3r-183/24 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- depunerea apelului peste termenul prevazut la art. 232 alin. 1 din Codul administrativ
3r-183/24 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Primarul General al
mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
SRL „NG-Invest” și SRL „Serenda-Com” către Consiliul mun. Chișinău,
Primarul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău cu privire la anularea
actelor administrative individuale și obligarea autorităților publice de a emite
act administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii din 11 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3r-183/24
Nr. PIGD 2-21155328-01-3r-26072024)
Depunerea apelului peste termenul prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul
administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. V. Sîrbu
Curtea de Apel Chișinău – jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
23 octombrie 2024
Textul corespunde cu originalul
Examinând în lipsa părților recursul depus de depus de Primarul
General al mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 21 octombrie 2021, SRL „NG-Invest” și SRL „Serenda-Com” au
înaintat acțiune de contencios administrativ împotriva Consiliului mun.
Chișinău, Primarului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău cu privire la
anularea actelor administrative individuale și obligarea autorităților publice
de a emite act administrativ individual favorabil (f.d. 3-11, Vol. I).
Prin hotărârea din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de
SRL „NG-Invest” și SRL „Serenda-Com” către Consiliul mun. Chișinău,
Primarul mun. Chișinău si Primăria mun. Chișinău cu privire la anularea
actelor administrative individuale și obligarea autorităților publice de a emite
act administrativ individual favorabil. S-au anulat deciziile nr. R21/1751AP
din 30 iulie 2021 și nr.03-111/5484 din 21 septembrie 2021, emise de
Primăria mun. Chișinău. S-a obligat Primarul mun. Chișinău să elibereze
proprietarului SRL „Serenda-Com” și beneficiarului SRL „NG-Invest”
certificatul de urbanism pentru proiectarea pe terenul de pe adresa mun.
Chișinău. str. S. Lazo 19. Nr. cadastral 0100520.198, luând act de fișa de
avizare eliberată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nr. 05/2-
09/1152 din 12 martie 2021. În rest, pretențiile reclamantului s-au respins ca
neîntemeiate (f.d. 213, Vol. I; 1-42, Vol. III).
Pe 18 martie 2024, Nogai Veaceslav, în interesele Consiliului mun.
Chișinău și Primarului mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 ianuarie 2024 (f.d. 44-52, Vol.
III).
Prin încheierea din 11 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declarat inadmisibilă cererea de apel depusă de Consiliul mun. Chișinău și
Primarul mun. Chișinău, pe motiv că, apelul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ (f.d. 78-83,
Vol. III).
Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, Primarul General al
mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău prin intermediul poștei
electronice, la data de 14 iunie 2024 a depus recurs, solicitând admiterea
recursului și casarea încheierii contestate (f.d. 89-95, Vol. III).
În motivarea recursului recurentul a invocat dezacordul cu soluția
instanței de apel.
1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 63 alin. (1) din Codul administrativ:
„Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate
cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”
Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ:
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 232 alin. (1) din Codul administrativ:
„Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen
de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un
termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat
apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.”
Art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ:
„Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art. 232 alin. (1).”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 241 alin. (3) din Codul administrativ:
„Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă
altceva.”
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ:
„Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
2
Art. 385 alin. (1) din Codul civil:
„Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau
momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 242
din Codul administrativ, instanța de recurs reține că recurenții au respectat
acest termen, or, încheierea Curții de Apel Chișinău a pronunțată pe 11 iunie
2024, a fost expediată pentru notificare participanților la proces, prin
intermediul poștei electronice la 12 iunie 2024 (f.d. 12, Vol. III). Primarul
General al mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău au depus recursul la 14
iunie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d. 88, Vol. III).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând
prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea
cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei
ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună
invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost
formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea
acesteia.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că în data de 21
octombrie 2021 SRL „NG-Invest” și SRL „Serenda-Com” au depus acțiune
în contencios administrativ împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primarul
mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău privind anularea actelor
administrative individuale și obligarea autorităților publice de a emite act
administrativ individual favorabil.
Prin hotărârea din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de
SRL „NG-Invest” și SRL „Serenda-Com” către Consiliul mun. Chișinău,
Primarul mun. Chișinău si Primăria mun. Chișinău cu privire la anularea
actelor administrative individuale și obligarea autorităților publice de a emite
act administrativ individual favorabil. S-au anulat deciziile nr. R21/1751AP
din 30 iulie 2021 și nr.03-111/5484 din 21 septembrie 2021, emise de
Primăria mun. Chișinău. S-a obligat Primarul mun. Chișinău să elibereze
proprietarului SRL „Serenda-Com” și beneficiarului SRL „NG-Invest”
certificatul de urbanism pentru proiectare pe terenul de pe adresa mun.
Chișinău. str. S. Lazo 19. Nr. cadastral 0100520.198, luând act de fișa de
avizare eliberată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nr. 05/2-
3
09/1152 din 12 martie 2021. În rest, pretențiile reclamantului s-au respins ca
neîntemeiate (f.d. 213, Vol. I; 1-42, Vol. III).
Pe 18 martie 2024, Nogai Veaceslav, în interesele Consiliului mun.
Chișinău și Primarului mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 ianuarie 2024 (f.d. 44-52,
Vol.III).
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 11 iunie 2024 a
declarat inadmisibil apelul depus de Consiliul mun. Chișinău și Primarul
mun. Chișinău, deoarece apelul a fost depus după expirarea termenului
stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 11 iunie 2024 a Curții de
Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în
concordanță cu normele de drept procedural, ori în corespundere cu art. 236
alin. (2) lit. d) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special
când apelului a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232
alin.(1).
Articolul 232 din Codul administrativ reglementează procedura de
depunere a apelului, stabilind că acesta trebuie să fie depus la instanța de
judecată care a emis hotărârea contestată, într-un termen de 30 de zile de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, cu excepția cazurilor în care legea
prevede un termen mai scurt.
Completul de judecată menționează că această normă impune
obligația apelantului de a respecta termenul legal, asigurând astfel
continuitatea și eficiența procesului judiciar. De asemenea, instanța de
judecată care a emis hotărârea contestată are obligația de a transmite apelul,
împreună cu dosarul judiciar, instanței de apel după motivarea hotărârii.
La rândul său, articolul 236 alin. (1) din Codul administrativ instituie
obligația instanței de apel de a examina din oficiu admisibilitatea apelului,
ceea ce înseamnă că, înainte de a începe analiza fondului cauzei, instanța
trebuie să verifice dacă apelul respectă toate condițiile de formă și termen.
Astfel, dacă instanța constată că apelul nu îndeplinește aceste cerințe, el
poate fi declarat inadmisibil printr-o încheiere care poate fi atacată cu recurs.
Această procedură are scopul de a filtra apelurile care nu respectă condițiile
legale, evitând astfel suprasolicitarea instanțelor cu cereri nejustificate sau
tardive.
Mai mult, articolul 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ
specifică unul dintre cazurile principale în care apelul este declarat
inadmisibil: dacă a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232
alin. (1). Această dispoziție subliniază importanța respectării termenelor
4
procedurale, care sunt esențiale pentru asigurarea bunei administrări a
justiției și a securității juridice. Termenele sunt peremptorii și, în general,
nerespectarea lor duce la pierderea dreptului de a exercita o cale de atac, cu
excepția cazurilor în care repunerea în termen este justificată de circumstanțe
excepționale.
Analizând prevederile legale, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție statuează că depunerea apelului în termenul de 30 de zile
de la pronunțarea dispozitivului hotărârii este o cerință imperativă prevăzută
de lege. Nerespectarea acestui termen, fără a solicita repunerea în termen și
fără a prezenta probe care să justifice imposibilitatea respectării termenului,
conduce la inadmisibilitatea apelului, conform art. 236 alin. (2) lit. d). Acest
cadru legal urmărește să asigure disciplina procesuală și să prevină
întârzierile nejustificate în soluționarea litigiilor.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
subliniază că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele
determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte,
mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință
de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu
survenirea efectelor negative.
Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de
legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai.
Astfel, art. 232 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul
curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur
eveniment – de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.
Coroborând prevederile art. 63 alin. (1) din Codul administrativ cu
art.385 alin. (1) din Codul civil se constată că în condițiile speței începutul
curgerii termenului de depunere a apelului este ziua imediat următoare datei
calendaristice pronunțării dispozitivului hotărârii, adică ziua de 31 ianuarie
2024, iar ultima zi fiind data de 29 februarie 2024, ora 24:00.
Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că reprezentanții
Consiliului mun. Chișinău și Primarului mun. Chișinău nu s-au conformat
prevederilor art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, or apelul a fost depus
abia pe 18 martie 2024.
Astfel, este în afara oricărui dubiu că reprezentanții Consiliului
mun.Chișinău și Primarului mun. Chișinău nu au depus apelul în termenul
legal prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, deși, de la
5
momentul pronunțări dispozitivului hotărârii a dispus de timp suficient și
rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezenta apelul în
interiorul termenului legal.
Cu referire la argumentul adus de reprezentantul recurenților cu privire
imposibilitatea formulării cererii de repunere în termen, Completul de
judecată nu constată existența impedimentelor pentru înaintarea unei astfel
de cereri. Or, nu s-au constatat obstacole care să-l împiedice să acționeze în
acest sens.
Instanța de recurs subliniază, de asemenea, că, așa cum a constatat
corect instanța de apel, partea apelantă a fost reprezentată, pe parcursul
judecării cauzei în primă instanță, nu doar de funcționarul Veaceslav Nogai,
ci și de Corcimari Svetlana. În acest context, reprezentanții Primarului și
Consiliului Municipal nu și-au îndeplinit în mod corespunzător obligațiile de
serviciu, și nu au formulat la timp o cerere de apel.
În urma celor constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal
atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când
partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de
voința ei să efectueze acțiunea în termen.
În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul
administrativ, reprezentanții Consiliului mun. Chișinău și Primarului
mun.Chișinău urmau să îndeplinească obligațiile cu bună-credință.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte modul și
termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului este
imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții
atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale
de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului se
datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al reprezentanților
Consiliului mun. Chișinău și Primarului mun. Chișinău, care trebuia să dea
dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință
de drepturile și obligațiile procedurale.
Astfel, prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,
reprezentanții Consiliului mun. Chișinău și Primarului mun. Chișinău fiind
părți a procesului, aveau obligația prezumată de a manifesta diligență și
atitudine activă să se intereseze de soarta dosarului și să prezinte apelul în
termen. Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea
măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de
atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală,
6
declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232 alin. (1) coroborat cu
art.236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007)
că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția
drepturilor sale de acces la justiție.
Astfel, soluția instanței de apel, de a declara apelul inadmisibil, este în
concordanță cu prevederile art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ,
or termenul de depunere a apelului este imperativ, iar prelungirea acestuia
prin explicarea lacunele apelului, ar încălca principiul securității raporturilor
juridice.
Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a instituit
termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel
stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o
perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o
complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte.
Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în
afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și
securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în
conjunctura ordinii de drept naționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa
că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate
pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare
a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor
juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca
aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri
importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen
pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse
foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice
nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând
de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi
incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza
Marckx v. Belgia).
În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia
că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de Consiliul
mun. Chișinău și Primarul mun. Chișinău împotriva hotărârii din 30 ianuarie
2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
7
Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și
concluziile trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii
acestuia cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243 alin. (1) lit. b) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Primarul General al mun. Chișinău și
Consiliul mun. Chișinău împotriva încheierii din 11 iunie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
8