3ra-84/24 — Obligarea transmiterii în folosință, posesiune și dispoziție a locuinței

La 09 martie 2020, Boian Victor, Boian Eugenia, Boian Olivia și Chircu Ștefan, au depus cerere de chemare în judecată împotriva împotriva Consiliului municipiul Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău, cu terțul Direcția generală locativ-comunală și amenajare privind obligarea la transmiterea în folosință, posesiune și dispoziție a locuinței, cu eliberarea ordinului de repartiție corespunzător și/sau încheierea contractului de locațiune (f.d.2-11, vol. I).

În motivarea acțiunii a invocat că, conform hotărârii Preturii sectorului Râșcani, municipiul Chișinău nr. 18/2-1 din 31 decembrie 1991 Cu privire la luarea la evidență a cetățenilor pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și repartizarea spațiului locativ din fondul de stat, s-a împărțit apartamentul, fiind deschis cont personal aparte următoarelor persoane: Boian Victor cu soția la apartamentul XXXXX de 2 odăi cu spațiu locativ 20,6 m.p. din strada XXXXX.

A specificat, că conform extrasului din fișa locuinței și tabelul nominal al apartamentului nr. XXXXX de pe adresa municipiul XXXXX, strada XXXXX, eliberat de către Întreprinderea Municipală pentru Gestionarea Fondului Locativ nr. 22 a fost luat la evidență cu traiul Victor Boian, soția Eugenia Boian, fiica Olivia Boian și mama Claudia Libinețcaia.

Conform extrasului din fișa locuinței și tabelul nominal al apartamentului nr. XXXXX de pe adresa municipiul XXXXX, strada XXXXX cu suprafața locativă de 12,8 m.p. eliberat de către Întreprinderea Municipală pentru Gestionarea Fondului Locativ nr. 22 a fost luată la evidentă cu traiul Galina Fiodorova, care a decedat la XXXXX, contul fiind închis în legătură cu decesul acesteia.

Au menționat reclamanții, că de fapt XXXXX locatara apartamentului nr. XXXXX din municipiul XXXXX, strada XXXXX, a fost internată în spitalul de Psihiatrie în satul Ofatiți (Vâhvatințî), raionul Râbnița, din 02 septembrie 1986 și a efectuat curs de tratament până la decesul survenit la XXXXX.

Au indicat, că după decesul Galinei Fiodorova până în prezent, Victor Boian și familia sa locuiesc și posedă cu bună credință, util, adică au în 1 posesiune, folosință și dispoziție, continuu bunul imobil apartamentul nr. XXXXX de pe adresa municipiul XXXXX, strada XXXXX mai mult de 20 ani, achitând chiria, serviciile comunale etc.

Au specificat, că de fapt Victor Boian și familia sa a achitat serviciile comunale pentru apartamentul nr. XXXXX de pe adresa municipiul XXXXX, strada XXXXX și anume către S.A. „Moldova Gaz”, fapt confirmat prin răspunsul S.A. „Moldova Gaz” nr. 13/2-1-290 din 28 ianuarie 2016 și către Î.M. „Infocom”, fapt confirmat prin răspunsul Î.M. „Infocom” nr. 167 din 19 ianuarie 2016.

Totodată, conform răspunsului întreprinderii de Stat „Cadastru” nr. 0100/16/4296 din 18 ianuarie 2016 s-a comunicat că conform datelor din dosarul de inventariere tehnică și datelor din Registru bunurilor imobile cu număr cadastral XXXXX, lipsește înregistrarea juridică a apartamentului nr. XXXXX de pe adresa municipiul XXXXX, strada XXXXX.

Au reiterat, că în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1224 din 21 decembrie 1998 Privind aprobarea Regulilor provizorii de exploatare a locuințelor, întreținere a blocurilor locative și teritoriilor aferente în Republica Moldova, publicat la 14 ianuarie 1999 în Monitorul Oficial nr. 003, art. nr. 28, capitolul I. Dispoziții Generale, iar punctul 1 stipulează regulile provizorii de exploatare a locuințelor, întreținere a blocurilor locative și teritoriilor aferente în Republica Moldova (în continuare - Reguli) stabilesc modul de exploatare a locuințelor din blocurile locative cu multe apartamente (2 și mai multe apartamente), întreținere a blocurilor locative și teritoriilor aferente, drepturile și obligațiunile chiriașului, proprietarului și arendașului locuinței, precum și ale organului căruia îi aparține blocul locativ respectiv.

Totodată, au comunicat că reclamantul Victor Boian, este veteran de război, participant la lupte pentru apărarea Independenței și Integrității teritoriale a Republicii Moldova, în prezent fiind pensionar al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

A menționat, că la data de 21 noiembrie 2019 a înregistrat o cerere prin cancelaria Primăriei municipiului Chișinău cu nr. B-10386/19 prin care a solicitat Primarului General al municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău emiterea actului administrativ cu privire la acordarea în folosință și posesiune a locuinței, din fondul public de locuințe nr. XXXXX de pe strada XXXXX municipiul XXXXX, cu suprafața locativă de 12,8 m.p., familiei Victor Boian, Eugenia Boian, Olivia Boian, Claudia Libinețcaia cu eliberarea ordinului de repartiție corespunzător sau încheierea contractului de locațiune sau a altor temeiuri legale.

