2ac-508/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- conflict negativ de competenta
2ac-508/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E cu privire la soluționarea conflictului negativ de competență între Curtea de Apel Centru (Chișinău) și Judecătoria Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Salov împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual, (Dosarul nr. 2ac-508/24 NR. PIGD 2-24035631-01-2cc-26122024) Conflictul negativ de competență. Actele Serviciului de Informație și Securitate de includere în liste a persoanelor asociate subiecților restricțiilor, emise în afara hotărârii Comisiei Situații Excepționale, țin de competența judecătoriei. Judecătoria Chișinău, jud. Gh.
Mîțu Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu 29 ianuarie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa participanților la proces conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Centru (Chișinău) și Judecătoria Chișinău, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Ion Malanciuc, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 01 aprilie 2024, Boris Salov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova, solicitând suspendarea executării ordinului nr. 2 din 25 ianuarie 2024 în partea ce îl vizează, anularea ordinului directorului Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova nr. 2 din 25 ianuarie 2024 în partea rubricii „Boris Salov” din tabelul „A. Persoane fizice” din Anexa nr. 6 la ordinul enunțat, anularea scrisorii Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova nr. 20-S-297/24 din 12 martie 2024 privind respingerea cererii prealabile.
POZIȚIA JUDECĂTORIEI CHIȘINĂU
2. Prin încheierea din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău s-a declarat admisibilă și s-a primit spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de Boris Salov împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ.
Prin încheierea din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău s-a respins cerința cu privire la suspendarea executării ordinului Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova nr. 2 din 25 ianuarie 2024 în partea ce vizează reclamantul Boris Salov.
La 21 mai 2024, Serviciul de Informație și Securitate al Republicii Moldova a depus referință la cererea de chemare în judecată, solicitând respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.
Prin referința depusă la 20 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.95), Serviciul de Informație și Securitate al Republicii Moldova a menționat că nu există nici un temei ca prezenta cauză să fie examinată în fond de către Curtea de Apel Chișinău. Respectiv nu pot fi aplicate art. 198-art.200 din Codul administrativ.
Prin încheierea din 25 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău s-a declinat competența Judecătoriei Chișinău de la judecarea cauzei de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Salov împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii 1 Moldova cu privire la anularea actului administrativ. S-a transmis cauza Curții de Apel Chișinău pentru examinare conform competenței.
POZIȚIA CURȚII DE APEL
7. Prin încheierea din 16 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență. S-a suspendat procesul la examinarea cererii de chemare în judecată depusă de Boris Salov împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
8. Art.6 din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale nr. 25 din 04 martie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii ordinului contestat: „(1) Prin derogare de la prevederile art.5, în vederea asigurării implementării eficiente a măsurilor restrictive internaționale pe teritoriul Republicii Moldova, cu referire la fiecare subiect al restricțiilor se întocmește o listă a persoanelor în privința cărora există probe, informații documentate că sunt asociate cu subiectul restricțiilor.
Din această categorie de persoane fac parte: 1) orice persoană fizică în privința căreia există probe, informații documentate că: a) este sau a fost în ultimii zece ani beneficiar efectiv al unei persoane juridice de comun cu una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor; b) are sau a avut în ultimii zece ani beneficii financiare, fără a avea statut de salariat sau fără a presta o activitate ce ar urma să fie remunerată, precum și în lipsa oricărui alt temei juridic justificativ pentru recepționarea beneficiilor respective, din partea unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor; c) are sau a avut în ultimii zece ani relații comune de afaceri cu una din persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor sau cu persoanele juridice ale căror beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor; d) este sau a fost în ultimii zece ani fondator ori deținător al unor acțiuni sau cote-părți ale unei persoane juridice despre care există informații documentate că beneficiar efectiv a fost/este una din persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor;
e) este sau a fost în ultimii zece ani administrator sau gestionar efectiv al unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor; f) a înregistrat/înregistrează pe numele său sau a acordat/acordă suport la înregistrarea pe numele persoanelor terțe a unor drepturi, a unor bunuri imobile sau mobile, a unor persoane juridice care aparțineau/aparțin uneia dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor sau unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor.”
