteia, după cum este

în speță, determină concluzia privind caracterul ilegal al ordinului IGP

nr.142ef din 31 martie 2021, iar, pe cale de consecința, și se impune

anularea actului administrativ ilegal.

individual este necesar de notat și propriu-zis netemeinicia actului

administrativ individual contestat, sub aspectul neveridicității

circumstanțelor și faptelor pretins constatate de către autoritatea

administrativă emitentă și invocate pentru decizia de sancționare

disciplinară a reclamantului Ion Oprea.

inspectorul superior Ion Oprea a măsurilor de documentare a încălcărilor

vitezei de circulație comise de către șoferi automobilelor, autoritatea

administrativă a reținut datele automobilelor cu următoarele numere: XLX

495 și DDN 076 - la 7 octombrie 2020, ora 11:50 și ora 12:53 - în mun.

Chișinău, str. Calea Ieșilor; XBG 055 - la 11 octombrie 2020, ora 15:58 -

în mun. Chișinău, str. Columna; CZR 077, GL 77 PVN și SON 01 - la 17

octombrie 2020, ora 19:11, ora 20:24 și, respectiv, ora 21:13 - în mun.

4

Chișinău, str. Mihai Viteazul; MIV 573 - la 19 octombrie 2020, ora 23:31 -

în mun. Chișinău, str. Mihai Viteazul.

capitol sunt contrare datelor reale, care confirmă că au fost documentate și

au fost procesate în modul stabilit cazurile de depășire a vitezei de circulație

la care se face referire în ordinul contestat.

contravenția, iar la 12:57, a fost întocmit de către subsemnatul Ion Oprea

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 05102739, prin care a

fost reținută încălcarea de către conducătorul autoturismului cu n/î DDN

076, fiind aplicată, la data de 7 octombrie 2020, ora 13:02, în calitate de

sancțiune principală, amenda în mărime de 12 u.c., iar în calitate de

sancțiune complementară - 3 puncte de penalizare (copia procesului-verbal

din 7 octombrie 2020 se anexează). Amenda a fost achitată la 7 octombrie

2020, ora 15:05. b) la 11 octombrie 2020, ora 15:58 a fost identificată

contravenția, iar la 16:00 a fost întocmit de către subsemnatul Ion Oprea

procesul-verbal cu privire la contravenție nr.MA105113941, prin care a

reținută încălcarea de către conducătorul autoturismului cu n/î XBG 050,

fiind aplicată, la 11 octombrie 2020, ora 16:09, în calitate de sancțiune

principală, amenda în mărime de 900 lei, iar în calitate de sancțiune

complementară - 4 puncte de penalizare (copia procesului-verbal din 11

octombrie 2020 se anexează). Amenda a fost achitată la 11 octombrie 2020,

ora 08:30. Admiterea unei erori tehnice raportate la numărul de

înmatriculare (XBG 050 în loc de XBG 055) nu putea să facă obiectul

acestei anchete de serviciu și să valorifice conținutul și gravitatea sancțiunii

aplicate față de subsemnat, pe măsură ce procesul-verbal din 11 octombrie

2020 a fost întocmit pe numele contravenientului Oleg Cubasov, care

conducea autoturismul de model FORD EDJE, având viteza stabilită

neregulamentar de 76 km/oră (momente indicate atât în procesul-verbal de

contravenție din 11 octombrie 2020, nr. MAI05113941, cât și pe fișierul

anexat sub forma planșei fotografice), iar acesta (Oleg Cubasov a și achitat

amenda stabilită anume prin procesul-verbal de contravenție nr.

MA105113941 din 11 octombrie 2020.

lege, iar autoritatea administrativă într-un mod arbitrar și neîntemeiat a

dispus sancționarea subsemnatului Ion Oprea pentru fapte (presupuse

încălcări) ireale și inexistente (dovada celor consemnate se regăsește

inclusiv în conținutul actelor anexate).

5

netemeinicia constatărilor autorității administrative cu privire la pretinsele

fapte de nedocumentare de către dânsul a încălcărilor vitezei de circulație

depistate. Or, potrivit art. 57 din Legea nr.288/2016, se consideră abateri

disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special,

săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte

normative, restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din

prezenta lege, cerințele din fișa postului.

fi imputate lui, iar în aceste condiții este neîntemeiată și ilegală aplicarea

sancțiunii disciplinare, actul administrativ de aplicare a acestei sancțiuni

disciplinare urmând a fi anulat.

persoana poate fi sancționată numai pentru contravenția în a cărei privință

este dovedită vinovăția sa, cu respectarea normelor prezentului cod.

principiul prezumției de nevinovăție, stabilind expres că persoana acuzată

de săvârșirea unei contravenții se consideră nevinovată atât timp cât

vinovăția sa nu este dovedită în modul prevăzut de prezentul cod.

Concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea contravenției nu pot fi

întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot

fi înlăturate în condițiile prezentului cod se interpretează în favoarea

persoanei în a cărei privință a fost pornit proces contravențional.

întocmi proces-verbal cu privire la contravenție în condițiile în care lipsesc

probe necesare pentru constatarea faptelor contravenționale, care se pretind

a fi nedocumentate de către reclamant, nici să îmi întemeiez eventualele

concluzii pe presupuneri privind vinovăția persoanei în săvârșirea

contravenției.

contravențional rezultă că, procesul contravențional nu poate fi pornit, iar

dacă a fost pornit, nu poate fi efectuat și va fi încetat în cazurile în care nu

există faptul contravenției. Actul de sancționare disciplinară a

subsemnatului operează cu prezumția de comitere a unor contravenții,

prezumție care nu își găsește vreun alt temei decât în unele presupuneri

lipsite de confirmare. Mai mult, în lipsa certitudinii privind existența

faptului contravenției, nu se poate recurge la constatarea pretinsei

nedocumentări a unei astfel de contravenții de către agentul constatator, în

particular în persoana dânsului. Sancționarea sa disciplinară pentru pretinsa

6

nedocumentare a faptelor contravenționale, în privința cărora nu sunt date

obiective, implicit transgresează standardele art. 6 CEDO, care consacră

dreptul persoanei la un proces echitabil. Acest drept, în mod special,

implică prezumția oricărei persoane acuzate de o infracțiune de a fi

nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită. In acest context,

exigența autorității administrative de a întocmi procesul-verbal cu privire

la pretinsele fapte contravenționale, lipsite de confirmare, nu este

compatibilă cu standardele CEDO.

notat că potrivit art.61 alin.(1) din Legea nr. 288/2016, actul administrativ

individual de sancționare disciplinară se contestă de către funcționarul

public cu statut special direct în instanța de judecată.

întoarcerea executării ordinului IGP nr.142ef din 31 martie 2021 cu privire

la sancționarea disciplinară a unor salariați ai Poliției din cadrul

Inspectoratului Național de Securitate Publică în partea care ține de

constatarea pretinselor încălcări ale inspectorului superior Ion Oprea și

sancționarea disciplinară a acestuia (pct.7); anularea ordinului IGP nr.142ef

din 31 martie 2021 cu privire la sancționarea disciplinară a unor salariați ai

Poliției din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică în partea

care ține de constatarea pretinselor încălcări ale inspectorului superior Ion

Oprea și sancționarea disciplinară a acestuia (pct.7); încasarea în mod

solidar din contul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General

al Poliției în beneficiului a prejudiciului material și moral, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Oprea Ion a depus cerere prin care și-a concretizat pretențiile din acțiune,

solicitând anularea ordinului nr.142ef din 31 martie 2021 Inspectoratului

General al Poliției „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor salariați

ai Poliției din cadrul Inspectoratului național de securitate publică”, în

partea care ține de constatarea pretinselor încălcări al inspectorului superior

Oprea Ion și sancționarea disciplinară a acestuia (pct.7), și încasarea în mod

solidar din contul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratului General al Poliției în beneficiul său a sumei de 15000 de lei

cu titlu de prejudiciu material și 7000 de lei cu titlu prejudiciu moral.

material și a prejudiciului moral, invocând că a fost a privat de posibilitatea

de a beneficia de salariu deplin, deoarece acesta fiind redus lunar în urma

aplicării abuzive a sancțiunii, precum și lipsit de premii etc.

7

apreciază prejudiciul material în mărime de 15 000 de lei.

alin.(3), art.327 alin.(3) și art.329 din Codul muncii, reclamantul a invocat

că angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul moral cauzat

salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de

muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat

al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte

acte normative nu prevăd altfel. Mărimea reparării prejudiciului moral se

determină de către instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată

acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu

lunar al salariatului.