Prin răspunsul primit de la Direcția generală locativă și amenajare a Consiliului municipal Chișinău nr. B-1912/19 din 09 decembrie 2019 s-a comunicat reclamanților că conform art. 80 alin. (3) din Codul administrativ, dacă după expedierea răspunsului se depune o nouă petiție de același 2 petiționar, cu același obiect, aceasta nu se examinează și se conexează la dosarul inițial.

Au menționat că anterior au depus către Primăria municipiului Chișinău cereri cu solicitarea de a fi adoptată decizia Consiliului municipal Chișinău cu privire la emiterea actul administrativ și a repartiza apartamentul nr. XXXXX de pe adresa strada XXXXX, municipiul Chișinău familiei Victor Boian, Eugenia Boian, Olivia Boian, Claudia Libinețcaia cu eliberarea ordinului de repartiție corespunzător, în temeiul art. 332 alin. (1) al Codului civil, uzucapiunea imobiliară dacă o persoană, fără a fi dobândit dreptul de proprietate, a posedat cu bună-credință sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani, acesta devine proprietarul bunului respectiv.

Au specificat reclamanții, că prin cerințele înaintate anterior, sunt diferite la conținut și sunt bazate juridic pe diferite acte normative, iar cererile fiind adresate anterior sunt bazate în temeiul art. 320, art. 321, art. 332 alin. (l) ale Codului civil, însă cererea adresată la data de 21 noiembrie 2019 înregistrată prin cancelaria Primăriei municipiului Chișinău cu nr. B- 10386/19, fiind bazată juridic pe prevederile art. 1251, art. 1252 ale Codului civil și art. 1 și art. 3 ale Legii Cu privire la locuințe, nr. 75 din 30 aprilie 2015, art. 11, art. 12, art. 13 lit. d), art. 15 lit. u) ale Legii Cu privire la veterani, precum și art. 1 și art. 47 ale Constituției.

Au notat reclamanții, că la data de 09 ianuarie 2020 au depus o cerere prealabilă la Primăria municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău, Primarului General al municipiului Chișinău, Ion Ceban prin care au solicitat emiterea actului administrativ cu privire la acordarea (transmiterea-alocarea- repartizarea) în folosință și posesiune reclamanților a locuinței din fondul public de locuințe apartamentul nr. XXXXX din municipiul XXXXX, strada XXXXX cu suprafața locativă de 12,8 m.p., cu eliberarea ordinului de repartiție corespunzător și/sau încheierea contractului de locațiune sau a altor temeiuri legale, în caz contrar, vor fi nevoiți să își apere dreptul în instanța de judecată.

Consideră reclamanții, ca fiind necesar și important de menționat că cererea prealabilă depusă la data de 09 ianuarie 2020 de către Victor Boian, Eugenia Boian, Olivia Boian, Claudia Libinețcaia în adresa Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban nu a fost soluționată până în prezent, totodată nu au primit nici un răspuns în termenul legal.

În context, au specificat că apartamentul nr. XXXXX de pe adresa municipiul XXXXX, XXXXX, în care locuiește familia nu dispune de bloc sanitar, fiind amenajat apartamentul nr. XXXXX de pe adresa municipiul XXXXX, strada XXXXX în bucătărie și dispun în posesiune, folosință și dispoziție, continuu bunul imobil apartamentul nr. XXXXX de pe adresa municipiul XXXXX, strada XXXXX, mai mult de 24 ani, a achitat chiria, 3 serviciile comunale etc., nu dispun cu membrii familiei în prezent de spațiu locativ conform normelor stabilite de legislația în vigoare.

Au specificat reclamanții prevederile art. 82 Cod de procedură civilă și au indicat că la materialele cauzei a fost anexat mandatul conform căruia avocata Natalia Culeac-Reul a fost împuternicită să reprezinte reclamantul Victor Boian, Eugenia Boian pe cauza civilă menționată, totodată Victor Boian, Eugenia Boian au achitat suma de 5000 lei în beneficiul avocatei Natalia Culeac-Reul cu titlu de plată pentru serviciile de asistentă juridică acordată în cauza civilă menționată, care sunt reale, necesare si rezonabile.

