3ra-238/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-238/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Igor Otgon
în interesele lui Nicolai Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu
Haralampov, Nicoleta Haralampov și Mihaela Haralampov,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Nicolai Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu
Haralampov, Nicoleta Haralampov și Mihaela Haralampov către Consiliul
municipal Chișinău, Primăria mun. Chișinău, Comisia municipală de
privatizare a fondului de locuințe din mun. Chișinău, terț Direcția generală
economie, reforme și relații patrimoniale cu privire la anularea actului
administrativ defavorabil, obligarea de a transmite cu titlu gratuit bunul
imobil și radierea informației
împotriva decizie din 7 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-238/24
NR. PIGD 2-20039418-01-3ra-13032024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate.
Instanța de fond: V. Sîrbu,
Instanța de apel: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,
12 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Igor
Otgon în interesele lui Nicolai Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu
Haralampov, Nicoleta Haralampov și Mihaela Haralampov
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 martie 2020 avocatul Igor Otgon în interesele lui Nicolai
Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu Haralampov, Nicoleta Haralampov
și Mihaela Haralampov depus acțiunea în contencios administrativ împotriva
Consiliului municipal Chișinău, cu privire la anularea parțială a Hotărârii
Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe nr. 536 din
11.10.2019 cu referire la privatizarea ap. 3 din str. Nucarilor, mun. Chișinău,
în partea ce se referă la privatizarea contra plată a acestui imobil, la prețul
comercial de 131947.10 lei; obligarea Comisiei municipale de privatizare a
fondului de locuințe a Consiliului municipal Chișinău în emiterea unei
Hotărâri de modificare a Hotărârii Comisiei municipale de privatizare a
fondului de locuințe nr. 536 din 11.10.2019 cu referire la privatizarea ap. 3
din str. Nucarilor, mun. Chișinău, prin care să se dispună transmiterea în
proprietate privată a imobilului menționat, cu titlu gratuit, pe numele lui:
Nicolai Haralampov, Aurelia Haralampova, Danu Haralampov, Nicoleta
Haralampov, Mihaela Haralampov.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 28 ianuarie 1998, Primăria mun.
Chișinău a emis, în baza deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 1/36 din 22
ianuarie 1998, ordinul de repartiție (seria Ci nr. 004671) potrivit căruia i s-a
oferit dreptul lui Nicolae Haralampov de a se instala, de comun cu membrii
familiei sale (Aurelia Haralampov - soția, Danu Haralampov - fiul, Nicoleta
Haralampov - fiica, Mihaela Haralampov - fiica), în apartamentul nr. 3 din
str. Nucarilor, mun. Chișinău. În acest spațiu locativ, toți membrii familiei
Haralampov, domiciliază până în prezent.
Astfel, după acumularea tuturor actelor necesare privatizării spațiului
de locuit (inclusiv - scrisoarea Direcției Generale Locativ-Comunale nr. H-
362/19 din 08 aprilie 2019 privind confirmarea ordinului de repartiție sus-
numit), la 1 octombrie 2019, avocatul Igor Otgon, în numele tuturor
membrilor familiei Haralampov, a depus cerere (nr. 07 06/334) pentru
1
privatizarea, cu titlu gratuit, a locuinței - ap. 3, din str. Nucarilor, 11, mun.
Chișinău, adresată Consiliului Municipal Chișinău.
La 6 noiembrie 2019, Direcția generală economie, reforme și relații
patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, i-a înmânat avocatului Igor Otgon,
extrasul din Hotărârea Comisiei municipale de privatizare a fondului de
locuințe nr. 536 din 11 octombrie 2019 cu referire la privatizarea ap. 3 din
str. Nucarilor, mun. Chișinău, potrivit căruia s-a acceptat transmiterea în
proprietate privată a locuinței menționate, pe numele tuturor membrilor
familiei Haralampov, cu plată, la prețuri comerciale, cu stabilirea costului
total de 131947,10 lei.
Indică, că membrii familiei Haralampov nu au fost de acord cu
hotărârea menționată mai sus, în partea ce ține de privatizarea apartamentului
lor, contra plată și au depus prin reprezentantul său, avocatul Igor Otgon, o
cerere prealabilă la 29 noiembrie 2019, pe numele Consiliului Municipal
Chișinău.
La 20 februarie 2020, avocatul Igor Otgon, a făcut cunoștință cu
scrisoarea de răspuns a Direcției generale economie, reforme și relații
patrimoniale din 17 februarie 2020, prin care s-a transmis extrasul din
Hotărârea nr. 538 din 17 ianuarie 2020 a Comisiei municipale de privatizare
a fondului de locuințe, prin care cerințele expuse în cererea prealabilă depusă
de avocatul Igor Otgon, au fost respinse, calificând cererea prealabilă
inadmisibilă.
