3ra-934/24 — contestarea actului administrativ

3ra-934/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Marina Bodiu,

reprezentată de avocatul Gheorghe Crețu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Marina Bodiu împotriva Consiliului municipal Chișinău,

Primarului general al municipiului Chișinău cu privire la anularea actului

administrativ individual și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 04 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-934/24

NR. PIGD 2-22169343-01-3ra-13122024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul recurentei, prin prisma

art. 2451 alin.(1) lit.d) din Codul administrativ, cu decizia instanței ierarhic

inferioare, la caz, nu constituie un temei de casare a acesteia.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița,

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu,

21 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Marina Bodiu, reprezentată de avocatul Gheorghe Crețu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

avocatului Gheorghe Crețu, a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primarului General al

municipiului Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, solicitând anularea

actelor administrative individuale defavorabile: răspunsul Direcției Generale

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr. 21/338 din 14 iulie 2022,

răspunsul Primăriei municipiului Chișinău nr. 8179/22 din 11 octombrie

2022, ca fiind ilegale și neîntemeiate, emise contrar prevederilor legii,

competenței și procedurii stabilite, obligarea emiterii unui act administrativ

individual privind transmiterea terenului cu număr cadastral xxxxx (aferent

imobilelor din str. A. Șciusev, xxxxx, mun. Chișinău), ca rezultat al

privatizării, în proprietatea sa la prețul/valoarea normativ/ă, precum și

obligarea încheierii unui contract de vânzare-cumpărare.

registrul bunurilor imobile deține cu drept de proprietate bunurile imobile

constituite din: construcție cu număr cadastral xxxxx cu suprafața de 475

mp; construcție cu număr cadastral xxxxx cu suprafața de 61,8 mp;

construcție cu număr cadastral xxxxx cu suprafața de 86,8 mp și construcția

cu număr cadastral xxxxx cu suprafața de 60,4 mp, care au destinație locativă

și sunt utilizate în acest scop. Aceste construcții se află pe terenul pentru

construcții cu număr cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1408 ha, amplasat pe

str. A. Șciusev, xxxxx, mun. Chișinău și aparține municipiului Chișinău.

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului și ale Regulamentului

cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, reclamanta a solicitat

Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău

privatizarea terenului aferent imobilelor amplasate la adresa str. A. Șciusev,

nr. xxxxx, mun. Chișinău. Totodată, anterior depunerii dosarului pentru

privatizare, a obținut de la Consiliul Național al Monumentelor Istorice fișă

de avizare în vederea solicitării emiterii certificatului de urbanism pentru

reconstrucția monumentului.

1

07 februarie 2022 reclamanta a depus o plângere către Primarul General al

municipiului Chișinău, prin care a comunicat că îi sunt încălcate drepturile

constituționale și a solicitat intervenția, așa încât dosarul de privatizare a

imobilului să fie urgentat și examinat în termeni rezonabili.

28 februarie 2022, reclamantei i s-a comunicat că, la acel moment este

perfectat proiectul de decizie ce se referă la transmiterea în proprietate

privată a terenului, care se află în procedură administrativă în stadiu de

coordonare cu serviciile abilitate ale Primăriei municipiului Chișinău.

Ulterior vor fi înaintate spre examinare Consiliului municipal Chișinău, iar

după aprobare vor fi perfectate și eliberate actele corespunzătoare întru

prezentare spre înregistrare la SCT Chișinău.

termenului rezonabil de soluționare pozitivă pe cale administrativă, prin

răspunsul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr.

21/338 din 14 iulie 2022, i s-a comunicat că solicitarea privind atribuirea în

proprietate privată a lotului de pământ cu număr cadastral xxxxx nu poate fi

satisfăcută.

dezacord împotriva refuzului autorității publice, solicitând revizuirea

poziției. Potrivit răspunsului Primăriei municipiului Chișinău nr. 8179/22

din 11 octombrie 2022, a fost respinsă cererea prealabilă.

publice, or, aceasta a examinat superficial cererea sa, fără a da o apreciere

justă circumstanțelor de fapt și de drept invocate, contrar prevederilor

Titlului II din cartea a 2 din Codul Administrativ, ceea ce a determinat

adresarea în instanța de judecată cu acțiune în contestare și obligare.

din Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății

publice, precum și a considerat aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului

nr. 1428 din 16 decembrie 2008, pentru aprobarea Regulamentului cu privire

la vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente.

terenul enunțat este în proprietatea privată a municipiul Chișinău, în baza

Deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr. 28/51-1 din 2005, în domeniul

privat. Totodată, pe terenul a cărui privatizare este solicitată, sunt amplasate

doar construcțiile sale. Cu regularitate și anual achită plata pentru arenda

terenului aferent.

privire la vânzarea - cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008,

2

reclamanta a menționat că autoritatea publică locală are un termen de 30 de

zile fie pentru a satisface cererea, fie pentru a o respinge. Însă Primăria

municipiului Chișinău a oferit un răspuns doar după scurgerea unui termen

extrem de excesiv, care a depășit cu mult nu doar cel stabilit de legislație,

dar și cel rezonabil. Contrar art. 27 și art. 60 din Codul administrativ,

autoritatea publică locală a admis un arbitrariu ilegal atunci când a încălcat

în mod considerabil termenele legale de soluționare a cererii.

1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, reclamanta a declarat că terenul

nominalizat nu face parte din domeniul public, ci aparține cu drept de

proprietate municipiului Chișinău din domeniul privat. Acesta este un teren

pentru construcție și nu reprezintă un parc, un drum public pentru ca să facă

parte din bunurile din domeniul public. Mai mult, art. 9 stabilește clar că

bunul proprietate privată, precum în cazul examinat poate fi înstrăinat prin

privatizare, în baza emiterii actelor administrative favorabile. Însă, la caz,

autoritatea publică emitentă a interpretat eronat și abuziv prevederile legale

nominalizate.

decembrie 2019 a depus în adresa Primăriei municipiului Chișinău o cerere,

prin care a solicitat cumpărarea terenului aferent cu suprafața de 0,1408 ha,

cod cadastral xxxxx, anexând documentele necesare conform cererii model

și prevăzute de lege. Iar la data depunerii cererii – 19 decembrie 2019, în

sensul art. 4 alin. (9) din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului (în vigoare la 19

decembrie 2019), vânzarea terenurilor aferente se efectuează la prețul

normativ al pământului.

acționeze în contradicție cu declarațiile pe care le-a făcut anterior sau cu

comportamentul pe care l-a avut anterior în cazul în care cealaltă parte, în

detrimentul său, s-a bazat în mod rezonabil pe acele declarații sau acel

comportament. La caz, Primăria încalcă principiul bunei-credințe, or aceasta

acționează în contradicție cu comportamentul pe care l-a avut anterior, în

detrimentul reclamantei. Primăria acționează cu rea-credință, adică în

contradicție cu comportamentul anterior, or, aceasta întâi creează o speranță

legitimă că îi va vinde terenul la preț normativ, iar apoi declară că această

vânzare nu poate avea loc conform prevederilor art. 8 din Legea nr.

1530/1993 privind ocrotirea monumentelor. Acest fapt reprezintă o încălcare

flagrantă a normelor legale prevăzute în Codul civil și Codul administrativ.

conținutul dreptului la proprietate cuprinde - dreptul de a dobândi o

proprietate, de a se folosi și de a dispune liber în legătură cu proprietatea sa

și de a putea transmite dreptul său altuia. Conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de „speranță legitimă” este

3

asimilată noțiunii de „bun”, acesteia fiindu-i acordată protecția oferită de art.

1 Protocolul 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale și este tratată drept una din componentele

dreptului de proprietate garantat atât de art. 1 al Convenției, cât și de

Constituția Republicii Moldova. Orice persoană are dreptul la proprietate

atât singură cât și în asociere cu alții. Nimeni nu va fi lipsit în mod arbitrar

de proprietatea sa (art. 17 din Declarația Universală a drepturilor omului,

Adoptată și proclamată la New York, de Adunarea generală a O.N.U. prin

Rezoluția 217 A (III) din 10 decembrie 1948, Publicată în ediția oficială:

„Tratate internaționale”, 1998, volumul 1, pag.11. Notă: Republica Moldova

a aderat prin Hot. Parl. nr.217-XII din 28.07.90).

