2rci-100/24 — Tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului

La 02 iunie 2020, creditorul SRL „Axedum” a depus cerere introductivă cu privire la declararea insolvabilității debitorului SRL „Donicom Prim” și intentarea procedurii de insolvabilitate față de debitor.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost admisă cererea introductivă s-a constatat insolvabilitatea debitorului SRL „Donicom Prim” c/f 1007600071536 și s-a dispus inițierea procedurii simplificate a falimentului cu dizolvarea debitorului, cu ridicarea dreptului lui Vladimir Donica de administrare a SRL „Donicom Prim” și desemnarea în calitate de lichidator al SRL „Donicom Prim” administratorul autorizat Filip Breahnă deținătorul autorizației nr. 69 din 19 ianuarie 2015.

La 05 iulie 2021, lichidatorul debitorului SRL „Donicom Prim”, Filip Breahnă a depus cerere de chemare în judecată, solicitând atragerea la răspundere subsidiară a administratorului SRL „Donicom Prim”, Vladimir Donica cu dispunerea încasării din contul acestuia în beneficiul SRL „Donicom Prim” a sumei de 87 299,32 de lei, cu titlu de creanțe validate ale creditorilor în cadrul procesului de insolvabilitate (f. d. 3-7).

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost admisă cererea lichidatorului debitorului SRL „Donicom Prim”, Filip Breahnă privind tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului și, respectiv, s-a tras la răspundere subsidiară fostul administrator al debitorului SRL „Donicom Prim”, Vladimir Donica, cu încasarea din contul lui Vladimir Donica în beneficiul debitorului SRL „Donicom Prim” a sumei de 87 299,32 de lei și în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 2 618,98 de lei (f. d. 50). 1

La 15 aprilie 2024, Vladimir Donica a declarat apel împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, admiterea apelului și casarea hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare (f. d. 61-64).

Prin încheierea din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Vladimir Donica cu privire la repunerea în termenul de atac a cererii de apel și restituit apelul declarat de Vladimir Donica, împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen (f. d. 76-79).

La 16 octombrie 2024, Vladimir Donica, reprezentat de avocatul Igor Botea, a declarat recurs, iar la 14 aprilie 2025, Vladimir Donica a depus supliment la recursul împotriva încheierii din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare la etapa primirii cererii de apel (f. d. 89-96, 102-106).

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu a fost citat legal și nu a participat la examinarea cauzei în fond și nici la pronunțarea hotărârii. Dispozitivul hotărârii nu a fost adus la cunoștință în termenul prevăzut de art. 236 alin. (4) din Codul de procedură civilă și nici nu a fost plasat pe portalul instanței de judecată. Mai mult ca atât nu a fost solicitat copia actului care confirmă domiciliul lui Vladimir Donica de la IP „Agenția Servicii Publice”. A precizat că dispozitivul hotărârii a fost adus la cunoștință la sfârșitul lunii martie 2024, fiind informat telefonic de către un executor judecătoresc la 28 februarie 2024.

Art. 8 alin. (1), (2) al Legii insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012, (1) Hotărârile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu apel în termen de 15 zile de la data pronunțării dispozitivului, cu excepțiile prevăzute în prezenta lege. Termenul de apel, precum și apelul declarat nu suspendă executarea hotărârilor instanței de insolvabilitate. 2 (2) Încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării și numai în cazurile expres prevăzute de prezenta lege. Termenul de recurs, precum și recursul declarat nu suspendă executarea încheierilor instanței de insolvabilitate.

Art. 425 din Codul de procedură civilă stipulează: Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea;

Art. 110 din Codul de procedură civilă: Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă: (1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. 3

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: (1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen;

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Din actele cauzei rezultă că copia încheierii a instanței de apel a fost expediată la 02 octombrie 2024 la adrsa recurentului Vladimir Donica, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere (f. d. 80).

Astfel, recursul declarat la 16 octombrie 2024 de Vladimir Donica , se consideră depus în interiorul termenului legal de 15 zile de la comunicare actului judecătoresc prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă.