Astfel, consideră ilegale hotărârile sus-menționate ale Comisiei
municipale de privatizare a fondului de locuințe (Hotărârea nr. 536 din 11
octombrie 2019, cât și Hotărârea nr. 538 17 ianuarie 2020) sub aspectul:
nemotivării acestora în fapt și în drept, fiind încălcate prevederile art. 118
alin. (1), (2) și (3), art. 120 alin. (1) lit. f) și h) ale Codului administrativ, nr.
116 din 19 iulie 2018; neglijării prevederilor art. 4, art. 5 alin. (1), art. 6 alin.
(1), art. 10, art. 11, art. 17 alin. (1) ale Legii privatizării fondului de locuințe
nr. 1324-XII din 10 martie 1993, care permit privatizarea apartamentului lor
cu titlu gratuit.
Menționează că, temei pentru privatizarea apartamentului sus-numit,
cu titlu gratuit, servesc prevederile art. 17 alin. (1), care sânt relevante
familiei Haralampov: Nicolai Haralampov a fost participant la acțiunile de
luptă din Afganistan. Pentru dovada acestui fapt la cererea de privatizare au
fost anexate copia adeverinței nr. 454 din 16 decembrie 2016 eliberate de
Centrul militar al mun. Chișinău, precum și copia livretului militar pe numele
acestei persoane; - familia dlui Haralampov este compusă din 5 persoane,
dintre care 3 copii (copiile certificatelor de naștere au fost anexate la cererea
2
de privatizare); - toți membrii familiei Haralampov au locuit și locuiesc
permanent în această locuință, iar vechimea totală de muncă a membrilor
familiei depășește 35 ani; - membrii familiei Haralampov nu au participat la
privatizarea altui spațiu locativ, despre care fapt au fost anexate la cererea de
privatizare, declarații autentificate notarial din numele fiecărei persoane
vizate (în original).
Prin încheierea din 18 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, a fost atras în proces în calitate de terț Comisia Municipală de
Privatizare a Direcției generale economie reforme și relații patrimoniale.
Prin încheierea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, a fost atras în proces în calitate de terț Direcția generală economie
reforme și relații patrimoniale.
La 5 noiembrie 2020, avocatul Igor Otgon în interesele lui Nicolai
Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu Haralampov, Nicoleta Haralampov
și Mihaela Haralampov a depus cerere de concretizare a cercului
participanților la proces și a pretențiilor, în care în calitate de pârâți a indicat
Consiliul municipal Chișinău, Primăria mun. Chișinău, Comisia municipală
de privatizare a fondului de locuințe din mun. Chișinău și în calitate de terț
Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale. Totodată,
solicitând anularea Hotărârii Comisiei municipale de privatizare a fondului
de locuințe din Chișinău nr. 538 din 17.01.2020 în partea ce se referă la
refuzul, ca fiind inadmisibilă, a cererii prealabile nr. 54 din 29 noiembrie
2019 (înregistrată la Direcția generală economie, reforme și relații
patrimoniale cu nr. 07-11/1440 din 03 decembrie 2019) depusă de avocatul
Igor Otgon în interesul lui Nicolai Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu
Haralampov, Nicoleta Haralampov și Mihaela Haralampov; anularea
parțială a Hotărârii Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe
din Chișinău nr. 536 din 11 octombrie 2019 cu referire la privatizarea
apartamentului nr. 3 din str. Nucarilor, 11, mun. Chișinău, în partea ce se
referă la privatizarea contra plată a acestui imobil, la prețul comercial de
131947,10 lei; obligarea Comisiei municipale de privatizare a fondului de
locuințe din mun. Chișinău în emiterea unei Hotărâri privind: modificarea
Hotărârii Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe nr.536
din 11 octombrie 2019 cu referire la privatizarea ap. 3 din str. Nucarilor, nr.
11, mun. Chișinău, prin care să se dispună transmiterea în proprietate privată
a imobilului menționat, cu titlu gratuit, pe numele lui Nicolai Haralampov,
Aurelia Haralampova, Danu Haralampov, Nicoleta Haralampov, Mihaela
Haralampov și dispunerea radierii informației din Sistemul informațional
privatizarea locuințelor Consiliului municipal Chișinău, privind participarea
3
la privatizarea apartamentului nr. 33 din str. Ismail, 102/3, mun. Chișinău,
pe numele chiriașului principal Golban Elena Timofeevna următoarelor
persoane: Nicolai Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu Haralampov,
Nicoleta Haralampov, Mihaela Haralampov, ca fiind înscrisă neîntemeiat.
În motivarea cererii de concretizare a acțiunii au indicat că, la 1
octombrie 2019, avocatul Igor Otgon, în numele tuturor membrilor familiei
lui Haralampov Nicolai, a depus cerere (nr. 07 06/334) pentru privatizarea,
cu titlu gratuit, a locuinței - ap. 3, din str. Nucarilor, 11, mun. Chișinău,
adresată Consiliului Municipal Chișinău.
