3r-208/25 — Cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în functie

La 08 iulie 2022, Oxana Șeptelici, prin intermediul avocatului Solomon Veronica, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Cancelariei de Stat, solicitând anularea ordinului nr. 419-P din 18 aprilie 2022, restabilirea în funcția de șef adjunct în cadrul Direcției de coordonare a politicilor din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova sau într-o altă funcție echivalentă cu cea deținută, încasarea salariului neachitat în cuantum de 14 870 lei pentru absența forțată de la serviciu începând cu data 01 iunie 2022, încasarea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 15 000 lei.

Prin hotărârea din 21 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Oxana Șeptelici.

La 30 mai 2025, Oxana Șeptelici a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând repunerea în termen a apelului, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 18 iunie 2025 a respins cererea înaintată de Oxana Șeptelici, cu privire la repunerea în termen a cererii de apel, a declarat inadmisibil apelul înaintat de Oxana Șeptelici, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 21 martie 2025, din motivul expirării termenului prevăzut de lege.

La 10 iulie 2025 Oxana Șeptelici a depus recurs împotriva încheierii instanței de fond prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii contestate și adoptarea unei noi hotărâri privind repunerea în termen a apelului.

În motivarea recursului a menționat că încheierea instanței este neîntemeiată și contrară legii, întrucât aceasta nu a ținut cont de circumstanțele obiective, documentate și independente de voința sa, care au împiedicat respectarea termenului de apel.

În acest sens Oxana Șeptelici a indicat că, la 16 mai 2025 a recepționat prin intermediul serviciului poștal, dispozitivul hotărârii instanței de fond, fapt confirmat prin avizul poștal de recepție anexat.

Oxana Șeptelici a evidențiat că la acel moment, nu era reprezentată de niciun avocat, or, avocatul Veronica Solomon se afla în concediu de îngrijire 1 a copilului minor, iar licența acesteia era suspendată. Avocatul Inna Soțchi a preluat cauzele gestionate anterior de avocatul Veronica Solomon. Ulterior, la 3 februarie 2025, a rezoluționat contractul de asistență juridică cu avocatul Inna Soțchi, întrucât avocatul Veronica Solomon și-a reluat activitatea. Recurenta a menționat că la 13 martie 2025, a încetat și contractul de asistență juridică cu avocatul Veronica Solomon, astfel că, din acea dată, nu a mai beneficiat de reprezentare juridică.

Totodată, Oxana Șeptelici a indicat că nici aceasta, nici avocații menționați nu au fost prezenți la ședința de pronunțare a hotărârii. Despre existența și conținutul acesteia a luat cunoștință abia la 16 mai 2025, prin intermediul corespondenței poștale primite.

Astfel, instanța de fond nu a informat-o anterior cu privire la emiterea dispozitivului și nu i-a transmis niciun exemplar al acestuia, nici prin poștă electronică, nici prin poștă terestră. Singura dovadă de comunicare o constituie corespondența poștală recepționată la 16 mai 2025.

În aceste condiții, întârzierea în exercitarea căii de atac nu-i poate fi imputată, fiind determinată de motive obiective, independente de voința recurentei și neimputabile unei atitudini neglijente.

Art. 47 alin. (3) din Codul administrativ prescrie că: „Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65, alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 195 Codul administrativ prevede că: 2 „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 232, alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.”

Art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ prevede următoarele: „Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).”

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 241, alin. (3) din Codul administrativ stabilește că: „Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 385 alin. (1) din Codul civil prescrie că: „Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 80 alin. (9) din Codul de procedură civilă prevede că: „Reprezentantul care renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze atât reprezentatul, cât și instanța cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de atac.”

Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 242 din Codul administrativ, instanța de recurs reține că Veronica Solomon a respectat acest termen, or, încheierea Curții de Apel Centru pronunțată în data de 18 iunie 2025 a fost expediată pentru notificare participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la 27 iunie 2025. (f.d. 162) Oxana Șeptelici a depus recursul la 10 iulie 2025.