administrativ constituie o garanție contra arbitrariului autorității publice și se

impune mai ales în cazul actelor, prin care se suprimă drepturi sau situații

juridice individuale. Prin „motive” se înțeleg atât prevederile juridice ce

determină autoritățile publice să ia măsuri, cât și rațiunile care justifică

emiterea actului în cauză. Astfel, aducerea la cunoștință a motivelor

înseamnă a explica decizia și, deci, a evita conflictele posibile dintre

autoritatea publică și persoanei care îi este adresat actul. Actele contestate

nu sunt motivate în fapt și în drept.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Marina

Bodiu. S-a anulat decizia nr. 21/338 din 14 iulie 2022 emisă de Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare privind respingerea cererii

de atribuire în proprietate privată a terenului și decizia 8179 din 11 octombrie

2022 emisă la soluționarea cererii prealabile. S-a obligat Consiliul municipal

Chișinău să emită actul administrativ individual, prin care să dispună

transmiterea în proprietate privată a Marinei Bodiu, ca rezultat al privatizării,

a terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1408 ha, aferent

bunurilor imobile din str. Alexei Șciusev, xxxxx, mun. Chișinău, în condițiile

legale valabile la data depunerii cererii din 05 decembrie 2019. În temeiul

deciziei Consiliului municipal Chișinău de transmitere în proprietate privată

Marinei Bodiu, ca rezultat al privatizării, a terenului cu nr. cadastral xxxxx,

cu suprafața de 0,1408 ha, aferent bunurilor imobile din str. Alexei Șciusev,

xxxxx, mun. Chișinău, s-a obligat Primarul general al municipiului Chișinău

să încheie cu Marina Bodiu contractul de vânzare-cumpărare a terenului

menționat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

municipiului Chișinău au depus apel nemotivat, iar la 11 decembrie 2023, a

declarat apelul motivat împotriva hotărârii din 09 iunie 2023 a Judecătoriei

4

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

admis apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al

municipiului Chișinău. S-a casat integral hotărârea din 09 iunie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă decizie prin care s-a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată

de Marina Bodiu împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primarului

General al municipiului Chișinău cu privire la anularea actului administrativ

individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil.

contestat, a considerat eronată concluzia instanței de fond privind admiterea

acțiunii înaintate de Marina Bodiu.

art.10 alin.(1), art.11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, instanța de apel

a reținut că, actele administrative individuale – decizia nr. 21/338 din 14 iulie

2022 emisă de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare și

decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 8179 din 11 octombrie 2022, constituie

acte administrative defavorabile reclamantei, întrucât prin actele respectiv

reclamantei i-a fost refuzată acordarea avantajului solicitat.

dedusă judecății este una în obligare conform art. 206 din Codul

administrativ.

instanței de contencios administrativ, a depus acțiunea în termen, iar acțiunea

depusă nu este exceptată de la controlul judiciar, prin urmare, motive de

inadmisibilitate a acțiunii în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) din

Codul administrativ, la caz nu sunt, motive pentru care, acțiunea este

admisibilă și în consecință, a purces la examinarea pe fond a acesteia.

c), d) din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice

nr.121 din.04 mai 2007, art.14 alin.(2) lit. b) și e) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 4 alin. (3)

din Legea privind descentralizarea administrativă, art. 9, art.42 din Codul

funciar, art. 9 alin.(1), (2) din Legea nr. 523 din 16 iulie 1999 cu privire la

proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale.

Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, art. 500 alin.(1), (2) din Codul civil.

5

pe adresa mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. Alexei Șciusev, xxxxx, cu

destinația pentru construcții, aparține mun. Chișinău.

proprietara bunurilor imobile/construcții cu numere cadastrale xxxxx,

xxxxx, xxxxx, xxxxx, amplasate pe adresa mun. Chișinău, str. Alexei

Șciusev, xxxxx (f.d.19-20).