în mărime de 7 000 de lei, cuantum justificat și rezonabil, care îi va asigura

o echitate sufletească, în raport cu suferințele și frustrările cauzate lui, prin

lezarea cinstei și demnității, reputației profesionale, formată pe baza mai

multor ani de activitate, precum și lipsa de corectitudine, inclusiv juridică

de care a dat dovadă angajatorul față de angajat.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

sediul Râșcani a fost admisă parțial acțiunea depusă de Oprea Ion. S-a

anulat pct.7 din ordinul IGP nr.142ef din 31 martie 2021 cu privire la

sancționarea disciplinară a unor salariați ai Poliției din cadrul

Inspectoratului Național de Securitate Publică în partea care ține de

constatarea încălcării al inspectorului superior Oprea Ion. S-a încasat din

contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Oprea Ion suma

de 2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

Codul administrativ, Inspectoratul General al Poliției a depus apel

(nemotivat), iar la 3 iunie 2022, în conformitate cu art.232 alin.(2) din

Codul administrativ, a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea

integrală a hotărârii din 3 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

8

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

s-a casat integral hotărârea din 3 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani și emisă o decizie nouă de respingere a acțiunii înaintate de

Oprea Ion cu privire la anularea ordinului, și declarată inadmisibilă acțiunea

în partea încasării prejudiciului material și moral.

aspecte: din memoria mijloacelor speciale de măsurare a vitezei de

deplasare de tip TruCam LTI 20/20 (Cinemometre), cu numerele

TC005683 și TC005685, aflate în dotarea Secției patrulare „Chișinău” a

Direcției patrulare „Centru”, a fost extrasă informația despre încălcările

vitezei de circulație a vehiculelor și contrapusă cu datele din Sistemul

informațional automatizat „Evidența contravențiilor din domeniul

circulației rutiere, a persoanelor care le-au săvârșit și a punctelor de

penalizare aplicate. Iar urmare, au fost relevate cazuri de nedocumentare în

modul prevăzut de legislație a mai multor încălcări ale vitezei de circulație

stabilite de către agenții constatatori în cadrul exercitării serviciului, și

anume: la 7 octombrie 2020, ora 11:50 și ora 12:53, inspectorul superior

Ion Oprea, activând cu mijlocul special de tip TruCam, nr. TC005683, pe

str. Calea Ieșilor din mun. Chișinău, a fixat încălcări ale vitezei de circulație

a automobilelor cu numerele de înmatriculare XLX 495 și DDN 076, care

se deplasau cu viteza de 83 km/h și, respectiv 70 km/h, în timp ce viteza

maximă admisibilă pe sectorul respectiv de drum constituie 50 km/h; la

octombrie 2020, Ion Oprea la, ora 15:58, pe str. Columna din aceiași

localitate a fixat încălcarea vitezei de circulație a automobilului cu numărul

de înmatriculare XBG 055, care se deplasa cu viteza de 76 km/h, în timp ce

viteza maximă admisibilă pe sectorul respectiv de drum constituie 50 km/h;

la 17 octombrie 2020, ora 19:11, ora 20:24 și ora 21:13, pe str. Mihail

Vitează a fixat încălcări ale vitezei de circulație a automobilelor cu

numerele de înmatriculare CZR 077, GL 77 PVN (România) și SON 01,

care se deplasau cu viteza de 95 km/h, 73 km/h și, respectiv 74 km/h, în

timpul ce viteza maximă admisibilă pe sectorul respectiv de drum constituie

50 km/h; la 19 octombrie 2020, ora 23:31, pe str. Mihail Viteazu, a fixat

încălcarea vitezei de circulație a automobilului cu numărul de înmatriculare

MIV 573, care se deplasa cu viteza de 71 km/h, în timp ce viteza maximă

admisibilă pe sectorul respectiv de drum constituie 50 km/h.

automatizat ,,Evidența contravențiilor din domeniul circulației rutiere, a

persoanelor care le-au săvârșit și a punctelor de penalizare aplicate”, s-a

stabilit inexistența proceselor contravenționale sau a proceselor-verbale cu

9

privire la contravenție pe aceste cauzei. Fiind chestionat, inspectorul

superior Ion Oprea nu a putut da explicații pe marginea nedocumentarii

cazurilor menționate. Or, în imaginile foto, ce reflectă încălcările vitezei

de circulație a automobilelor cu numerele de înmatriculare MLD 278, IMI

691, IS 13 KIY, TS 165 RD și AWA 885, numerele de înmatriculare

menționate nu sunt clar vizibile și astfel, acestea nu pot fi administrate în

calitate de probe incontestabile (f.d administrative 44-46, 48).

