3r-199/25 — privind constatarea nulitatii actelor administrative, restabilirea in functia detinuta, incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind constatarea nulitatii actelor administrative, restabilirea in functia detinuta, incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Termenul de prezentare a apelului motivat este imperativ si de decadere
3r-199/25 — privind constatarea nulitatii actelor administrative, restabilirea in functia detinuta, incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Lucia Apostol,
reprezentată de avocatul Angela Istrate,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Apostol Lucia împotriva IP „Agenția Servicii Publice”
privind constatarea nulității actelor administrative, restabilirea în funcția
deținută, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, repararea
prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 16 iunie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-199/25
PIGD 2-22009990-01-3r-17072025)
Termenul de prezentare a apelului motivat este imperativ și de decădere.
Curtea de Apel Centru – jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Lucia Apostol,
reprezentată de avocatul Angela Istrate
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 24 ianuarie 2022, Lucia Apostol a depus o cerere de
chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice. Ulterior, aceasta și-
a concretizat pretențiile, solicitând în final: declararea nulității ordinelor
nr.653 din 8 septembrie 2021, nr.743 din 7 octombrie 2021, nr.1410p din 27
decembrie 2021 și nr.677p din 10 iunie 2022, restabilirea în funcție,
încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu, precum și
repararea prejudiciului moral.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 4 decembrie
2024, acțiunea formulată de Lucia Apostol a fost respinsă ca neîntemeiată.
La data de 18 decembrie 2024, Lucia Apostol, reprezentată de
avocatul Angela Istrate, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 4 decembrie 2024, solicitând casarea integrală a
acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă în
întregime. Iar, la 27 mai 2025, Lucia Apostol, reprezentată de avocatul
Angela Istrate a prezentat motivarea apelului.
Prin încheierea din 16 iunie 2025 a Curții de Apel Centru s-a declarat
inadmisibil apelul depus de avocatul Angela Istrate, în interesele apelantei
Lucia Apostol împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 4
decembrie 2024, din motiv că apelanta nu a depus în termen legal motivarea
cererii de apel și nu a solicitat repunerea în termen.
La 2 iulie 2025, Lucia Apostol, reprezentată de avocatul Angela Istrate
a depus recurs împotriva încheierii din 16 iunie 2025 a Curții de Apel Centru.
În motivarea recursului recurenta a susținut că nu a primit hotărârea
motivată a instanței de fond, iar semnătura aplicată pe avizul poștal nu îi
aparține, fiind neautentică. Nici reprezentantul său nu a recepționat
hotărârea, nici prin poștă, nici prin mijloace electronice. Prin urmare,
notificarea hotărârii nu a avut loc efectiv, iar termenul de exercitare a căii de
atac nu putea începe să curgă. Recurenta a subliniat că a luat cunoștință de
1
hotărârea motivată abia la data de 28 aprilie 2025, aspect consemnat la dosar,
moment din care poate fi considerat începutul curgerii termenului legal de
30 de zile prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ pentru
depunerea motivării apelului.
Se menționează că instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile legale
privind notificarea actelor procesuale, în special prevederile art. 97 alin. (1)
și alin. (3) lit. c) și art. 109 alin. (2) din Codul administrativ, întrucât avizul
de recepție prezentat la dosar nu conține semnătura autentică a destinatarului
și, prin urmare, nu poate constitui dovadă a notificării efective. De asemenea,
lipsa transmiterii hotărârii pe e-mail sau prin alte mijloace electronice
confirmă că notificarea nu s-a produs în mod valabil.
Recurenta a mai susținut că declararea inadmisibilității apelului pentru
pretinsa tardivitate a motivării, întemeiată pe o notificare formală
neautentică, reprezintă un formalism excesiv ce contravine dreptului de
acces la justiție garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a reținut
în mod constant că aplicarea rigidă a normelor procedurale, fără a ține cont
de circumstanțele concrete ale cauzei, constituie o încălcare a principiului
proporționalității și a dreptului la un proces echitabil.
Prin urmare, se susține că instanța de apel a stabilit în mod eronat data
notificării hotărârii de fond la 18 februarie 2025, bazându-se pe un aviz
poștal cu semnătură neautentică, și a pronunțat o încheiere de
inadmisibilitate cu încălcarea dispozițiilor art. 232 alin. (2) și art. 236 din
Codul administrativ. În lipsa unei notificări reale și legale, termenul de
exercitare a căii de atac nu putea fi considerat depășit, iar apelul trebuia
declarat admisibil și examinat pe fond.