La 6 noiembrie 2019, Direcția generală economie, reforme și relații
patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, i-a înmânat avocatului Igor Otgon,
extrasul din Hotărârea Comisiei municipale de privatizare a fondului de
locuințe nr. 536 din 11 octombrie 2019 cu referire la privatizarea ap. 3 din
str. Nucarilor, mun. Chișinău, potrivit căruia s-a acceptat transmiterea în
proprietate privată a locuinței menționate, pe numele tuturor membrilor
familiei Haralampov, cu plată, la preturi comerciale, cu stabilirea costului
total de 131947,10 lei.
Indică că, odată cu înmânarea, contra semnătură, a extrasului din
Hotărârea Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe nr. 536
din 11 octombrie 2019, avocatului Igor Otgon i-a fost înmânată și scrisoarea
de însoțire la extrasul menționat, care a fost datată la 31 octombrie 2019 cu
nr. 07-06/334.
În legătură cu dezacordul reclamantului cu răspunsul primit la cererea
de privatizare, la 29 noiembrie 2019 pe numele Consiliului municipal
Chișinău a fost depusă cerere prealabilă, răspunsul la care a fost recepționat
de avocatul Igor Otgon la 20 februarie 2020, prin scrisoarea Direcției
generale economie, reforme și relații patrimoniale din 17 februarie 2020 la
care s-a anexat extrasul din Hotărârea nr. 538 din 17 ianuarie 2020 a
Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe, conform căreia,
cererea prealabilă a fost calificată ca inadmisibilă.
Menționează că, reclamantul s-a expus în scris asupra neparticipării
sale la privatizarea apartamentului nr. 33 din str. Ismail, 102/3, mun.
Chișinău, prin Hotărârea Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a
sect. Râșcani din mun. Chișinău, nr. 67 din 13 aprilie 1995, cât și la alt spațiu
locativ (în sensul art. 10 alin. (1) al Legii 1324/1993), prin: - anexarea la
cererea de privatizare a apartamentului nr. 3 din str. Nucarilor, nr. 11, mun.
Chișinău, a originalelor declarațiilor pe propria răspundere, autentificate
notarial; - întemeierea ilegalității Hotărârii Comisiei municipale de
privatizare a fondului de locuințe, nr. 536 din 11 octombrie 2019, cu
4
expunerea respectării de către reclamant a prevederilor art. 17 alin. (1) al
Legii 1324/1993, inclusiv prin neparticiparea reclamantului la privatizarea
altui spațiu locativ.
Astfel, ținând cont de necesitatea respectării termenului (31 mai 2021)
pentru privatizarea locuințelor, stabilit de art. 59 alin. (3) al Legii nr. 75 din
30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, reclamantul a solicitat privatizarea
apartamentului nr. 3 din str. Nucarilor, nr. 11, mun. Chișinău, doar după
finalizarea acțiunilor de acumulare a documentelor necesare privatizării,
inclusiv a certificatului 0706/470 din 29 septembrie 2018, prin care a aflat
despre pretinsa participare a sa la privatizarea apartamentului nr. 33 din str.
Ismail. 102/3, mun. Chișinău, despre ce n-a fost de acord.
Prin urmare, prin anexarea la cererea de privatizare din 1 octombrie
2019, a certificatului menționat, cât și a originalelor declarațiilor pe propria
răspundere, autentificate notarial, despre neparticiparea sa la alt spațiu
locativ (inclusiv a ap. nr. 33 din str. Ismail, 102/3, mun. Chișinău), reprezintă
în sine contestarea faptului înscrierii sale în Sistemul informațional
„Privatizarea locuințelor” al Consiliului municipal Chișinău, în calitate de
participant la privatizarea apartamentului nr. 33 din str. Ismail. 102/3, mun.
Chișinău. La fel, despre aceasta s-a menționat și în cererea de chemare în
judecată depusă la 23 martie 2020.
Consideră că, răspunsurile primite la cererea de privatizare, cât și la
cererea prealabilă - Hotărârile Comisiei municipale de privatizare a fondului
locativ nr. 536 din 11 octombrie 2019, cât și cea cu nr. 538 din 17 ianuarie
2020, nu conțin: numele și prenumele colaboratorului care a emis actul
administrativ. La caz, urmau a fi înscrise numele și prenumele
reprezentanților Consiliului municipal Chișinău și a Primăriei mun.
Chișinău, care au avut calitatea de membru a Comisiei de privatizare a
fondului locativ la data emiterii hotărârilor contestate, sus numite, care
urmau a fi desemnați în condițiile art. 6 alin. (5) al Legii nr. 136 din 17 iunie
2016 privind statutul municipiului Chișinău. În acest context, consideră
relevante și prevederile art. 132 - 136 ale Codului administrativ, conform
cărora, prin emiterea unui act administrativ individual se înțelege și cazul
adoptării lui de către autoritățile publice cu conducere colegială (spre
exemplu - comisii ș.a.), care urmează să adopte decizii prin vot. Prin urmare,
la adoptarea deciziilor prin vot, urmează a se respecta și prevederile legii ce
vizează cvorumul, majoritatea de voturi și tipurile ei (simplă, absolută și
calificată); motivarea completă (în fapt, în drept, descrierea succintă a
procedurii administrative, care a stat la baza emiterii actului defavorabil)
privind imposibilitatea privatizării cu titlu gratuit a bunului din str. Nucarilor.