ignorat prevederile art.26 alin.(1) lit.b), c) și d) din Legea nr.320/2012 cu

privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și art.50 lit.b) și e) din

Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, motiv pentru care întemeiat la pct.7 al

ordinului Inspectoratului General al Poliției nr.142ef din 31 martie 2021

,,Cu privire la sancționarea disciplinară a unor salariați ai Poliției din cadrul

Inspectoratului Național de Securitate publică”, i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub formă de mustrare aspră.

invocă că constatările autorității administrative sunt contrare datelor reale,

totuși acesta a fost sancționat pentru faptul neîntreprindere măsurilor de

documentare a 7 cazuri/conducători, însă ultimul face referire doar la 2

cazuri/conducători.

Oprea, prin explicația scrisă la 13.03.2021, a menționat că, în baza

încălcării comise la 02.10.2020 de automobilul cu n/î CSO 851 a fost

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție MAI05 113910, iar pe

marginea celorlalte încălcări care i-au fost prezentate, la acel moment nu

poate da explicație și urmează să se clarifice de ce nu au fost documentate

și introduse în baza de date, însă acestea până la emiterea actului

administrative de sancționare, nu au fost prezentate persoanei responsabile

de desfășurare a anchetei de serviciu, fiind anexate doar la acțiunea

înaintată în judecată.

precum că, nu are dreptul de a întocmi proces-verbal cu privire la

contravenție în condițiile în care lipsesc probe necesare pentru constatarea

faptelor contravenționale, iar în toate cazurile enumerate în ancheta de

serviciu, în calitate de probe sunt planșele foto ale mijlocul special de tip

TruCam, însă nu toate cazurile au fost documentate, deoarece potrivit art.26

alin.(1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului nr.320 din 27.12.2012, polițistul își desfășoară

activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și

al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat:

b) să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație,

asigurând îndeplinirea sarcinilor ce stau în față Poliției; c) să execute la timp

10

și întocmai atribuțiile conform funcției deținute; d) să manifeste, în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, inițiativă și perseverentă, obiectivitate și

imparțialitate.

16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, art.440 alin.(1) - (3), art.442 alin.(1)-(3)

Cod Contravențional, instanța de apel a menționat că agentul constatator la

momentul depistării comiterii unei fapte care poate fi calificată drept

contravenție, este obligat nemijlocit de a întreprinde toate măsurile

prevăzute de Codul contravențional, la caz, însă, s-a stabilit inexistența

proceselor contravenționale sau a proceselor-verbale cu privire la

contravenție pe cauzele nominalizate mai sus, iar inspectorul superior Ion

Oprea fiind chestionat nu a putut da explicații pe marginea nedocumentarii

cazurilor menționate. De altfel, se dovedește a fi una eronată concluzia

reclamantului reținută și de către instanța de fond precum că, actul contestat

în parte la caz este nemotivat, întrucât analizând conținutul acestuia în

partea contestată se atestă a fi motivat, legal și întemeiat, adoptat cu

respectarea normelor de drept material și procedural.

pretenția privind anularea pct.7 al ordinului Inspectoratului General al

Poliției nr.142ef din 31.03.2021 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară în

privința lui Ion Oprea” este una neîntemeiate.

întoarcerea executării ordinului Inspectoratului General al Poliției nr.142ef

din 31 martie 2021 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a unor salariați

ai Poliției din cadrul Inspectoratului național de securitate publică”, și

constatarea pretinselor încălcări ale inspectorului superior Ion Oprea și

sancționarea disciplinară a acestuia (pct.7), precum și compensarea

cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice, instanța de apel s-a abținut

să se expună din considerentul că ultimul nu a contestat hotărârea instanței

de fond la acest capitol, examinând legalitatea hotărârii primei instanțe în

limitele apelului declarat de către Inspectoratul General al Poliției.