Reclamanții au solicitat anularea și/sau recunoașterea ilegalității refuzului-răspunsului nr. B-1912/19 din 09 decembrie 2019, constatarea faptului și dreptului de posesiune, folosință și dispoziție asupra locuinței din fondul public de locuințe și anume pe apartamentul numărul XXXXX de pe strada XXXXX, municipiul XXXXX, cu suprafața locativă de 12,8 m.p. după membrii familiei Victor Boian, Eugenia Boian, Olivia Boian, Ștefan Chircu, obligarea Primăriei municipiul Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban la examinarea și soluționarea cererii din 21 noiembrie 2019, înregistrată prin cancelaria Primăriei municipiul Chișinău cu nr. B-10386/19 și cererea prealabilă din 09 ianuarie 2020, emiterea actului administrativ cu privire la acordarea în folosință, posesiune și dispoziție reclamanților a locuinței nominalizate, cu eliberarea ordinului de repartiție corespunzător și/sau încheierea contractului de locațiune, precum și încasarea din contul Consiliului municipiul Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău în beneficiul reclamanților Victor Boian, Eugenia Boian, Olivia Boian, Ștefan Chircu a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 18 februarie 2021, s-a separat pretenția depusă de Victor Boian, Eugenia Boian, Olivia Boian, Ștefan Chircu împotriva Consiliului municipiul Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău, cu terțul Direcția generală locativ comunală și amenajare privind constatarea faptului și dreptului de posesiune, folosință și dispoziție asupra locuinței din fondul public de locuințe și anume pe apartamentul numărul XXXXX de pe strada XXXXX, municipiul XXXXX, cu suprafața locativă de 12,8 m2 după membrii familiei Victor Boian, Eugenia Boian, Olivia Boian, Ștefan Chircu și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei. S-a declinat competența judecătorului specializat în materie de contencios administrativ în favoarea judecătorului/completului specializat în materie de drept civil din Judecătoria Chișinău la examinarea pretenției separate și se remite cauza civilă separată președintelui Judecătoriei Chișinău spre redistribuire aleatorie (f.d. 118-122, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 noiembrie 2021, s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Victor Boian, Eugenia Boian, Olivia Boian, Ștefan Chircu împotriva Consiliului 4 municipiul Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău, cu terțul Direcția generală locativ-comunală și amenajare privind anularea și/sau recunoașterea ilegalității refuzului- răspunsului nr. B-1912/19 din 09 decembrie 2019, obligarea Primăriei municipiul Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban la examinarea și soluționarea cererii din 21 noiembrie 2019, înregistrată prin cancelaria Primăriei municipiul Chișinău cu nr. B-10386/19 și cererea prealabilă din 09 ianuarie 2020 cu emiterea actului administrativ privind acordarea în folosință, posesiune și dispoziție reclamanților a locuinței nominalizate, cu eliberarea ordinului de repartiție corespunzător și/sau încheierea contractului de locațiune (f. d. 202, 232-237, vol. I).

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 07 decembrie 2021, Victor Boian, Eugenia Boian, Olivia Boian și Ștefan Chircu au declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin care au solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 noiembrie 2021, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral (f.d.211-231, vol. I).

Prin decizia din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral hotărârea din 9 noiembrie 2021 Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 9 noiembrie 2021, și s-a emis o nouă decizie prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Victor Boian, Eugenia Boian, Olivia Boian, Ștefan Chircu împotriva Consiliului municipiul Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău, cu terțul Direcția generală locativ-comunală și amenajare privind obligarea la transmiterea în folosință, posesiune și dispoziție a locuinței, cu eliberarea ordinului de repartiție corespunzător și/sau încheierea contractului de locațiune.

În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că, prima instanță nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și anume cererea prealabilă nu a fost examinată, prin urmare, termenul legal de 15 zile de examinare a cererii prealabile a expirat la data de 24 ianuarie 2020, iar acțiunea a fost depusă la data de 9 martie 2020, după expirarea termenului legal de 30 zile, care s-a împlinit la data de 24 februarie 2020, or, a 30-a zi, 23 februarie 2020, a fost duminică, zi de odihnă.

Totodată, instanța de apel a reținut că, termenul pentru înaintarea prezentei acțiuni a expirat la data de 24 februarie 2020, însă prezenta acțiune a fost înaintată la 9 martie 2020, adică peste termenul prevăzut de lege, iar reclamanții nu au solicitat repunerea în termen.

La 5 ianuarie 2024 de Boian Victor, Boian Eugenia, Boian Olivia și Chircu Ștefan, reprezentați de avocatul Culeac-Reul Natalia, au depus recurs împotriva deciziei din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii. 5

În motivarea recursului, a susținut că, hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel sunt arbitrare și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor invocate pe parcursul examinării cauzei și interpretarea eronată a legii.

Recurenta a susținut că, instanța de apel a pronunțat o hotărâre neîntemeiată, în situația în care ultima a interpretat și aplicat în mod eronat legea.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: (1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele 6 cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.

Din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Boian Victor, Boian Eugenia, Boian Olivia și Chircu Ștefan, reprezentați de avocatul Culeac-Reul Natalia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Boian Victor, Boian Eugenia, Boian Olivia și Chircu Ștefan, reprezentați de avocatul Culeac-Reul Natalia, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au 7 fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest 8 sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Boian Victor, Boian Eugenia, Boian Olivia și Chircu Ștefan, reprezentați de avocatul Culeac-Reul Natalia. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9