Cu referire la caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la 21 noiembrie 2023 Judecătoria Chișinău, sediul Central, în calitate de instanță de insolvabilitate, a pronunțat hotărârea pe marginea litigiului dat.

Prin urmare, termenul-limită de 15 zile prevăzut la art. 8 alin.(1) din Legea insolvabilității, pentru declararea apelului împotriva hotărârii primei instanțe, a început să curgă din 22 noiembrie 2023, ziua imediat următoare de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, care a expirat la 06 decembrie 2023 (zi de miercuri) inclusiv.

Potrivit informației deținute pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești, la 22 noiembrie 2023 Judecătoria Chișinău, sediul Central a publicat pe pagina sa oficială: https://jco.instante.justice.md, dispozitivul hotărârii din 21 noiembrie 2023. 4

Cererea de apel împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost depusă de Vladimir Donica, la 15 aprilie 2024, concomitent solicitând și repunerea în termenul de declarare a apelului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că apelantul Vladimir Donica, drept temei pentru repunerea în termen, a invocat faptul că cauza a fost examinată în lipsa sa, nu a putut fi prezent la ședința de judecată, din motiv că nu cunoștea despre aceasta, deoarece la adresa la care locuiește, nu au parvenit careva scrisori sau citații. Totodată a precizat despre hotărârea atacată cu apel, a aflat la 28 februarie 2024, de la executorul judecătoresc, astfel că, a doua zi a depus prin cancelaria Judecătoriei Chișinău, o cerere pentru a face cunoștința cu materialele cauzei, iar după jumătatea lunii lui martie, i-a fost comunicat că poate face cunoștința cu dosarul.

Prin încheierea din 24 septembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea depusă de Vladimir Donica cu privire la repunerea în termenul de atac a cererii de apel și restituit apelul declarat de Vladimir Donica împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen (f. d. 76-79).

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția Curții de Apel Chișinău de respingere a cererii depusă de Vladimir Donica cu privire la repunerea în termenul de atac a cererii de apel și de restituire a apelul declarat de Vladimir Donica împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, pe motiv că cererea de apel a fost depus peste termenul de 15 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art.8 alin.(1) din Legea insolvabilității. Or, după cum rezultă din actele cauzei, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la 21 noiembrie 2023, iar cererea de apel a fost depusă de Vladimir Donica, abia la 15 aprilie 2024, pe când termenul-limită de contestare cu apel a expirat încă la data de 06 decembrie 2023 inclusiv ( zi de miercuri). 5

La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit art.116 din Codul de procedură civilă precitate supra termenul de declarare a apelului poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

La caz se constată că cererea de apel a fost depusă de Vladimir Donica peste termenul legal de atac cu apel (15 zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii instanței de insolvabilitate prevăzut la art.8 alin. (1) din Legea insolvabilității).

Deși, apelantul a solicitat repunerea în termen a cererii de apel în baza art.116 din Codul de procedură civilă, totuși nu a motivat prin probe concludente și pertinente imposibilitatea efectuării actului de procedură în interiorul termenului legal.

Din lucrările dosarului rezultă cert că, la 29 februarie 2024 Vladimir Donica a depus cerere pentru a face cunoștință cu materialele cauzei și eliberarea hotărârii instanței de fond (f. d. 60).

Pe cale de consecință, instanța de apel corect a conchis că nici în termenul de 30 de zile, prevăzut la art.116 alin. (4) din Codul de procedură civilă, de când Vladimir Donica a primit contrasemnătură hotărârea din 21 noiembrie 2023, la 07 martie 2023, nu a exercitat dreptul de a contesta hotărârea instanței de fond cu apel.