Din interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, instanța de recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la 08 iulie 2022 Oxana Șeptelici, prin intermediul avocatului Veronica Solomon a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Cancelariei de Stat cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție.

Potrivit proceselor-verbale ale ședinței de judecată din 11 februarie 2025 și din 10 martie 2025, Oxana Șeptelici a fost reprezentată de avocatul Veronica Solomon. În cadrul acestor ședințe de judecată s-a examinat cauza în fond, s-a ascultat poziția reprezentantului reclamantei, s-a cercetat înscrisurile, s-a finalizat cercetarea judecătorească, s-a ascultat susținerile verbale, fiind amânată pronunțarea hotărârii pentru data de 21 martie 2025.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 21 martie 2025, la pronunțarea hotărârii, reclamanta și reprezentanta acesteia nu s-au prezentat.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din 21 martie 2025 a respins acțiunea depusă de către Oxana Șeptelici.

La 30 mai 2025, Oxana Șeptelici a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând repunerea în termen a apelului, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 18 iunie 2025 a respins cererea înaintată de Oxana Șeptelici cu privire la repunerea în termen a cererii de apel, a declarat inadmisibil apelul înaintat de Oxana Șeptelici, din motivul expirării termenului prevăzut de lege.

Oxana Șeptelici a criticat soluția instanței de apel, indicând că instanța de apel nu a luat în considerare circumstanțele obiective care au împiedicat- o să respecte termenul de apel.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 18 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în 4 special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232, alin. (1).

Articolul 232, alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că apelul se depune în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

În acest context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment – de data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului este ziua imediat următoare datei calendaristice pronunțării dispozitivului hotărârii, adică ziua de 22 martie 2025, iar ultima zi fiind data de 22 aprilie 2025, ora 24:00.

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Oxana Șeptelici nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (1) din Codul administrativ, or apelul a fost depus abia la 30 mai 2025.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că recurenta nu a depus apelul în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (1) din Codul administrativ, deși, de la momentul pronunțării dispozitivului hotărârii a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezenta apelul în interiorul termenului legal.

Totodată, Oxana Șeptelici, recunoscând omiterea termenului de contestare a hotărârii instanței de fond, în temeiul art. 65 din Codul administrativ, a solicitat repunerea în termen, invocând faptul că termenul a fost omis, deoarece pronunțarea dispozitivului a avut loc în lipsa acesteia, mai mult la acel moment nu mai era reprezentată de niciun avocat, iar despre hotărârea a aflat abia la 16 mai 2025.

Curtea de Apel Centru a respins solicitarea Oxanei Șeptelici privind repunerea în termen a apelului, or, avocatul Veronica Solomon, a fost prezentă la ședința de judecată din 10 martie 2025, deci a cunoscut despre amânarea deliberării și pronunțarea dispozitivului pentru data de 21 martie 2025, iar în virtutea exercitării funcțiilor sale, urma să manifeste competența 5 și abilitățile profesionale la nivelul necesar și, respectiv, să înștiințeze persoana reprezentată Oxana Șeptelici despre amânările ședințelor de judecată.

Astfel, instanța de recurs reține ca fiind corectă această concluzie a instanței de apel, or, lipsa apelantei la pronunțarea hotărârii nu constituie temei plauzibil de prelungire a termenului de depunere a apelului. Mai mult, Oxana Șeptelici, deși, a susținut că la 13 martie 2025 a reziliat contractul de asistență juridică încheiat cu avocatul Veronica Solomon, din lucrările dosarului nu rezultă că acest fapt a fost adus la cunoștința instanței de fond.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Oxana Șeptelici urma să îndeplinească obligațiile cu bună- credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte modul și termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al Oxanei Șeptelici, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Oxana Șeptelici inițiind acțiune în instanța de judecată, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă să se intereseze de soarta dosarului și să prezinte apelul în termen. Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (1) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în 6 afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Oxana Șeptelici împotriva hotărârii din 21 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Oxana Șeptelici împotriva încheierii din data de 18 iunie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7