3ra-1071/23 — obligarea emiterii actului administrativ

La 29 martie 2019 Tărîță Victor s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune de contencios administrativ împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, solicitând recunoașterea ca fiind încălcat dreptul său și al familiei sale la repartizarea spațiului locativ ca persoană participantă la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl, care are nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai, reieșind din data, luna și anul primirii la evidență; anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 20/38 și 20/39 din 17.03.2005 privind repartizarea spațiului locativ în blocul locativ cu 16 etaje și 80 apartamente din str. xxxxx; obligarea Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău să-l asigure cu locuință, luându-se în calcul componența familiei, sau echivalentul costului în bani a unui apartament.

Pe parcursul examinării cauzei în fond, reclamantul a depus o cerere, prin care a renunțat parțial la pretențiile formulate, și anume în partea ce ține de anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 20/39 din 17.03.2005.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 19 noiembrie 2021, acțiunea înaintată de Tărîță Victor împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău privind obligarea emiterii actului, în partea pretenției ce ține de anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 20/39 din 17.03.2005, s-a declarat inadmisibilă, pe motivul nerespectării căii prealabile.

Cu referire la termenul recursului a indicat că în calitate de reclamant nu a primit copia deciziei instanței de apel, iar cu reprezentantul său, după depunerea de către acesta la 10 mai 2023 în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a unei cereri de amânare a ședinței de judecată din 11 mai 2023 pe motiv de boală, au decis să rezilieze contractul de asistență juridică, iar decizia instanței de apel a primit-o la 19 octombrie 2023, depunând o cerere către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

La 01 noiembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia recursului, cu informare despre depunere unei referințe.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede următoarele: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului): „(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel”. 3

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1)”.

Art. 195 Cod administrativ: „procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171”.

Art. 110 Cod de procedură civilă „termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

Art. 111 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă: „actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen”

Art. 113 Cod de procedură civilă „dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 223 Cod administrativ: „hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114”.

Art. 96 alin. (1) Cod administrativ: „notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură”.

Art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ: „notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.

Art. 98 Cod administrativ: „Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia”.

Art. 80 alin. (9) Cod de procedură civilă: 4 „Reprezentantul care renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze atît reprezentatul, cît și instanța cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de atac”.

Art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, „dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise”.

Examinând admisibilitatea recursului depus de către Tărîță Victor, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

Pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl dea sintagmei „decizia instanței de apel” din art. 245 Cod administrativ, este necesar de explicat că prin noțiunea de „decizie” se subînțelege atât dispozitivul deciziei instanței de apel, cât și decizia motivată a instanței de apel. Or, din coroborarea art. 191 alin. (4), art. 40 alin. (3) și art. 245 Cod administrativ rezultă inechivoc că, după examinarea cererii de apel, instanța de apel adoptă decizia în formă de dispozitiv, adică componenta structurală a deciziei instanței de apel căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât reproducerea integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și termenul de atac. Iar motivarea , în scris, a deciziei adoptate are loc în termenul specificat la art. 240 alin. (3) Cod administrativ. Asta, deoarece motivarea recursului se depune doar după notificarea deciziei motivate a instanței de apel, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia cunoștință nu numai de soluția materializată prin dispozitivul deciziei instanței de apel, dar și, în mod efectiv, de considerentele cuprinse în decizie

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

Astfel, din actele cauzei cert rezultă că la 27 iunie 2023, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei. Se mai constată că în dispozitivul deciziei din 27 iunie 2023, Curtea de Apel Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al acesteia prevăzute de legislația în vigoare.

Totodată, se reține că la 28 iunie 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat reprezentantului apelantului Tărîță Victor, avocatului Vițu Anatolie, prin intermediul poștei electronice – anatolievitu@gmail.com, spre cunoștință copia dispozitivului deciziei din 27 iunie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta 5 electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 36 vol. II). Această adresă este indicată în cererea de apel nemotivată, prin ce deținătorul ei a dat consimțământul la expedierea notificărilor pe această adresă (f.d. 193 vol. 1).

În acest context, completul Curții Supreme de Justiție conchide că acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea copiei dispozitivului deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, corespund întru totul exigențelor legale.

Completul specifică că recurentul a depus recursul în temeiul art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, pentru prezentarea recursului nemotivat a început să curgă la data de 29 iunie 2023, ziua imediat următoare datei notificării dispozitivului deciziei instanței de apel și a expirat la data de 28 iulie 2023.

Însă, distinct acestor circumstanțe, Tărîță Victor nu a prezentat recursul conform prevederilor art. 245 alin. (1) Cod administrativ, dar a prezentat doar motivarea recursului la Curtea de Apel Chișinău la data de 20 octombrie 2023.

Mai mult ca atât, dispozitivul deciziei instanței de apel a fost publicat pe portalul național al instanțelor de judecată la data de 28 iunie 2023.

Respectiv, apelantul a avut posibilitatea reală de a verifica și de a lua cunoștință cu dispozitivul deciziei instanței de apel, inclusiv de pe portalul național al instanțelor de judecată www.instante.justice.md. Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Tărîță Victor trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ. În consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Completul Curții Supreme de Justiție relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 Cod administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

Cu referire la argumentul recurentului invocat în susținerea cererii de repunere în termenul de recurs, instanța de recurs menționează că materialele dosarului la momentul notificării dispozitivului deciziei instanței de apel, nu conținea informație precum că apelantul ar fi reziliat contractul de asistență juridică încheiat cu avocatul, astfel considerându-l activ, acestuia fiindu-i expediat dispozitivul în temeiul art. 98 Cod administrativ. Or, acordul de reziliere a fost prezentat odată cu recursul, instanța de apel nefiind informată la momentul corespunzător despre reziliere, adică cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de atac. Ține de responsabilitatea reprezentatului de a informa instanța despre rezilierea contractului. Faptul că ar fi fost depusă o cerere de amânare de către reprezentantul apelantului la 10 mai 2023 în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv de boală, după care au decis să rezilieze contractul de asistență juridică, nefiind probată în modul corespunzător și la momentul cerut de lege, poartă un caracter declarativ.

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), 6 în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Recurentul nu a întreprins acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din momentul aflării despre dispozitivului deciziei instanței de apel, depunând recursul mult prea târziu.

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Tărîță Victor ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de repunere în termen a recursului și a declara recursul depus de Tărîță Victor ca inadmisibil.

Ținând cont de art. 230, 245 (în redacția legii până la 01 septembrie 2023), 246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ,