2rci-100/24 — tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului

2rci-100/24 — tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de Vladimir Donica,

reprezentat de avocatul Igor Botea,

în cauza civilă, intentată la cererea lichidatorului debitorului Societății

cu Răspundere Limitată „Donicom Prim”, Filip Breahnă împotriva lui

Vladimir Donica cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a membrilor

organelor de conducere ale debitorului,

împotriva încheierii din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2rci-100/24

NR. PIGD 2-20059523-01-2rci-20122024)

Omiterea nejustificativă a termenului de contestare a hotărârii instanței de

insolvabilitate prevăzut la art.8 din Legea insolvabilității. Efectele

neîndeplinirii în termen a actului de procedură. Termenul de îndeplinire a unui

act de procedură pot fi repus de către instanță numai prin anexarea probelor ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Judecătoria Chișinău, sediul Central, jud. V. Nicula

Curtea de Apel Chișinău, jud. R. Pulbere, D. Dulghieru, A. Cașcaval

07 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Vladimir Donica,

reprezentat de avocatul Igor Botea,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

introductivă cu privire la declararea insolvabilității debitorului SRL

„Donicom Prim” și intentarea procedurii de insolvabilitate față de debitor.

Central, a fost admisă cererea introductivă s-a constatat insolvabilitatea

debitorului SRL „Donicom Prim” c/f 1007600071536 și s-a dispus inițierea

procedurii simplificate a falimentului cu dizolvarea debitorului, cu ridicarea

dreptului lui Vladimir Donica de administrare a SRL „Donicom Prim” și

desemnarea în calitate de lichidator al SRL „Donicom Prim” administratorul

autorizat Filip Breahnă deținătorul autorizației nr. 69 din 19 ianuarie 2015.

Breahnă a depus cerere de chemare în judecată, solicitând atragerea la

răspundere subsidiară a administratorului SRL „Donicom Prim”, Vladimir

Donica cu dispunerea încasării din contul acestuia în beneficiul SRL

„Donicom Prim” a sumei de 87 299,32 de lei, cu titlu de creanțe validate ale

creditorilor în cadrul procesului de insolvabilitate (f. d. 3-7).

Central, a fost admisă cererea lichidatorului debitorului SRL „Donicom

Prim”, Filip Breahnă privind tragerea la răspundere subsidiară a membrilor

organelor de conducere ale debitorului și, respectiv, s-a tras la răspundere

subsidiară fostul administrator al debitorului SRL „Donicom Prim”,

Vladimir Donica, cu încasarea din contul lui Vladimir Donica în beneficiul

debitorului SRL „Donicom Prim” a sumei de 87 299,32 de lei și în beneficiul

statului, taxa de stat în mărime de 2 618,98 de lei (f. d. 50).

1

din 21 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând

repunerea în termen a cererii de apel, admiterea apelului și casarea hotărârii

primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare (f. d. 61-64).

fost respinsă cererea depusă de Vladimir Donica cu privire la repunerea în

termenul de atac a cererii de apel și restituit apelul declarat de Vladimir

Donica, împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen (f. d. 76-79).

Botea, a declarat recurs, iar la 14 aprilie 2025, Vladimir Donica a depus

supliment la recursul împotriva încheierii din 24 septembrie 2024 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii instanței

de apel cu remiterea cauzei la rejudecare la etapa primirii cererii de apel

(f. d. 89-96, 102-106).

nu a participat la examinarea cauzei în fond și nici la pronunțarea hotărârii.

Dispozitivul hotărârii nu a fost adus la cunoștință în termenul prevăzut de

art. 236 alin. (4) din Codul de procedură civilă și nici nu a fost plasat pe

portalul instanței de judecată. Mai mult ca atât nu a fost solicitat copia actului

care confirmă domiciliul lui Vladimir Donica de la IP „Agenția Servicii

Publice”. A precizat că dispozitivul hotărârii a fost adus la cunoștință la

sfârșitul lunii martie 2024, fiind informat telefonic de către un executor

judecătoresc la 28 februarie 2024.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(4) Procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului

de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

(1) Hotărârile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu apel în termen de 15 zile

de la data pronunțării dispozitivului, cu excepțiile prevăzute în prezenta lege. Termenul

de apel, precum și apelul declarat nu suspendă executarea hotărârilor instanței de

insolvabilitate.

2

(2) Încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15

zile de la data comunicării și numai în cazurile expres prevăzute de prezenta lege.

Termenul de recurs, precum și recursul declarat nu suspendă executarea încheierilor

instanței de insolvabilitate.

Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.

(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:

a) să respingă recursul și să mențină încheierea;

Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în

care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.

Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după

sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui

act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu

a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective

etc.).

(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din

ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de procedură.

3

(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:

b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea

în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen;

(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de

drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de

exercitare abuzivă a unui drept procedural.

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel

Chișinău a emis încheierea contestată la 24 septembrie 2024.

fost expediată la 02 octombrie 2024 la adrsa recurentului Vladimir Donica,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere (f. d. 80).

consideră depus în interiorul termenului legal de 15 zile de la comunicare

actului judecătoresc prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă.

reține că la 21 noiembrie 2023 Judecătoria Chișinău, sediul Central, în

calitate de instanță de insolvabilitate, a pronunțat hotărârea pe marginea

litigiului dat.

Legea insolvabilității, pentru declararea apelului împotriva hotărârii primei

instanțe, a început să curgă din 22 noiembrie 2023, ziua imediat următoare

de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, care a expirat la 06 decembrie

2023 (zi de miercuri) inclusiv.

Judecătorești, la 22 noiembrie 2023 Judecătoria Chișinău, sediul Central a

publicat pe pagina sa oficială: https://jco.instante.justice.md, dispozitivul

hotărârii din 21 noiembrie 2023.

4

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost depusă de Vladimir Donica, la

15 aprilie 2024, concomitent solicitând și repunerea în termenul de declarare

a apelului.

apelantul Vladimir Donica, drept temei pentru repunerea în termen, a invocat

faptul că cauza a fost examinată în lipsa sa, nu a putut fi prezent la ședința

de judecată, din motiv că nu cunoștea despre aceasta, deoarece la adresa la

care locuiește, nu au parvenit careva scrisori sau citații. Totodată a precizat

despre hotărârea atacată cu apel, a aflat la 28 februarie 2024, de la executorul

judecătoresc, astfel că, a doua zi a depus prin cancelaria Judecătoriei

Chișinău, o cerere pentru a face cunoștința cu materialele cauzei, iar după

jumătatea lunii lui martie, i-a fost comunicat că poate face cunoștința cu

dosarul.

respins cererea depusă de Vladimir Donica cu privire la repunerea în

termenul de atac a cererii de apel și restituit apelul declarat de Vladimir

Donica împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen (f. d. 76-79).

și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră justă soluția Curții de Apel Chișinău de respingere a cererii

depusă de Vladimir Donica cu privire la repunerea în termenul de atac a

cererii de apel și de restituire a apelul declarat de Vladimir Donica împotriva

hotărârii din 21 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, pe motiv că

cererea de apel a fost depus peste termenul de 15 zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii prevăzut la art.8 alin.(1) din Legea insolvabilității.

Or, după cum rezultă din actele cauzei, dispozitivul hotărârii primei instanțe

a fost pronunțat la 21 noiembrie 2023, iar cererea de apel a fost depusă de

Vladimir Donica, abia la 15 aprilie 2024, pe când termenul-limită de

contestare cu apel a expirat încă la data de 06 decembrie 2023 inclusiv ( zi

de miercuri).

5

remarcă că potrivit art.116 din Codul de procedură civilă precitate supra

termenul de declarare a apelului poate fi restabilit dacă persoanele

îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La cererea de repunere în termen

se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului de

procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de către

instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea

neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un

proces echitabil.

peste termenul legal de atac cu apel (15 zile de la pronunțarea dispozitivului

hotărârii instanței de insolvabilitate prevăzut la art.8 alin. (1) din Legea

insolvabilității).

în baza art.116 din Codul de procedură civilă, totuși nu a motivat prin probe

concludente și pertinente imposibilitatea efectuării actului de procedură în

interiorul termenului legal.

Donica a depus cerere pentru a face cunoștință cu materialele cauzei și

eliberarea hotărârii instanței de fond (f. d. 60).

termenul de 30 de zile, prevăzut la art.116 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, de când Vladimir Donica a primit contrasemnătură hotărârea din 21

noiembrie 2023, la 07 martie 2023, nu a exercitat dreptul de a contesta

hotărârea instanței de fond cu apel.

aspectelor date, care sunt esențiale pentru determinarea momentului din care

începe să curgă termenul de 30 de zile pentru repunerea în termenul legal de

atac, nu poate fi imputată instanței de judecată, în condițiile în care repunerea

