2ac-508/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- conflict negativ de competenta
2ac-508/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la soluționarea conflictului negativ de competență între
Curtea de Apel Centru (Chișinău) și Judecătoria Chișinău,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Boris Salov împotriva Serviciului de Informație și
Securitate al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ
individual,
(Dosarul nr. 2ac-508/24
NR. PIGD 2-24035631-01-2cc-26122024)
Conflictul negativ de competență. Actele Serviciului de Informație și Securitate
de includere în liste a persoanelor asociate subiecților restricțiilor, emise în
afara hotărârii Comisiei Situații Excepționale, țin de competența judecătoriei.
Judecătoria Chișinău, jud. Gh. Mîțu
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu
29 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces conflictul negativ de
competență între Curtea de Apel Centru (Chișinău) și Judecătoria
Chișinău,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 01 aprilie 2024, Boris Salov a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova,
solicitând suspendarea executării ordinului nr. 2 din 25 ianuarie 2024 în
partea ce îl vizează, anularea ordinului directorului Serviciului de Informație
și Securitate al Republicii Moldova nr. 2 din 25 ianuarie 2024 în partea
rubricii „Boris Salov” din tabelul „A. Persoane fizice” din Anexa nr. 6 la
ordinul enunțat, anularea scrisorii Serviciului de Informație și Securitate al
Republicii Moldova nr. 20-S-297/24 din 12 martie 2024 privind respingerea
cererii prealabile.
POZIȚIA JUDECĂTORIEI CHIȘINĂU
Prin încheierea din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău s-a declarat
admisibilă și s-a primit spre examinare cererea de chemare în judecată
depusă de Boris Salov împotriva Serviciului de Informație și Securitate al
Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ.
Prin încheierea din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău s-a respins
cerința cu privire la suspendarea executării ordinului Serviciului de
Informație și Securitate al Republicii Moldova nr. 2 din 25 ianuarie 2024 în
partea ce vizează reclamantul Boris Salov.
La 21 mai 2024, Serviciul de Informație și Securitate al Republicii
Moldova a depus referință la cererea de chemare în judecată, solicitând
respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.
Prin referința depusă la 20 noiembrie 2024, prin intermediul poștei
electronice (f.d.95), Serviciul de Informație și Securitate al Republicii
Moldova a menționat că nu există nici un temei ca prezenta cauză să fie
examinată în fond de către Curtea de Apel Chișinău. Respectiv nu pot fi
aplicate art. 198-art.200 din Codul administrativ.
Prin încheierea din 25 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău s-a
declinat competența Judecătoriei Chișinău de la judecarea cauzei de
contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Boris
Salov împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii
1
Moldova cu privire la anularea actului administrativ. S-a transmis cauza
Curții de Apel Chișinău pentru examinare conform competenței.
POZIȚIA CURȚII DE APEL
Prin încheierea din 16 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului
negativ de competență. S-a suspendat procesul la examinarea cererii de
chemare în judecată depusă de Boris Salov împotriva Serviciului de
Informație și Securitate al Republicii Moldova cu privire la anularea actului
administrativ individual.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.6 din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale
nr. 25 din 04 martie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii ordinului
contestat:
„(1) Prin derogare de la prevederile art.5, în vederea asigurării implementării eficiente
a măsurilor restrictive internaționale pe teritoriul Republicii Moldova, cu referire la
fiecare subiect al restricțiilor se întocmește o listă a persoanelor în privința cărora există
probe, informații documentate că sunt asociate cu subiectul restricțiilor. Din această
categorie de persoane fac parte:
1) orice persoană fizică în privința căreia există probe, informații documentate că: a)
este sau a fost în ultimii zece ani beneficiar efectiv al unei persoane juridice de comun cu
una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor; b) are sau a avut în ultimii
zece ani beneficii financiare, fără a avea statut de salariat sau fără a presta o activitate ce
ar urma să fie remunerată, precum și în lipsa oricărui alt temei juridic justificativ pentru
recepționarea beneficiilor respective, din partea unei persoane juridice al cărei beneficiar
efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor; c) are
sau a avut în ultimii zece ani relații comune de afaceri cu una din persoanele fizice sau
juridice subiect al restricțiilor sau cu persoanele juridice ale căror beneficiar efectiv a
fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor; d) este sau a fost
în ultimii zece ani fondator ori deținător al unor acțiuni sau cote-părți ale unei persoane
juridice despre care există informații documentate că beneficiar efectiv a fost/este una din
persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor; e) este sau a fost în ultimii zece ani
administrator sau gestionar efectiv al unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a
fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor; f) a
înregistrat/înregistrează pe numele său sau a acordat/acordă suport la înregistrarea pe
numele persoanelor terțe a unor drepturi, a unor bunuri imobile sau mobile, a unor
persoane juridice care aparțineau/aparțin uneia dintre persoanele fizice sau juridice
subiect al restricțiilor sau unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una
dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor.”