5
nr. 11, mun. Chișinău. Aceste constatări evidențiază nerespectarea de către
autoritatea emitentă a prevederilor art. 118, art. 120 alin. (1) lit. b), f), h) și
i) al Codului administrativ. În special, Comisia nu s-a expus cel puțin în
partea ce vizează pretinsa participare la privatizarea din 1995, care sunt
documentele care probează această participare (ținând cont de prevederile
art. 2, art. 12 alin. (2), art. 13 ale Legii 1324/1993), precum și nu a
argumentat calculul plății care urmează a fi achitată de reclamant în sumă de
131947,10 lei; informația cu privire la exercitarea căilor de atac, care potrivit
art. 124 al Codului administrativ trebuie să cuprindă: a) calea de atac care
urmează să fie înaintată; b) denumirea și adresa autorității publice sau ale
instanței de judecată la care trebuie înaintată calea de atac; c) termenul pentru
exercitarea căii de atac; informații despre aprobarea deciziilor de către
organul abilitat, așa cum este prevăzut la pct. 7 al Regulamentului comisiei
de privatizare a fondului de locuințe, din Anexa nr. 1 la Legea nr. 1324/1993,
comisia efectuează munca organizatorică și practică în vederea privatizării
locuințelor din fondul de stat, departamental și public, pregătește decizii și
le pune spre aprobare organului abilitat.
Atât potrivit art. 4 alin. (1) lit. a) al Legii 1324/1993, cât și în spiritul
Regulamentului comisiei de privatizare a fondului de locuințe, sus-numit,
organul abilitat este organul prin decizia căruia a fost înființată comisia de
privatizare a fondului de locuințe cu acordul autorității administrației publice
locale a unității administrativ-teritoriale respective (pct. 3 al Regulamentului
numit). De asemenea, noțiunea „organul abilitat”, urmează a fi coroborată și
cu prevederile art. 6 alin. (5) al Legii nr. 136 din 17 iunie 2016 privind
statutul municipiului Chișinău, care stabilește că comisia pentru privatizarea
imobilelor (locative și nelocative) este formată de consiliul municipal și
primarul general, pe bază paritară.
În acest context, prevederile de mai sus, privind aprobarea deciziilor
comisiei respective, devin obligatorii și prin prisma prevederilor art. 125
alin. (2) al Codului administrativ, care stabilește, că aprobarea este
obligatorie numai în cazurile expres prevăzute de lege și se realizează în
scris.
Prin urmare, deciziile Comisiei municipale de privatizare a fondului
locativ din mun. Chișinău (menționate mai sus), urmau a fi aprobate de
Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al mun. Chișinău.
Mai mult ca atât, la examinarea cererii de privatizare depuse la 1
octombrie 2019, cât și a cererii prealabile din 29 noiembrie 2019, pârâtul
(inclusiv Comisia municipală de privatizare a fondului locativ), urma să
asigure respectarea prevederilor art. 22 al Codului administrativ, conform
6
căruia autoritățile publice cercetează starea de fapt din oficiu, stabilind felul
și volumul cercetărilor, nefiind legate nici de expunerile participanților, nici
de cererile lor de reclamare a probelor.
În acest sens, relevă și prevederile art. 21 al Codului administrativ,
potrivit căruia autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate cu
legea și alte acte normative, nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor
persoanelor decât în cazurile și condițiile expres stabilite de lege.
Potrivit art. 10 alin. (1) al Legii nr. 1324/1993, o familie poate
cumpăra sau primi cu titlu gratuit în proprietate privată o singură locuință.
Actele anexate la cererea de chemare în judecată (ordinul de repartiție a
imobilului supus privatizării, documentele de stare civilă), confirmă că
Aurelia Haralampov este soția chiriașului principal Nicolai Haralampov, iar
Danu Haralampov, Nicoleta Haralampov și Mihaela Haralampov - sânt
copiii acestuia (indiferent de vârsta lor).
Astfel, prevederile normative menționate se extind asupra persoanelor
menționate, ținând cont și de cele stabilite la art. 15 al Legii nr. 1324/1993,
cât și art. 55 al Codului cu privire la locuințe nr. 2718-X din 03 iunie 1983,
conform căruia membri ai familiei chiriașului sunt soțul chiriașului, copiii
(inclusiv cei înfiați) atât ai chiriașului, cât și ai oricăruia din membrii familiei
lui, părinții (părinții adoptivi), care locuiesc împreună cu chiriașul.
Astfel, consideră ilegale hotărârile menționate ale Comisiei
municipale de privatizare a fondului de locuințe (Hotărârea nr. 536 din 11
octombrie 2019, cât și Hotărârea nr. 538 17 ianuarie 2020) sub aspectul:
nemotivării acestora în fapt și în drept, neînscrierea altor elemente de
structură obligatorii ale actului administrativ individual, fiind încălcate
prevederile art. 118 alin. (1), (2) și (3), art. 120 alin. (1) lit. f) și h), art. 124
și art. 125 ale Codului administrativ, neglijarea prevederilor art. 4, art. 5 alin.