În temeiul acestor argumente, recurenta a solicitat admiterea
recursului, casarea încheierii Curții de Apel Centru din 16 iunie 2025 prin
care apelul a fost declarat inadmisibil și trimiterea cauzei la instanța de apel
pentru examinarea apelului în fond.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs,
separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ:
2
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea
încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor,
a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ:
„Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești
fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita
participanții la proces.”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă
sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”
Art. 237 din Codul administrativ:
„(1) Prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru
repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.
(2) Încheierea instanței de apel prin care este respinsă cererea de repunere în
termenul de apel sau în termenul de prezentare a motivării apelului poate fi
contestată cu recurs. Încheierea instanței de apel prin care s-a făcut repunerea în
termenul de apel sau în termenul de prezentare a motivării apelului poate fi
contestată doar odată cu fondul.”
Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la
data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea
apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 97 din Codul administrativ:
„(1) Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod.
(2) Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității
publice.
(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;
(4) La celelalte forme de notificare prevăzute la art.110–113 se poate recurge
numai în condițiile reglementate de prezentul cod.”
Art. 109 din Codul administrativ:
3
„Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de
recepție.
Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile
Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.”
Art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date
calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin
referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de
procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii
termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni
pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua
survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei
zile, această zi se include în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului
atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea
nu prevede altfel.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Cu referire la termenul de depunere a recursului, se reține că
încheierea contestată a fost pronunțată de Curtea de Apel Centru la data de
16 iunie 2025, fiind expediată reprezentantului recurentei prin intermediul
poștei electronice la 25 iunie 2025. Prin urmare, completul de judecată reține
că cererea de recurs depusă de Lucia Apostol, reprezentată de avocatul
Angela Istrate la data de 2 iulie 2025 a fost formulată în termenul prevăzut
de art. 242 din Codul administrativ pentru exercitarea căii de atac în recurs.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de
judecată menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim
pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării
acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror
4
li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare
valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Completul de judecată reține că, hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 4 decembrie 2024 a fost comunicată Luciei Apostol, la
adresa de domiciliul menționată în cererea de chemare în judecată (f.d. 179),
la data de 18 februarie 2025.
În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, termenul de 30 de
zile pentru prezentarea motivării apelului a început să curgă de la data de
19 februarie 2025 și a expirat la 20 martie 2025, zi de joi, zi lucrătoare.
Cu toate acestea, Lucia Apostol, reprezentată de avocatul Angela
Istrate a depus motivarea apelului pe data de 27 mai 2025, iar în cererea de
apel nu a solicitat repunerea în termen și nu a anexat probe care să
demonstreze imposibilitatea obiectivă de a efectua actul procedural în
termen, potrivit art. 65 alin. (1)–(2) și art. 237 alin. (1) din Codul
administrativ.
Completul de judecată reține că recurenta Lucia Apostol, reprezentată
de avocatul Angela Istrate avea obligația procesuală de a asigura
recepționarea corespondenței expediate de instanță, mai ales în contextul în
care era conștientă de existența unei hotărâri defavorabile și cunoștea că
urmează comunicarea hotărârii motivate.
Afirmația recurentei potrivit căreia hotărârea instanței de fond nu ar fi
fost comunicată efectiv, iar semnătura de pe avizul poștal nu i-ar aparține,
nu poate fi primită. În conformitate cu art. 109 alin. (2) din Codul
administrativ, dovada notificării actului procesual se face prin avizul de
recepție sau prin alt înscris echivalent care atestă transmiterea și
recepționarea corespondenței. Legiuitorul nu condiționează valabilitatea
notificării de existența unei confirmări grafoscopice a semnăturii, ci doar de
probarea faptului că actul a fost transmis la adresa procesuală indicată de
parte. În lipsa oricărei probe contrare – confirmare de la operatorul poștal
privind o eventuală eroare, ori înscrisuri care să ateste imposibilitatea
recepționării – simpla declarație a recurentei despre neautenticitatea
semnăturii nu are valoare probantă.
De altfel, potrivit principiului „onus probandi incumbit actori”, cel
care invocă o neregularitate procedurală este ținut să o dovedească.
Recurenta nu a furnizat niciun mijloc de probă apt să infirme prezumția de
legalitate a notificării efectuate de instanță.