Art. 10 din Codul administrativ:
„(1) Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură
oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în
domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 11 din Codul administrativ:
„(1) Actele administrative individuale pot fi:
2
a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini
sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în
parte, acordarea avantajului solicitat;
b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj
de orice fel.
(2) Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul
administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sînt afectate de actul administrativ
individual, nu sînt destinatarii acestuia.”
Art. 191 din Codul administrativ:
„(1) Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond
toate acțiunile în contencios administrativ.
(2) Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ
împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de
constituționalitate.
(3) Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile
în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.”
Art.197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 200 din Codul administrativ:
„(1) Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui
definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței
competente să soluționeze conflictul de competență.
(2) Conflictul de competență dintre două judecătorii din jurisdicția aceleiași curți de
apel se soluționează de către curtea de apel respectivă.
(3) Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,
dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție.
(4) Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces,
printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că prin
acțiunea înaintată de către Boris Salov împotriva Serviciului de Informație
și Securitate al Republicii Moldova, s-a solicitat anularea ordinului
directorului Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova nr.
2 din 25 ianuarie 2024 în partea rubricii „Boris Salov” din tabelul „A.
Persoane fizice” din Anexa nr. 6 la ordinul enunțat, anularea scrisorii
Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova nr. 20-S-
297/24 din 12 martie 2024 privind respingerea cererii prealabile (f.d.5-14).
Ordinul enunțat, conform textul acestuia, a fost emis în vederea asigurării
implementării eficiente a măsurilor restrictive internaționale pe teritoriul
Republicii Moldova, precum și evitării tentativelor de eludare a măsurilor
restrictive internaționale cu implicarea și/sau participarea persoanelor
asociate subiecților restricțiilor în temeiul art. 6 din Legea nr.25/2016 privind
3
aplicarea măsurilor restrictive internaționale (republicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.28-31, art.45) și art.16 lit.e) din
Legea nr. 136/2023 privind Serviciul de Informație și Securitate al
Republicii Moldova (f.d.15).
În contextul prevederilor art. 10, art. 11 și art. 191 alin. (1) din Codul
administrativ, citate supra, ordinul contestat în partea ce vizează reclamantul
întrunește calitățile unui act administrativ individual și competența
jurisdicțională pentru examinarea acestei acțiuni în contencios administrativ
revine Judecătoriei Chișinău.
De altfel, nu este relevantă speței referirea judecătorului Judecătoriei
Chișinău la încheierea nr. 2ac-168/24 din 08 mai 2024 a Curții Supreme de
Justiție, prin care la soluționarea conflictului negativ de competență între
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău, s-a stabilit
competența Curții de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ la
cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Berlinschi împotriva
Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova cu privire la
obligarea excluderii din lista persoanelor subiecte ca fiind asociate
persoanelor supuse sancțiunilor. Or, în cazul menționat a fost aplicată
competența jurisdicțională derogatorie prin constatarea competenței Curții
de Apel Chișinău, fiind determinată de faptul că s-a contestat dispoziția
individuală a organului competent în domeniul planificării, organizării și
coordonării activității de aplicare a măsurilor impuse de starea de urgență
declarată.
La caz, ordinul Serviciului de Informație și Securitate al Republicii
Moldova nr. 2 din 25 ianuarie 2024 cu privire la aprobarea Listelor
persoanelor în privința cărora există probe, informații documentare că sunt
asociate persoanelor restricțiilor”, contestat de reclamant în partea ce îl
vizează, a fost emis în afara stării de urgență, în temeiul art. 6 din Legea
nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale și art.16
lit.e) din Legea nr. 136/2023 privind Serviciul de Informație și Securitate al
Republicii Moldova.
În atare circumstanțe, Completul de Judecată al Curții Supreme de
Justiție constată competența Judecătoriei Chișinău, la examinarea cauzei
date, în condițiile în care prin acțiunea înaintată reclamantul în esență dorește
anularea actului administrativ individual defavorabil ce vizează aplicarea
măsurilor față de persoanele asociate subiectului restricțiilor.
Totodată, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție notează
că modul de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță
cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, conform cărora exercitarea dreptului de acces la
justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un
tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața
căreia să se poată realiza efectiv acest drept. Prin prisma standardelor Curții
4
Europene a Drepturilor Omului, nerespectarea de către o instanță a
dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din
Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 05 octombrie 2010, § 61).
Mai mult, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al
procesului echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de
lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea
națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă
interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată
ca abuz de drept.
În corolar, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție
reiterează că examinarea acestei cauzei de contencios administrativ este de
competența Judecătoriei Chișinău.
Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. art.200 alin.(3),
art.230 din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Judecătoriei Chișinău la examinarea cauzei de
contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Boris Salov împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii
Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual.
Se transmite Judecătoriei Chișinău pentru examinarea cauzei de
contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Boris Salov împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii
Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
5