în termenul de îndeplinire a unui act de procedură este un beneficiu acordat

de lege titularului de drept, având un caracter excepțional, în sensul că o

astfel de cerere este admisibilă doar în cazul în care depășirea acestui termen

6

se datorează unor cauze temeinic justificate, fapte ce nu au fost probate în

prezentul raport material litigios.

citat legal și nu a participat la examinarea cauzei în fond și nici la pronunțarea

hotărârii, acesta fiind declarativ și vine în contradicție cu actele cauzei, or,

după cum rezultă din lucrările dosarului rezultă că instanța de fond pentru

ședința de judecată din 08 decembrie 2021, i-a expediat pârâtului citația și

copia încheierii din 09 iulie 2021 cu anexe, la adresa sat. Step-Soci, or. Orhei,

ce rezultă din informația „Acces Web”, prin care se confirmă că Vladimir

Donica este înregistrat la domiciliul menționat la 28 iunie 2005 (f. d. 20),

corespondență care a fost restituită în adresa instanței cu mențiunea

factorului poștal „plecat” (f. d. 22, 24-25).

expediat citația (f. d. 31), în mod repetat la aceiași adresă de corespondență,

însă corespondența a fost remisă în adresa instanței cu mențiunea factorului

poștal „plecat” (f. d. 34-35).

instanța de fond a dispus citarea publică a pârâtului pentru ședința din 21

noiembrie 2023 (f. d. 38), citarea fiind publicată în ziarul „Dreptul”

( f. d. 47).

califică drept neîntemeiate argumentele pârâtului precum că nu a cunoscut

despre existența litigiului or, acestea se combat prin starea de fapt descrisă

mai sus.

Republica Moldova, cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019), unde

Curtea a notat că, sistemele legale a diferitor state membre prevăd

posibilitatea extinderii termenului limită, în cazul în care există motive

valabile în acest sens. În același timp, dacă termenul limită pentru un recurs

este extins după o perioadă considerabilă de timp și pentru motive care nu

par să fie persuasive, această decizie poate încălca principiul securității

raporturilor juridice. Curtea a recunoscut că este în primul rând la discreția

7

instanțelor naționale să decidă în privința extinderii termenului limită pentru

declararea unui recurs, însă această discreție nu este nelimitată. Instanțelor li

se cere să aducă motive. Unul din motive poate fi, de exemplu, omisiunea

autorităților de a informa părțile despre decizia adoptată în privința cauzelor

acestora. Chiar atunci, totuși, posibilitatea extinderii nu poate fi nelimitată,

din moment ce părțile trebuie să i-a măsuri în intervale rezonabile de timp

pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia

cunosc. În fiecare caz, instanțele naționale trebuie să verifice dacă motivele

privind extinderea termenului limită pentru recurs poate să justifice ingerința

în principiul res judicata, în special dacă legislația națională nu limitează

discreția fie în ceea ce privește timpul sau motivele pentru extinderea

termenului limită (cauza Ponomaryov v. Ucraina, nr.3236 / 03, §§ 41, 03

aprilie 2008). Curtea a notat că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce

l-a împiedicat să afle despre decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a

încercat să afle despre progresul procedurilor în apel inițiate de el. În aceste

circumstanțe, Curtea a considerat că prin admiterea recursului

lui H. după scurgerea unei perioade considerabile de timp și în absența

vreunei explicații plauzibile de ce nu a făcut-o mai devreme, a adus la zero

tot procesul judiciar, care s-a finalizat cu o decizie definitivă și executorie și

astfel a constituit res judecata.

de referință promovează cu consecvență cu titlu de principiu obligația

părților de a se interesa de soarta procesului în situația în care ele au fost

înștiințate despre inițierea și desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile

sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11

septembrie 2007).

părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea

în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în

situația în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o

justifică prin probe pertinente și admisibile în temeiul art.116 și art.8 din

Legea insolvabilității, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost

cauzată din motive întemeiate. Or, admiterea spre examinare a unui apel

tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

8

Justiție consideră drept întemeiată și legală încheierea din 24 septembrie

2024 a Curții de Apel Chișinău.

standardele înserate în textul art.6§1 din CEDO, încuviințarea exercitării

unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional

valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar

însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte pârți la un proces echitabil.

Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14

noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea

din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că

deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși

reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o

soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-

un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt

nejustificate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

lit. a), 428 din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea de recurs depusă de Vladimir Donica, reprezentat de

avocatul Igor Botea.

9

Menține încheierea din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, intentată la cererea lichidatorului debitorului Societății cu

Răspundere Limitată „Donicom Prim”, Filip Breahnă împotriva lui Vladimir

Donica cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor

de conducere ale debitorului.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

10