Prevederile art. 97 alin. (3) lit. c) din Codul administrativ stabilesc
expres că actele procesuale pot fi notificate prin poștă cu scrisoare
recomandat;, la adresa indicată de parte. În prezenta cauză, notificarea prin
poștă a fost efectuată la adresa procesuală existentă în dosar. Recurenta nu a
făcut dovada că această adresă ar fi fost revocată, înlocuită anterior
comunicării hotărârii motivate. Prin urmare, notificarea efectuată în aceste
condiții îndeplinește cerințele art. 109 din Codul administrativ.
5
Argumentul recurentei privind formalismul excesiv nu poate fi reținut.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant că dreptul de acces
la instanță, deși garantat de art. 6 §1 din Convenție, nu este absolut și poate
fi supus unor condiții procedurale rezonabile (cauzele Tinnelly & Sons Ltd.
și alții c. Regatului Unit, hotărârea din 10 iulie 1998; Perez de Rada
Cavanilles c. Spaniei, hotărârea din 28 octombrie 1998).
Respectarea termenelor de exercitare a căilor de atac constituie o
condiție de ordine publică procesuală, indispensabilă securității raporturilor
juridice. Doar în situația unor împrejurări obiective, demonstrate prin probe
convingătoare, instanța poate repune partea în termen, conform art. 237 din
Codul administrativ.
În prezenta cauză, recurenta nu a solicitat repunerea în termen și nu a
demonstrat, prin probe concludente, existența unei imposibilități obiective
de a depune motivarea apelului în termenul prevăzut de lege. Simpla
afirmație potrivit căreia ar fi luat cunoștință de hotărâre abia la data de 28
aprilie 2025 nu poate fi reținută, întrucât din avizul de primire rezultă
contrariul, iar recurenta nu a răsturnat prin probe prezumția de autenticitate
a semnăturii aplicate pe acel aviz.
Instanța de apel a constatat în mod corect că hotărârea motivată a fost
comunicată la data de 18 februarie 2025, iar termenul legal de 30 de zile
pentru depunerea motivării apelului a început să curgă de la 19 februarie
2025, expirând la 20 martie 2025. Recurenta a depus motivarea apelului abia
la 27 mai 2025, depășind termenul prevăzut de lege cu 68 de zile, fără a
formula o cerere de repunere în termen.
Chiar și în ipoteza în care s-ar admite că notificarea nu a fost
recepționată, faptul că reclamanta era asistată de avocat și cunoștea
pronunțarea unei hotărâri defavorabile îi impunea obligația de a manifesta
diligență procedurală și de a urmări activ comunicarea hotărârii, inclusiv prin
verificarea portalului național al instanțelor de judecată.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza
Pîrnău și alții c. Republicii Moldova, 2011; Van Harn c. Germania, 2020),
partea trebuie să manifeste o minimă rigoare în apărarea propriului interes,
iar lipsa acesteia nu poate fi compensată de instanță.
Încheierea Curții de Apel Centru din 16 iunie 2025 a fost adoptată cu
respectarea prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, care
impun inadmisibilitatea apelului în cazul depășirii termenului legal de
motivare. O eventuală neglijență a apărătorului, eroare de calcul sau confuzie
privind modalitatea de notificare nu pot justifica lipsa de diligență
procedurală.
Așadar, instanța de apel nu a aplicat un formalism excesiv, ci a dat
eficiență principiului securității raporturilor juridice, consacrat de art. 6
CEDO și de jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție. Admiterea
unei excepții nejustificate ar submina disciplina procesuală și ar genera
insecuritate juridică.
6
Toate susținerile din recurs sunt nefondate, fiind contrazise de probele
dosarului și de cadrul normativ aplicabil. Lipsa unei cereri de repunere în
termen exclude orice remediu procedural ulterior.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de Lucia Apostol,
reprezentată de avocatul Angela Istrate împotriva încheierii din 16 iunie
2025 este neîntemeiat, întrucât nu sunt întrunite condițiile legale pentru
admiterea acestuia, iar argumentele invocate de recurentă sunt contrare
situației de fapt reținută în cauză și dispozițiilor legale aplicabile.
Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că încheierea din
16 iunie 2025 a Curții de Apel Centru reflectă nu doar aplicarea corectă a
legii, ci și consolidarea principiului accesului la justiție în condițiile
respectării procedurii.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din
Codul administrativ.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Lucia Apostol, reprezentată de avocatul
Angela Istrate împotriva încheierii din 16 iunie 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7