Inspectoratului General al Poliției a sumei de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu

material și moral, instanța de apel a remarcat că pretențiile respective

neîntemeiat au fost supuse examinării concomitent cu fondul cauzei, în

situația în care potrivit art.167 alin.(4) din Codul administrativ, dacă prin

cererea prealabilă se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea

privind repararea prejudiciului se examinează de autoritatea publică

emitentă în procedura administrativă separată.

cererea prealabilă poate fi depusă numai dacă persoana își revendică

drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act

11

administrativ individual. Iar, conform art.60 alin.(3) din Codul

administrativ, în cazul depunerii cererii privind acordarea despăgubirilor

pentru prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ individual sau

normativ ilegal, termenul general începe să curgă din data în care hotărârea

instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas

definitivă. Dacă autoritatea publică a anulat un act administrativ ilegal,

termenul general începe să curgă din data în care decizia cu privire la

anularea actului administrativ ilegal a rămas incontestabilă.

concluzionat că atunci când о persoana își revendică drepturile încălcate

prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual,

pretinde, totodată, și repararea prejudiciului cauzat prin actul administrativ

ilegal, ea urmează să depună о cerere de reparare a prejudiciului către

autoritatea publică, care emite о decizie în acest sens, care, conform art. 10

alin. (2) Cod administrativ, este un act administrativ.

solicitarea reparării prejudiciului material și moral.

este unica normă juridică aplicabilă litigiilor de contencios administrativ în

măsura în care cuprinde reglementările necesare speței deduse judecății.

administrativ, instanța de apel a rezumat că la caz urmează a fi aplicabile

prevederile Codului administrativ, ce implică necesitatea respectării

procedurii prealabile, care implică cumulativ și respectarea prevederilor art.

60 alin. (3) Cod administrativ, reclamantul având acest drept de la data în

care hotărârea instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ

ilegal a rămas definitivă. Or, sub aspectul pretenției de compensare a

prejudiciului material și moral, reclamantul nu a respectat procedura

prealabilă, ceea ce implică inadmisibilitatea în acest sens a pretenției cu

privire la compensarea prejudiciului material și moral cauzat prin emiterea

actului administrativ, în conformitate cu art. 207 alin. (2) lit. f) Cod

administrativ.

invocate de Oprea Ion cu privire la interpretarea eronată a normelor de

drept, or, simpla nemulțumire a părților de actele administrative individuale

defavorabile, nu poate constitui motiv de admiterea a acțiunii înaintate în

judecată, iar prin prisma art. 93 Cod administrativ, fiecare participant

probează faptele pe care își întemeiază pretenție.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

poștal, a depus recurs (nemotivat), iar la 3 aprilie 2023, a prezentat

12

motivarea recursului, solicitând casarea integrală a deciziei din 23

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii în sensul formulat.

SOLICITĂRILE RECURENTULUI:

apel și-a întemeiat concluziile pe reproducerea unor raționamente enunțate

în cererea de apel de către Inspectoratului General al Poliției, ce vizează

pretinsa neîntreprindere a măsurilor de documentare a încălcărilor vitezei

de circulație în cazul a 7 șoferi de automobile, neglijând, materialele și

probatoriu administrat la cauză și constatările din hotărârea instanței de

fond din 3 februarie 2022.

constatarea a 7 încălcări, iar materialele și probatoriu administrat denotă

că cel puțin 2 dintre aceste 7 încălcări nu au nicio legătură cu

circumstanțele speței și nu au existat încălcări, evident este că a fost

întemeiată și legală soluția emisă de către instanța de fond, în particular,

anularea pct. 7 al ordinului IGP nr. 142ef din 31 martie 2021 cu privire la

sancționarea disciplinară a unor salariați ai Poliției din cadrul

Inspectoratului național de securitate publică, în partea care ține de

constatarea încălcării ale inspectorului superior Oprea Ion.

actul administrativ al IGP nu sunt veridice, fiind lipsite de oricare

justificare, contrara art. 6 din CEDO, pe măsură ce în instanța de judecată

reclamantul a putut să demonstreze și să prezinte probe în acest sens că

cel puțin 2 dintre aceste 7 încălcări nu corespund adevărului, prin urmare,

sancțiunea disciplinară aplicată cuprindea și cele două cazuri care sunt

neveridice, iar agentul constatatoir nu poate fi tras la răspundere

disciplinară, fiind nevinovat.

netemeinicia actului administrativ contestat la acest capitol, reținînd că nu

toate cazurile sunt veridice, a omis a face concluziile ce se impun, cel

puțin, despre lipsa de răspundere a agentului constatator pe cazurile

neveridice din actul administrativ contestat, încât agentul constatator să

nu fie tras la răspundere disciplinară pentru ceea ce nu a comis, Or, în

situația respectivă, agentul constatator fiind nevinovat, cel puțin pe două

cauze, a fost supus răspunderii disciplinare, contrar art. 7 din CEDO.