(1), art. 6 alin. (1), art. 10, art. 11, art. 17 alin. (1) ale Legii privatizării
fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10.03.1993, care permit privatizarea
apartamentului lor cu titlu gratuit, în special, temei pentru privatizarea
apartamentului sus-numit, cu titlu gratuit, servesc prevederile art. 17 alin.
(1), care sunt relevante familiei Haralampov: reclamantul a fost participant
la acțiunile de luptă din Afganistan. Pentru dovada acestui fapt la cererea de
privatizare au fost anexate copia adeverinței nr. 454 din 16 decembrie 2016
eliberate de Centrul militar al mun. Chișinău, precum și copia livretului
militar pe numele acestei persoane; familia lui Haralampov este compusă din
5 persoane, dintre care 3 copii (copiile certificatelor de naștere au fost
anexate la cererea de privatizare); toți membrii familiei Haralampov au locuit
și locuiesc permanent în această locuință, iar vechimea totală de muncă a
7
membrilor familiei depășește 35 ani; membrii familiei Haralampov, n-au
participat la privatizarea altui spațiu locativ, despre care fapt au fost anexate
la cererea de privatizare, declarații autentificate notarial din numele fiecărei
persoane vizate (în original), aceștia nu și-au exprimat acordul pentru oricare
situație posibilă, prevăzută la Legea 1324/1993 ce ar viza participarea la
privatizarea apartamentului nr. 33 din str. Ismail, 102/3. mun. Chișinău.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 3 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai
Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu Haralampov, Nicoleta Haralampov
și Mihaela Haralampov către Consiliul municipal Chișinău, Primăria mun.
Chișinău, Comisia municipală de privatizare a fondului de locuințe din mun.
Chișinău, terț Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale cu
privire la anularea actului administrativ defavorabil, obligarea de a transmite
cu titlu gratuit bunul imobil și radierea informației. S-a anulat hotărârea
Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe din mun. Chișinău
nr. 538 din 17 ianuarie 2020 și hotărârea Comisiei municipale de privatizare
a fondului de locuințe din mun. Chișinău nr.536 din 11 octombrie 2019. S-a
obligat autoritatea publică locală prin intermediul Comisiei municipale de
privatizare a fondului de locuințe din mun. Chișinău să emită act
administrativ individual prin care să radieze informația din Sistemul
informațional „Privatizarea locuințelor”, privind participarea la privatizarea
apartamentului nr. 33 str. Ismail, 102/3, mun. Chișinău, pe numele
chiriașului principal Elena Timofeevna Golban următoarelor persoane: 1.
Nicolai Haralampov cod 12401964; 2. Aurelia Haralampov cod 02903966;
Danu Haralampov cod 12601995; 4. Nicoleta Haralampov cod 01007993;
Mihaela Haralampov cod 00805991.În rest, pretențiile reclamantului sau
respins ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 18 martie 2023 reprezentantul Primarului general al municipiului
Chișinău și Consiliul municipal Chișinău – Cristina Demian, a depus cerere
de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
din 3 martie 2023 solicitând admiterea apelului, casarea în parte a hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 3 martie 2023, cu pronunțarea unei
hotărâri noi de respingere integrală a cererii de chemare în judecată ca fiind
neîntemeiată.
8
La 21 martie 2023, reprezentantul Direcției Generală economie,
Comerț și Turism, (succesor de drepturi și obligații al Direcției generale
economie, reforme și relații patrimoniale) – Maxim Comerzan, a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani din 3 martie 2023 solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 3 martie 2023, cu pronunțarea unei
decizii prin care acțiunea reclamanților dă fie respinsă ca neîntemeiată.
La 20 iunie 2023, reprezentantul Direcției Generală economie, Comerț
și Turism, (succesor de drepturi și obligații al Direcției generale economie,
reforme și relații patrimoniale) – Maxim Comerzan, a depus supliment la
cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din
3 martie 2023.
La 13 iulie 2023, reprezentantul Consiliul municipal Chișinău –
Cristina Demian, a depus supliment la cerere de apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 3 martie 2023.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 7 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, apelurile
declarate de Consiliul municipal Chișinău și Primăria mun. Chișinău și de
Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale, sau admis. S-a
casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 03 martie 2023, și
s-a emis o decizie nouă potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ
depusă de Nicolai Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu Haralampov,
Nicoleta Haralampov și Mihaela Haralampov către Consiliul municipal
Chișinău, Primăria mun. Chișinău, Comisia municipală de privatizare a
fondului de locuințe din mun. Chișinău, terț Direcția generală economie,
reforme și relații patrimoniale cu privire la anularea actului administrativ
defavorabil, obligarea de a transmite cu titlu gratuit bunul imobil și radierea
informației, s-a declarat inadmisibilă.