Corespunzător, lipsa clarificării din partea lui Vladimir Donica a aspectelor date, care sunt esențiale pentru determinarea momentului din care începe să curgă termenul de 30 de zile pentru repunerea în termenul legal de atac, nu poate fi imputată instanței de judecată, în condițiile în care repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură este un beneficiu acordat de lege titularului de drept, având un caracter excepțional, în sensul că o astfel de cerere este admisibilă doar în cazul în care depășirea acestui termen 6 se datorează unor cauze temeinic justificate, fapte ce nu au fost probate în prezentul raport material litigios.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că nu a fost citat legal și nu a participat la examinarea cauzei în fond și nici la pronunțarea hotărârii, acesta fiind declarativ și vine în contradicție cu actele cauzei, or, după cum rezultă din lucrările dosarului rezultă că instanța de fond pentru ședința de judecată din 08 decembrie 2021, i-a expediat pârâtului citația și copia încheierii din 09 iulie 2021 cu anexe, la adresa sat. Step-Soci, or. Orhei, ce rezultă din informația „Acces Web”, prin care se confirmă că Vladimir Donica este înregistrat la domiciliul menționat la 28 iunie 2005 (f. d. 20), corespondență care a fost restituită în adresa instanței cu mențiunea factorului poștal „plecat” (f. d. 22, 24-25).

Ulterior pentru ședința de judecată din 29 mai 2023, pârâtului i-a expediat citația (f. d. 31), în mod repetat la aceiași adresă de corespondență, însă corespondența a fost remisă în adresa instanței cu mențiunea factorului poștal „plecat” (f. d. 34-35).

În acest context, conform art.108 din Codul de procedură civilă, instanța de fond a dispus citarea publică a pârâtului pentru ședința din 21 noiembrie 2023 (f. d. 38), citarea fiind publicată în ziarul „Dreptul” ( f. d. 47).

În acest context Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție califică drept neîntemeiate argumentele pârâtului precum că nu a cunoscut despre existența litigiului or, acestea se combat prin starea de fapt descrisă mai sus.

La acest capitol, se reține jurisprudența CEDO (cauza Bodiu v. Republica Moldova, cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019), unde Curtea a notat că, sistemele legale a diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii termenului limită, în cazul în care există motive valabile în acest sens. În același timp, dacă termenul limită pentru un recurs este extins după o perioadă considerabilă de timp și pentru motive care nu par să fie persuasive, această decizie poate încălca principiul securității raporturilor juridice. Curtea a recunoscut că este în primul rând la discreția 7 instanțelor naționale să decidă în privința extinderii termenului limită pentru declararea unui recurs, însă această discreție nu este nelimitată. Instanțelor li se cere să aducă motive. Unul din motive poate fi, de exemplu, omisiunea autorităților de a informa părțile despre decizia adoptată în privința cauzelor acestora. Chiar atunci, totuși, posibilitatea extinderii nu poate fi nelimitată, din moment ce părțile trebuie să i-a măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc. În fiecare caz, instanțele naționale trebuie să verifice dacă motivele privind extinderea termenului limită pentru recurs poate să justifice ingerința în principiul res judicata, în special dacă legislația națională nu limitează discreția fie în ceea ce privește timpul sau motivele pentru extinderea termenului limită (cauza Ponomaryov v. Ucraina, nr.3236 / 03, §§ 41, 03 aprilie 2008). Curtea a notat că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a împiedicat să afle despre decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle despre progresul procedurilor în apel inițiate de el. În aceste circumstanțe, Curtea a considerat că prin admiterea recursului lui H. după scurgerea unei perioade considerabile de timp și în absența vreunei explicații plauzibile de ce nu a făcut-o mai devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care s-a finalizat cu o decizie definitivă și executorie și astfel a constituit res judecata.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa de referință promovează cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe pertinente și admisibile în temeiul art.116 și art.8 din Legea insolvabilității, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate. Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. 8

Dat fiind cele relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră drept întemeiată și legală încheierea din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Se accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art.6§1 din CEDO, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată reține hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într- un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele redate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt nejustificate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 424 alin. (2), 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recurs depusă de Vladimir Donica, reprezentat de avocatul Igor Botea. 9 Menține încheierea din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea lichidatorului debitorului Societății cu Răspundere Limitată „Donicom Prim”, Filip Breahnă împotriva lui Vladimir Donica cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 10