Art. 10 din Codul administrativ: „(1) Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 11 din Codul administrativ: „(1) Actele administrative individuale pot fi: 2 a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. (2) Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sînt afectate de actul administrativ individual, nu sînt destinatarii acestuia.”
Art. 191 din Codul administrativ: „(1) Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. (2) Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. (3) Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.”
Art.197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 200 din Codul administrativ: „(1) Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență. (2) Conflictul de competență dintre două judecătorii din jurisdicția aceleiași curți de apel se soluționează de către curtea de apel respectivă. (3) Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. (4) Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
14. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că prin acțiunea înaintată de către Boris Salov împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova, s-a solicitat anularea ordinului directorului Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova nr. 2 din 25 ianuarie 2024 în partea rubricii „Boris Salov” din tabelul „A. Persoane fizice” din Anexa nr. 6 la ordinul enunțat, anularea scrisorii Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova nr. 20-S- 297/24 din 12 martie 2024 privind respingerea cererii prealabile (f.d.5-14).
Ordinul enunțat, conform textul acestuia, a fost emis în vederea asigurării implementării eficiente a măsurilor restrictive internaționale pe teritoriul Republicii Moldova, precum și evitării tentativelor de eludare a măsurilor restrictive internaționale cu implicarea și/sau participarea persoanelor asociate subiecților restricțiilor în temeiul art. 6 din Legea nr.25/2016 privind 3 aplicarea măsurilor restrictive internaționale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.28-31, art.45) și art.16 lit.e) din Legea nr. 136/2023 privind Serviciul de Informație și Securitate al Republicii Moldova (f.d.15).
În contextul prevederilor art. 10, art. 11 și art. 191 alin. (1) din Codul administrativ, citate supra, ordinul contestat în partea ce vizează reclamantul întrunește calitățile unui act administrativ individual și competența jurisdicțională pentru examinarea acestei acțiuni în contencios administrativ revine Judecătoriei Chișinău.
De altfel, nu este relevantă speței referirea judecătorului Judecătoriei Chișinău la încheierea nr. 2ac-168/24 din 08 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, prin care la soluționarea conflictului negativ de competență între Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău, s-a stabilit competența Curții de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Berlinschi împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova cu privire la obligarea excluderii din lista persoanelor subiecte ca fiind asociate persoanelor supuse sancțiunilor. Or, în cazul menționat a fost aplicată competența jurisdicțională derogatorie prin constatarea competenței Curții de Apel Chișinău, fiind determinată de faptul că s-a contestat dispoziția individuală a organului competent în domeniul planificării, organizării și coordonării activității de aplicare a măsurilor impuse de starea de urgență declarată.
La caz, ordinul Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova nr. 2 din 25 ianuarie 2024 cu privire la aprobarea Listelor persoanelor în privința cărora există probe, informații documentare că sunt asociate persoanelor restricțiilor”, contestat de reclamant în partea ce îl vizează, a fost emis în afara stării de urgență, în temeiul art. 6 din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale și art.16 lit.e) din Legea nr. 136/2023 privind Serviciul de Informație și Securitate al Republicii Moldova.
În atare circumstanțe, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție constată competența Judecătoriei Chișinău, la examinarea cauzei date, în condițiile în care prin acțiunea înaintată reclamantul în esență dorește anularea actului administrativ individual defavorabil ce vizează aplicarea măsurilor față de persoanele asociate subiectului restricțiilor.
Totodată, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție notează că modul de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, conform cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza efectiv acest drept. Prin prisma standardelor Curții 4 Europene a Drepturilor Omului, nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 05 octombrie 2010, § 61).
Mai mult, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.
În corolar, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că examinarea acestei cauzei de contencios administrativ este de competența Judecătoriei Chișinău.
Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. art.200 alin.(3), art.230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Constată competența Judecătoriei Chișinău la examinarea cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Salov împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual. Se transmite Judecătoriei Chișinău pentru examinarea cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Salov împotriva Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 5
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.