3ra-1071/23 — obligarea emiterii actului administrativ

3ra-1071/23 — obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Tărîță Victor,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Tărîță Victor împotriva Consiliului municipal Chișinău,

Primăriei municipiului Chișinău privind obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-1071/23

NR. PIGD 2-19085714-01-3ra-31102023)

Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din Codul

administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Neprezentarea recursului în

termenul prevăzut de art. 245 alin. (1) Cod administrativ

07 mai 2025

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Tărîță Victor,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

acțiune de contencios administrativ împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei

mun. Chișinău, solicitând recunoașterea ca fiind încălcat dreptul său și al familiei

sale la repartizarea spațiului locativ ca persoană participantă la lichidarea

consecințelor avariei de la Cernobîl, care are nevoie de îmbunătățirea condițiilor de

trai, reieșind din data, luna și anul primirii la evidență; anularea deciziei Consiliului

mun. Chișinău nr. 20/38 și 20/39 din 17.03.2005 privind repartizarea spațiului

locativ în blocul locativ cu 16 etaje și 80 apartamente din str. xxxxx; obligarea

Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău să-l asigure cu locuință,

luându-se în calcul componența familiei, sau echivalentul costului în bani a unui

apartament.

care a renunțat parțial la pretențiile formulate, și anume în partea ce ține de anularea

deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 20/39 din 17.03.2005.

2021, acțiunea înaintată de Tărîță Victor împotriva Consiliului municipal Chișinău,

Primăriei municipiului Chișinău privind obligarea emiterii actului, în partea

pretenției ce ține de anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 20/39 din

17.03.2005, s-a declarat inadmisibilă, pe motivul nerespectării căii prealabile.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Tărîță Victor împotriva

Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău privind obligarea

emiterii actului administrativ.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

decembrie 2021, în interiorul termenului de atac instituit de art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Tărîță Victor a depus apel nemotivat, iar la data de 05 aprilie 2022 a

fost depus apelul motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

2

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Tărîță Victor și s-a menținut hotărârea din 19 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎNORDINE DE RECURS

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond și emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii. De asemenea, a solicitat repunerea în termen a

recursului.

primit copia deciziei instanței de apel, iar cu reprezentantul său, după depunerea de

către acesta la 10 mai 2023 în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a unei

cereri de amânare a ședinței de judecată din 11 mai 2023 pe motiv de boală, au decis

să rezilieze contractul de asistență juridică, iar decizia instanței de apel a primit-o la

19 octombrie 2023, depunând o cerere către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

copia recursului, cu informare despre depunere unei referințe.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

unor acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023.

”

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

vigoare la data declarării recursului):

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel”.

3

septembrie 2023) prevede:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil

în special când: d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1)”.

„procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171”.

„termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

„actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În

ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul

curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului

sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen”

„dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de

lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”.

„hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea

ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114”.

„notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în

orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură”.

„notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)

notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin

mijloace electronice de comunicație dedicate”.

„Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45,

de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia”.

4

„Reprezentantul care renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze atît reprezentatul, cît și

instanța cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de

atac”.

„dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la

înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta

se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este

inadmisibil, din următoarele motive.

„decizia instanței de apel” din art. 245 Cod administrativ, este necesar de explicat că

prin noțiunea de „decizie” se subînțelege atât dispozitivul deciziei instanței de apel,

cât și decizia motivată a instanței de apel. Or, din coroborarea art. 191 alin. (4), art.

40 alin. (3) și art. 245 Cod administrativ rezultă inechivoc că, după examinarea

cererii de apel, instanța de apel adoptă decizia în formă de dispozitiv, adică

componenta structurală a deciziei instanței de apel căreia i se dă citire la pronunțare

și nu reprezintă altceva decât reproducerea integrală și întocmai a soluției adoptate

în urma deliberării, calea și termenul de atac. Iar motivarea , în scris, a deciziei

adoptate are loc în termenul specificat la art. 240 alin. (3) Cod administrativ. Asta,

deoarece motivarea recursului se depune doar după notificarea deciziei motivate a

instanței de apel, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia cunoștință

nu numai de soluția materializată prin dispozitivul deciziei instanței de apel, dar și,

în mod efectiv, de considerentele cuprinse în decizie

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului

deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus

după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei. Se mai constată că în

dispozitivul deciziei din 27 iunie 2023, Curtea de Apel Chișinău a indicat cu

suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al acesteia prevăzute de legislația

în vigoare.

reprezentantului apelantului Tărîță Victor, avocatului Vițu Anatolie, prin

intermediul poștei electronice – anatolievitu@gmail.com, spre cunoștință copia

dispozitivului deciziei din 27 iunie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

5

electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 36 vol. II). Această adresă este

indicată în cererea de apel nemotivată, prin ce deținătorul ei a dat consimțământul la

expedierea notificărilor pe această adresă (f.d. 193 vol. 1).

instanței de apel cu privire la expedierea copiei dispozitivului deciziei din 27 iunie

2023 a Curții de Apel Chișinău, corespund întru totul exigențelor legale.

(1) Cod administrativ.

de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, pentru prezentarea recursului

nemotivat a început să curgă la data de 29 iunie 2023, ziua imediat următoare datei

notificării dispozitivului deciziei instanței de apel și a expirat la data de 28 iulie

2023.

conform prevederilor art. 245 alin. (1) Cod administrativ, dar a prezentat doar

motivarea recursului la Curtea de Apel Chișinău la data de 20 octombrie 2023.

portalul național al instanțelor de judecată la data de 28 iunie 2023.

cunoștință cu dispozitivul deciziei instanței de apel, inclusiv de pe portalul național

al instanțelor de judecată www.instante.justice.md. Or, fiind cel interesat de

soluționarea cauzei în ordine de recurs, Tărîță Victor trebuia să întreprindă toate

măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea

termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art.

245 alin. (1) Cod administrativ. În consecință, intervine aplicarea sancțiunii

procedurale prevăzută la art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ de declarare a

recursului inadmisibil.

termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de

îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 Cod administrativ, cu

prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă imposibilitatea depunerii

acestuia în termen.

repunere în termenul de recurs, instanța de recurs menționează că materialele

dosarului la momentul notificării dispozitivului deciziei instanței de apel, nu

conținea informație precum că apelantul ar fi reziliat contractul de asistență juridică

încheiat cu avocatul, astfel considerându-l activ, acestuia fiindu-i expediat

dispozitivul în temeiul art. 98 Cod administrativ. Or, acordul de reziliere a fost

prezentat odată cu recursul, instanța de apel nefiind informată la momentul

corespunzător despre reziliere, adică cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării

cauzei sau înainte de expirarea termenelor de atac. Ține de responsabilitatea

reprezentatului de a informa instanța despre rezilierea contractului. Faptul că ar fi

fost depusă o cerere de amânare de către reprezentantul apelantului la 10 mai 2023

în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv de boală, după care au

decis să rezilieze contractul de asistență juridică, nefiind probată în modul

corespunzător și la momentul cerut de lege, poartă un caracter declarativ.

6

în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost

transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile

Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost

luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost

comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat

pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

momentul aflării despre dispozitivului deciziei instanței de apel, depunând recursul

mult prea târziu.

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile

procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-

credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Victor ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având

în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar

leza principiul securității raporturilor juridice.

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de repunere în termen a recursului

și a declara recursul depus de Tărîță Victor ca inadmisibil.

246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Respinge cererea de repunere în termen a recursului depusă de Tărîță Victor.

Declară inadmisibil recursul depus de Tărîță Victor.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7