13

în judecată, care indică asupra constatării eronate a încălcărilor de către

IGP, au fost aduse doar cu titlu de exemplificare, și nu reprezintă o listă

exhaustivă a cazurilor constatate eronat, ceea ce nu exclude veridicitatea

celorlalte 5 încălcări. Or, autoritatea administrativă a constatat chipurile 7

cazuri de pretinsă nedocumentare în modul prevăzut de lege încălcărilor

vitezei de circulație, ceea ce a fost infirmat cu certitudine în cadrul

examinării la etapa de fond, incluisv instanța de apel reține aceste aspecte.

de serviciu în privința dânsului a fost efectuată cu încălcarea prevederilor

legislației în vigoare și a dispozițiilor Statutului disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409/2017, nefiind efectuată

minuțios verificarea informației și datelor din Sistemul informațional

automatizat „Evidența contravențiilor din domeniul circulației rutiere, a

persoanelor care le-au săvârșit și a punctelor de penalizare aplicate",

precum și examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a

circumstanțelor abaterii disciplinare imputate lui.

celor reținute neprobat de către instanța de apel, în cazul contravențiilor

comise de către conducătorii automobilelor cu numerele de înmatriculare

DDN 076 și XBG 055, de către agentul constatator au fost întocmite în

modul stabilit procese-verbale cu privire la contravenție (nr.

MAI05102739 din 7 octombrie 2020 și, respectiv, nr. MAI05113941 din

11 octombrie 2020). Probele, reprezentate prin copiile proceselor-verbale

corespunzătoare, au fost anexate la materialele cauzei, nefiind puse la

îndoială nici de către intimații MAI și IGP, precum și nici de către instanța

de fond sau cea de apel.

la datele din memoria mijloacelor speciale de măsurare a vitezei de

deplasare și din SIA „Evidența contravențiilor din domeniul circulației

rutiere, a persoanelor care le-au săvârșit și a punctelor de penalizare

aplicate”. Or, în cazuri concrete, exemplificate prin materialele cauzei,

aceste constatări ale instanței de apel s-au dovedit a fi eronate și

nejustificate, iar concluziile bazate pe acestea fiind în contradicție directă

cu circumstanțele spete, contrar art. 6 din CEDO.

autoritatea administrativă a decis aplicarea în privința lui a sancțiunii

disciplinare - „mustrare aspră”. Or, procedând astfel, autoritatea

14

administrativă a ignorat totalmente principiile subsidiarității și

proporționalității sancțiunii aplicate, constatând fapte neîntemeiat puse în

sarcina răspunderii juridice arbitrare a subsemnatului.

semnificația și finalitatea generală a principiului subsidiarității constau în

prioritatea aplicării unei sancțiuni mai ușoare, atât timp cât gravitatea

faptei nu determină, în mod justificat și cert, aplicarea sancțiunii mai

grave. în consecință, la aplicarea sancțiunii disciplinare, se pornește de la

posibilitatea administrării unui remediu cu impact mai mic în raport cu

drepturile persoanei. Or, sancțiune mai gravă poate fi aplicată doar dacă o

aplicare a sancțiunii mai ușoare ar rămâne lipsită de eficacitate și

substanță.

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne (în continuare – Legea nr. 288/2016), mecanismul sancțiunilor

disciplinare este unul care are o arhitectură bazată pe principiul

proporționalității și al necesității, care derivă din principiul constituțional

consacrat de art. 54 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova.

sancțiunii, măsura aplicată trebuie să se afle într-o corelație cu factorii care

o determină, în primul rând, cu gravitatea însăși a faptei imputate.

încălcare pentru care se aplică sancțiunea, încalcă cerința

proporționalității restrângerii exercițiului unor drepturi, cu situația care a

determinat-o, fiind contrară art. 7 din CEDO.

cea mai ușoară dintre acestea, atunci când fapta este de o gravitate redusă.