04/2-09/244 din 14 februarie 2022, reclamantei i s-a comunicat că imobilul

din str. A. Șciusev nr. xxxxx, mun. Chișinău, deține statut de monument

istoric, fiind înscris cu nr. 407 în Registrul monumentelor istorice de

categorie locală din mun. Chișinău, aprobat prin Decizia nr. 10/9 din 04

decembrie 2014 al Consiliului mun. Chișinău (f.d.33).

municipiul Chișinău, Monumentul arhitectural – Conac urban, amplasat pe

adresa mun. Chișinău, str. Alexei Șciusev, xxxxx, Codul monumentului –

ChCi9.9-12.8, anul 1875, este înregistrat sub nr. 407.

alin.(1),(2) din Legea privind ocrotirea monumentelor nr. 1530 din 22 iunie

1993, pct. 4 subpct. 1din Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea și

locațiunea/arenda terenurilor aferente adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.

1428 din 16 decembrie 2008, art. 16 alin. (1) din Codul administrativ.

terenului în speță, exercitând atribuțiile corelative a acestui drept, inclusiv

dreptul de a dispune de teren după necesitățile locale, în condițiile Legii.

Chișinău să înstrăineze terenul parte componentă al monumentului, or, la

acest subiect, autoritatea publică dispune de dreptul discreționar de a nu

expune la vânzare terenul ce-i aparține cu titlu de proprietate. La caz nu

există temeiuri care obligă autoritatea publică locală în acest sens.

arhitectural – Conac urban, nu poate fi înstrăinat în condițiile în care atare

interdicție este stabilită prin lege.

privatizare se solicită, fiind destinat construcțiilor și deservirii acestora, nu

face parte din terenurile indicate la pct. 4 din Regulament, or, acesta se

regăsește la subpct 4) al pct. 4, fiind un teren, parte componentă al

monumentului de arhitectură.

imobilului, de altfel și persoana proprietarului, Consiliul municipal Chișinău

care nu și-a dat acordul pentru vânzarea acestuia, instanța de apel a

6

considerat că nu se poate substitui instituțiilor publice abilitate să efectueze

vânzarea terenurilor.

Consiliului municipal Chișinău să adopte actul administrativ favorabil

privind transmiterea cu titlu oneros în proprietatea reclamantei a terenului cu

număr cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1408 ha, aferent bunurilor imobile

din str. Alexei Șciusev, xxxxx, mun. Chișinău.

a fi respinse ca neîntemeiate și pretențiile privind obligarea Primăriei

municipiului Chișinău, Primarului municipiului Chișinău, Consiliului

Municipal Chișinău de a emite un act administrativ în vederea încheierii unui

contract de vânzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral xxxxx aferent

imobilelor din str. A. Șciusev xxxxx, mun. Chișinău, cu Bodiu Marina.

Consiliului municipal Chișinău să emită actul administrativ individual, prin

care să dispună transmiterea în proprietate privată a Marinei Bodiu, ca

rezultat al privatizării, terenul cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața de

0,1408 ha, aferent bunurilor imobile din str. Alexei Șciusev, xxxxx, mun.

Chișinău.

publice cu privire la vânzarea terenului cu număr cadastral xxxxx este legal

și întemeiat, iar acțiunea reclamantei Marina Bodiu este una neîntemeiată,

bazată pe interpretarea eronată normelor de drept material, considerent

pentru care apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primarul

General al municipiului Chișinău, urmează a fi admis.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Marina Bodiu, reprezentată de avocatul Gheorghe Crețu, a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 04 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, art.130 alin.(1)-(5) din Codul de

procedură civilă, analizând decizia instanței de apel, a considerat că instanța

a admis încălcări esențiale la examinarea cauzei în apel, a interpretat abuziv

legea, a apreciat vădit nerezonabil probele administrate și a adoptat o decizie

arbitrară, precum și a limitat-o în posibilitatea de a administra probe, astfel

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și

elucidate pe deplin. Instanța de apel a examinat cauza superficial, nu a intrat

în esența fondului cauzei pentru a formula o concluzie clară, certă și

convingătoare, astfel s-a creat impresia că aceasta nu a ascultat-o și nu a

auzit-o sau nu a dorit să fie auzită.