În motivarea soluției, instanța de apel a concluzionat că hotărârea
instanței de fond este adoptată cu aprecierea eronată a normelor procesual
materiale în coroborare cu circumstanțele faptice ale cauzei, motiv din care
urmează a fi casată cu emiterea unei noi decizii.
A notat că, reieșind din circumstanțele procedurii administrative cât
și din esența căințelor formulate, acțiunea reclamanților fiind una în obligare,
fiind îndreptată către două autorități publice distincte și având ca obiect două
cerințe la fel distincte.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău, analiza întrunirea condițiilor de
admisibilitate pentru fiecare din cererile ce constituie obiectul acțiunii, a
reținut că, deși instanța de fond, prin hotărârea contestată a dispus obligarea
9
autorității publice locale prin intermediul Comisiei municipale de privatizare
a fondului de locuințe din mun. Chișinău să emită act administrativ
individual prin care să radieze informația din Sistemul informațional
„Privatizarea locuințelor”, privind participarea la privatizarea
apartamentului nr. 33 str. Ismail, 102/3, mun. Chișinău, pe numele
chiriașului principal Golban Elena Timofeevna următoarelor persoane: 1.
Nicolai Haralampov cod 12401964; 2. Aurelia Haralampov cod 02903966;
Danu Haralampov cod 12601995; 4. Nicoleta Haralampov cod 01007993;
Mihaela Haralampov cod 00805991, în partea pretenției menționate,
reclamanții nu au formulat nici o cerere în adresa autorității publice. Or,
potrivit art. 208 alin. (3) Cod administrativ, dacă procedura prealabilă nu este
prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care
reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de
emitere a actului administrativ individual.
Respectiv, până la formularea acestor cerințe în instanță, reclamanții
aveau obligația de a se adresa cu cererea în cauză către autoritatea publică
competentă – la caz Direcția generală economie, reforme și relații
patrimoniale care fiind sesizată asupra cerinței date, urma să se expune
printr-un act administrativ, care doar după respectarea procedurii de
contestare prealabilă, putea face obiectul unei acțiuni în obligare.
Drept urmare, ținând cont de faptul că, reclamanții nu s-au adresat
anterior autorității publice competente cu o cerere cu privire la dispunerea
radierii informației din Sistemul informațional privatizarea locuințelor
Consiliului municipal Chișinău, privind participarea la privatizarea
apartamentului nr. 33 din str. Ismail, 102/3, mun. Chișinău, pe numele
chiriașului principal Golban Elena Timofeevna următoarelor persoane:
Nicolai Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu Haralampov, Nicoleta
Haralampov, Mihaela Haralampov, ca fiind înscrisă neîntemeiat, și ulterior
cu o cerere prealabilă în cazul respingerii solicitării, devin aplicabile
prevederile art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.
A notat că, prevederile art. 6 al Legii privind statutul municipiului
Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, art. 4, art. 11 al legii privatizării fondului
de locuințe nr. 1324-XII din 10 martie 1993, Regulamentul comisiei de
privatizare a fondului de locuințe, Anexa nr. 1 la Legea privatizării fondului
de locuințe.
A reținut că, Direcția generală este compusă din subdiviziuni, conform
organigramei aprobate de către Consiliul municipal Chișinău, iar conform
Statului de personal al Direcției generale economie reforme și relații
patrimoniale, anexa nr. 2 la decizia Consiliului mun. Chișinău nr.5/4 din
24.07.2018, una din subdiviziunile DGERRP este Direcția privatizare
fondului de locuințe. În contextul a reiterat că, DGERRP poate să-și asume
obligațiuni, să fie reclamant și reclamat în instituția de judecată.
10
A subliniat că, în speță, deși Direcția generală economie, reforme și
relații patrimoniale a fost constituită de Consiliul municipal Chișinău
inclusiv în scopul privatizării fondului locativ, iar de competența sa ține
efectuarea procesului de privatizare a fondului de locuințe în municipiu și
organizarea și desfășurarea procesului de privatizare a spațiului locativ,
Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale în prezenta speță
are calitatea de terț.
Mai mult a reținut că, la 29 noiembrie 2019, reprezentantul
reclamanților/intimați, avocatul Igor Otgon, a depus la autoritatea publică
ierarhic superioară Consiliul municipal Chișinău și Primăria mun. Chișinău
cererea prealabilă, însă cu respectarea prevederilor art. 164 alin. (3) Cod
administrativ, cererea prealabilă a fost transmisă autorității emitente - cererea
prealabilă fiind înregistrată la Direcția generală economie, reforme și relații
patrimoniale cu nr. 07-11/1440 din 03 decembrie 2019. La cererea
prealabilă, prin scrisoarea nr. 07-11/1440 din 17 februarie 2020, Direcția
generală economie, reforme și relații patrimoniale a comunicat
reprezentantului reclamanților extrasul din hotărârea Comisiei municipale de
privatizare a fondului de locuințe din mun. Chișinău nr.538 din 17 ianuarie
2020.