în ierarhia sancțiunilor disciplinare enumerate la art. 58 alin. (1) din Legea

nr. 288/2016, acestea sunt en ordine crescătoare, aplicabilitatea lor fiind

determinată în funcție de gravitatea comise și gradul de vinovăție al

funcționarului public cu statut special.

este departe prima în șirul celor enunțate de legiuitor, fiind a treia după

pondere și gravitate a impactului asupra situației persoanei sancționate.

Astfel, nu este admisibilă aplicarea arbitrară a unei astfel de sancțiuni atât

timp cât nu există o justificare tem acesteia, raportată în modul cel mai

concret și argumentat Ia gravitatea disciplinare imputate și la gradul de

vinovăție al persoanei sancționate.

15

sancționare, fiind omisă o argumentare a aplicării sancțiunii disciplinare,

alta decât cea mai formală și sumară, atestându-se, în fapt, o sancționare

nemotivată și neîntemeiată a subsemnatului cu o asemenea sancțiune

disciplinară.

(„mustrarea aspră”), fără a fi epuizate măsurile de sancționare mai ușoare

(„avertismentul), în lipsa unei argumentări temeinice bazate pe o analiză

minuțioasă a faptei imputate și a gradului de vinovăție a persoanei, nu doar

încalcă principiile subsidiarității și proporționalității sancțiunii aplicate,

dar și transgresează în mod vădit standardele și garanțiile constituționale

în domeniul protecției drepturilor și libertăților persoanei.

repararea prejudiciului moral și material cauzat instanța de apel s-a referit

eronat la prevederile art. 60 alin. (3) din CA, care stabilește că, în cazul

depunerii cererii privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul

cauzat prin emiterea unui act administrativ individual 7/9 sau normativ

ilegal, termenul general începe să curgă din data în care hotărârea instanței

de judecată prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas

definitivă.

termenul general începe să curgă din data în care decizia cu privire la

anularea actului administrativ ilegal a rămas incontestabilă.

relevante cazului în care autoritatea publică a anulat un act administrativ

ilegal pe calea de soluționare prejudiciară, stabilită la art. 19 din CA, în

asemenea cazuri, după anularea actului administrativ ilegal și

prejudiciabil, se purcede la soluționarea problemei consecințelor produse

de acest act. Iar norma invocată de către instanța de apel prevede anume

pentru acest caz depunerea unei cereri separate privind acordarea

prejudiciilor.

(4) din CA („Soluționarea cererii prealabile de către autoritatea

emitentă”), care stabilesc că, dacă prin cererea prealabilă se solicită și

repararea prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului se

examinează de autoritatea publică emitentă în procedură administrativă.

inadmisibilitate ale acestor pretenții nu sunt bazate decât pe o interpretare

și aplicare evident eronată a normelor.

16

și Inspectoratul General al Poliției au depus referințe, solicitând declararea

ca fiind inadmisibil recursul depus de Oprea Ion, or, dezacordul

recurentului cu decizia instanței de apel, care este una legală și întemeiată,

nu poate constituie temei de casarea a acesteia. Recursul conținând

argumente similare invocate în prima instanță și apel, asupra cărora

instanța de apel s-a expus corespunzător. Recursul nu conține temeiuri

pentru a trece filtrul de admisibilitate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ

conex reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra

în vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție

până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.”

optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări

procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi.

vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023,

și anume la 1 decembrie 2022 cel inițial și la 3 aprilie 2023 cel motivat,

prin urmare va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) statuează că:

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că:

(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

(în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că:

17

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel

nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este

depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs

nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art.

234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea

Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat dispozitivul deciziei contestate, în ședință publică, la 23

noiembrie 2022.

instanței de apel a fost notificat Oprea Ion la 2 decembrie 2022, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

expediere a actului judecătoresc anexat la dosar (f.d.169, vol.I).

integrale (motivată) a instanței de apel a fost notificată lui Oprea Ion la 13

martie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului

judecătoresc anexat la dosar (f.d.175, vol.I).

motivat din 3 aprilie 2023, a fost depus de Oprea Ion, cu respectarea

prevederilor art.245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare

până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în

vigoare 1 septembrie 2023).

din analiza prevederilor legale precitate supra rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1

septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

la art.246 alin.(2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

18

Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care

constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ.

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri

de ordin legal fundamental.

că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit

admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile

de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem

(Botten v. Norway, hotărârea din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141,§39).

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

19

CEDO (Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-

A).

Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul

depus de Oprea Ion.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Oprea Ion.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

20