7

viciată, or, instanța de apel a încălcat dreptul la apărare, deoarece instanța nu

i-a acordat posibilitatea să participe la ședințele de judecată și să susțină

poziția procesuală. Pentru ședința de judecată din 04 septembrie 2024 a

depus o cerere de amânare la data de 03 septembrie 2024, prin care a informat

instanța de apel despre faptul, că este în imposibilitate de a se prezenta în

legătură cu starea sa de sănătate. În confirmare, anexează la recurs copia

extrasului din fișa medicală a avocatului Gheorghe Crețu din 04 septembrie

2024, privind adresarea sa la medic în legătură cu starea de sănătate. Prin

cererea de amânare, avocatul a solicitat instanței de apel un termen pentru

prezentarea probelor suplimentare, ori urma a fi prezentat procesul-verbal de

constatare nr. 010-35C/2024 din 03 septembrie 2024, întocmit de către

executorul judecătoresc Iacob Miron, prin care a fost constatarea

construcțiilor ce se află pe terenul, obiect al litigiului, și care este rolul

terenului menționat în coraport cu construcțiile edificate. Reprezentantul

pârâților a depus cerere de amînare pentru prima dată, iar instanța de apel în

mod neîntemeiat a respins cererea. La caz, instanța de apel a încălcat în mod

flagrant drepturile părților, și anume de a fi prezenți la examinarea cauzei și

a-și susține poziția procesuală și de a prezenta probe noi de care au cunoscut,

ceea ce a dus la soluționarea eronată a pricinii și pronunțarea unui act

judecătoresc eronat în lipsa unui proces judiciar contradictoriu deplin.

Încălcările admise de către instanța de apel reprezintă temei de casare a

deciziei contestate, or, nu i s-a acordat posibilitatea să pledeze în fața

instanței de apel.

în esență, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept conform acțiunii

înaintate.

corespunzător. Instanța de apel a examinat superficial cauza, ce nu a permis

reprezentantului său de a expune poziția în cadrul ședinței de judecată.

Dreptul la un proces echitabil presupune că hotărîrea judecătorească trebuie

să fie motivată corespunzător și instanța este ținută să dea o apreciere tuturor

circumstanțelor invocate de participanții la proces. Însă instanța de apel a

examinat superficial cauza și nu a dat o apreciere tuturor circumstanțelor

invocate.

interpretare. Astfel s-a creat impresia că nu a fost ascultată și nu s-a dorit să

fie auzită, ceea ce contravine jurisprudenței CtEDO (cauza Garcia Ruij c.

Spaniei și Hiro Balani c. Spania), circumstanțe au fost constatate în multiple

hotărâri ale CtEDO de condamnare a R. Moldova. Conform practicii CtEDO,

instanțele de judecată potrivit regulilor unui proces echitabil au obligația

pozitivă să examineze efectiv toate problemele și circumstanțele invocate,

care sunt supuse aprecierii și să nu se limiteze doar la inserarea motivelor și

concluziilor date de către o parte a procesului. La fel, a considerat ca fiind

8

ilegală aprecierea instanței de fond cu privire la faptul că autoritatea publică

a emis actele administrative în strictă conformitate cu prevederile legale.

Instanța de apel nu a examinat cererea de apel în întregime sau a examinat-o

arbitrar, deoarece nu a dat o apreciere tuturor circumstanțelor de fapt și de

drept invocate. Astfel, inclusiv din motivul emiterii deciziei în lipsa

cercetării stării de fapt și de drept, în lipsa unei motivări care să combată

argumentele sale, decizia instanței de apel urmează să fie casată integral. Prin

urmare, instanța inferioară a admis un șir de încălcări de ordin material și

procesual, care constituie temei de casare a deciziei, deoarece au dus la

soluționarea arbitrară a pricinii.

intimaților copia recursului depus, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexate la materialele

dosarului (f.d.153-154).

la recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura

contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile

cu privire la temeiurile recursului.

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.

(2) Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere

la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau

nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

9

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că Curtea de Apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 04

septembrie 2024, iar la 01 noiembrie 2024, prin intermediul poștei

electronice (f.d.137), instanța ierarhic inferioară a notificat decizia motivată.

Astfel, recursul depus la 04 noiembrie 2024 a fost depus cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată

a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

10

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de

art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

cauzei în apel în lipsă, instanța de recurs relevă că acesta nu constituie temei

de recurs. Mai mult, instanța de apel a respins cererea de amânare a

avocatului intimatei, din motiv că aceasta este a doua cerere de amânare

(f.d.122).

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

11

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A)

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Marina Bodiu, reprezentată de

avocatul Gheorghe Crețu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

12