A menționat că, în condițiile speței deși reclamanții au fost notificați
de instanța de fond cu referire la faptul că, „cererea de chemare în judecată
este depusă către Consiliul mun. Chișinău, însă cererile prealabile anexate
au fost înaintate de către Direcția generală economie, reforme și relații
patrimoniale al CMC, iar partea nu dispune de calitate procesuală în
prezentul litigiu, or calitatea de autoritate publică pârâtă, în cazul în speță,
urmează a fi atribuită și Direcției generală economie, reforme și relații
patrimoniale, iar în acest sens, reclamantul urmeze să depună o cerere de
concretizare în care să indice corect cercul participanților la proces”, prin
cererea de concretizare depusă, reclamanții au atribuit Direcției generale
economie, reforme și relații patrimoniale calitatea de terț, deși aceasta la caz
urma a avea calitatea de reclamat în instanța de judecată.
Astfel a reținut că, în speță activitatea administrativă a fost desfășurată
de Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale, care potrivit
Regulamentului Direcției generale, economie reforme și relații patrimoniale,
anexa nr. 1 la decizia Consiliului mun. Chișinău nr.5/4 din 24 iulie 2018, a
fost constituită de Consiliul municipal Chișinău în scopul asigurării (...)
privatizării fondului locativ, și care potrivit aceluiași Regulament, poate să-
și asume obligațiuni, să fie reclamant și reclamat în instituția de judecată.
Drept urmare, pretențiile reclamantului cu privire la anularea Hotărârii
Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe din Chișinău nr.
538 din 17 ianuarie 2020 în partea ce se referă la refuzul, ca fiind
inadmisibilă, a cererii preabile nr. 54 din 29 noiembrie 2019, soluționată de
Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale; anularea parțială
11
a Hotărârii Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe din
Chișinău nr. 536 din 11 octombrie 2019 cu referire la privatizarea
apartamentului nr. 3 din str. Nucarilor, 11, mun. Chișinău, în partea ce se
referă la privatizarea contra plată a acestui imobil, la prețul comercial de
131947,10 lei; obligarea Comisiei municipale de privatizare a fondului de
locuințe din mun. Chișinău în emiterea unei Hotărâri privind: modificarea
Hotărârii Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe nr.536
din 11 octombrie 2019 cu referire la privatizarea ap. 3 din str. Nucarilor, nr.
11, mun. Chișinău, prin care să se dispună transmiterea în proprietate privată
a imobilului menționat, cu titlu gratuit, pe numele lui Nicolai Haralampov,
Aurelia Haralampova, Danu Haralampov, Nicoleta Haralampov, Mihaela
Haralampov, urmează a fi declarate inadmisibile în temeiul art. 207 alin. (2)
lit. e) Cod administrativ. Or, reclamantul care înaintează acțiunea în
contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual
pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu,
căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată. Pe când
în speță, deși activitatea a fost desfășurată de Direcția generală economie,
reforme și relații patrimoniale, acesteia la caz nu i-a fost atribuită calitatea
de pârât.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 4 martie 2024, avocatul Igor Otgon în interesele lui Nicolai
Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu Haralampov, Nicoleta Haralampov
și Mihaela Haralampov, a depus cerere de recurs împotriva decizie din 7
noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului
casarea deciziei Curți de Apel Chișinău din 7 noiembrie 2023 și menținerea
hotărârii judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 3 martie 2023
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului reprezentatul recurenților a reiterat cele
invocate în cererea de chemare în judecată și cererea suplimentară de
concretizare la cererea de chemare în judecată, suplimentar a indicat că
consideră ilegală decizia Curții de Apel Chișinău din 7 noiembrie 2023 prin
faptul interpretării eronate a legii de către instanța de apel și neaplicarea
prevederilor art. 11 alin. (1) și (4) al Legii 1324-XII din 10 martie 1993, pct.
3 și pct. 6 din Regulamentul comisiei de privatizare a fondului de locuințe
din anexa 1 la Legea 1324/1993 și art. 6 alin. (2) pct. 3) lit. d) și alin. (5) din
Legea 136 din 17 iunie 2016.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
12
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Recursul se declară inadmisibil în special cînd: recursul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art.245 alin.(1).”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor
și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade.
Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în
timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.
Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi
se include în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând admisibilitatea recursului depus de Igor Otgon în
interesele lui Nicolai Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu Haralampov,
13
Nicoleta Haralampov și Mihaela Haralampov, împotriva deciziei din 7
noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în raport cu materialele cauzei,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed.
Din documentele dosarului rezultă că, decizia Curții de Apel Chișinău,
a fost pronunțată la 7 noiembrie 2023.
Tot din materialele cauzei rezultă că, Curtea de Apel Chișinău, la 8
decembrie 2023 prin intermediul poștei electronice a expediat în adresa
reprezentatului recurenților avocatul Igor Otgon copia deciziei motivate din
7 noiembrie 2023 la adresa otgon.igor@yahoo.com (f. d. 37 V-II).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că
adresa otgon.igor@yahoo.com este adresa de poștă electronică indicată de
către Igor Otgon în mandatul avocatului, cererea de chemare în judecată și
cererea de recurs.
În conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ și
având în vedere că decizia motivată din 7 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău a fost notificată reprezentatului recurenților la 8 decembrie 2023,
la ora 14:06, instanța de recurs precizează că termenul de 2 luni pentru
depunerea recursului a început să curgă în ziua următoare notificării, adică
din 9 decembrie 2023 (sâmbătă), și a expirat pe 9 februarie 2024 (vineri).
Completul de judecată subliniază că termenele procedurale asigură un
cadru optim pentru desfășurarea actului de justiție, având rolul de a ordona
acțiunile procedurale și de a consolida securitatea raporturilor juridice.
Drepturile procesuale ale unei persoane pot fi exercitate doar în limitele
stabilite de legiuitor, cu respectarea cerințelor legale, inclusiv a termenelor
prevăzute. După expirarea acestor termene, titularul dreptului nu mai poate
valorifica respectivul drept în fața instanței.
Totodată, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Chișinău și-a
îndeplinit obligația pozitivă de a notifica actul judecătoresc. Curtea de Apel
Chișinău a utilizat mijloace adecvate de comunicare, asigurând astfel
notificarea copiei deciziei motivate din 7 noiembrie către reprezentatul
recurenților.
Respectiv, depunând recursul la 4 martie 2024, reprezentatului
recurenților avocatul Igor Otgon a omis termenul legal de declarare a
recursului, deși trebuia să dea dovadă de diligență și să aibă un rol activ în
cauza de contencios administrativ în care este implicat.
Astfel, se remarcă faptul că certitudinea legală impusă de regulile
procedurii de contencios administrativ, ca o condiție esențială pentru un
proces echitabil, protejează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului.
Prin urmare, instanța de contencios administrativ nu are dreptul de a substitui
voința legiuitorului, așa cum este reflectată în normele procedurale, pentru a
14
exonera recurentul de sancțiunile procedurale care decurg din înțelegerea
eronată de către acesta a efectelor legale.
Completul de judecată subliniază că unul dintre principiile
fundamentale ale procesului este buna-credință a participanților. Buna
credință implică obligația părților de a respecta termenele prevăzute de lege.
Termenul de recurs stabilit la art.245 din Codul administrativ este considerat
un termen imperativ, absolut și peremptoriu, ceea ce înseamnă că
nerespectarea acestuia duce la pierderea dreptului părții de a mai exercita
această cale de atac.
Contrar acestor circumstanțe, reprezentatului recurenților avocatul
Igor Otgon, deși era direct interesat de soluționarea litigiului în cadrul
recursului, nu a manifestat diligența necesară pentru a-și îndeplini obligațiile
cu bună-credință. El nu a respectat termenul legal imperativ pentru
depunerea recursului împotriva deciziei contestate, conform cerințelor legale
stricte.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
participanții la un proces trebuie să joace un rol activ, urmărind cu diligență
derularea procedurii și exercitându-și drepturile procedurale cu bună
credință.
Completul de judecată subliniază că nerespectarea termenului pentru
depunerea recursului este exclusiv rezultatul comportamentului recurenților
și reprezentantului acestora, care aveau obligația să dea dovadă de
responsabilitate și să adopte o atitudine activă în exercitarea drepturilor și
îndeplinirea obligațiilor sale procedurale. Admiterea unui recurs tardiv ar
putea încălca principiul securității raporturilor juridice, protejat de art. 6 §1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale.
Se mai reține că potrivit art. 24 alin.(1) din Codul administrativ,
participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească
obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor
participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele
prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul
administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,
astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea
părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(1), (2) din Codul
administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a
putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.
Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.
Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea
15
impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care
aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
Astfel, din materialele cauzei, precum și din conținutul recursului
depus de reprezentatului recurenților avocatul Igor Otgon, instanța de recurs
reține că, ultimul n-a făcut uz de prevederile art.65 alin.(1) și (2) din Codul
administrativ și nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului.
La acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua
măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a
se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie
2007).
La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie
2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care
i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană
pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu
numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că
reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și
acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la
evoluția procedurilor sale.
Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza
Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre
desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou
descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de
timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac,
totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive
neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de
atac.
În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua
măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de
avocatul Igor Otgon în interesele lui Nicolai Haralampov, Aurelia
Haralampov, Danu Haralampov, Nicoleta Haralampov și Mihaela
Haralampov, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea
prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a
termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității
raporturilor juridice.
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de avocatul Igor
16
Otgon în interesele lui Nicolai Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu
Haralampov, Nicoleta Haralampov și Mihaela Haralampov, inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230, art. 245, art. 246 alin.
(1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Igor Otgon în interesele
lui Nicolai Haralampov, Aurelia Haralampov, Danu Haralampov, Nicoleta
Haralampov și Mihaela Haralampov.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
17