2ac-135/25 — anularea partială a actului administrativ

La 25 martie 2024, Tonu Vladimir și FPC „Exfactor-Grup Construct” SRL, reprezentați de avocatul Gaina Sergiu, au depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului de Informații și Securitate, solicitând anularea Ordinului nr. 2 din 25 ianuarie 2024 „Cu privire la aprobarea listelor persoanelor în privința cărora există probe, informații documentate că sunt asociate subiecților restricțiilor”, în partea ce-i vizează pe reclamanți.

La 25 martie 2024 cauza nominalizată a fost repartizată în mod aleatoriu prin intermediul PIGD spre examinare judecătorului Judecătoriei Chișinău, specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ, Gheorghe Mîțu.

Prin încheierea din 28 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, s-a declarat admisibilă și s-a primit spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de Tonu Vladimir și FPC „Exfactor-Grup Construct” SRL împotriva Serviciului de Informații și Securitate, privind anularea parțială a actului administrativ.

Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Chișinău din 27 noiembrie 2024, s-a declinat competența la judecarea cauzei nominalizate, cu transmiterea dosarului spre examinare după competență la Curtea de Apel Chișinău.

Prin referința depusă, Serviciul de Informație și Securitate a menționat că nu există nici un temei ca prezenta cauză să fie examinată în fond de către Curtea de Apel Centru. Respectiv nu pot fi aplicate art. 198-200 din Codul administrativ.

Prin încheierea din 20 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a suspendat examinarea cauzei de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de Tonu Vladimir și FPC „Exfactor-Grup Construct” SRL împotriva Serviciului de Informații și Securitate, privind anularea parțială a Ordinului nr. 2 din 25 ianuarie 2024 „Cu privire la aprobarea listelor persoanelor în 1 privința cărora există probe, informații documentate că sunt asociate subiecților restricțiilor”, până la soluționarea conflictului negativ de competență. S-a transmis dosarul nr.3-185/24 la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Art.32 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență cauza respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod.”

Art.10 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

Art. 20. din Codul administrativ: 2 „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 44 alin. (1), (3) și (9) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța judecătorească în fața căreia s-a ivit conflictul de competență jurisdicțională suspendă din oficiu procesul și înaintează dosarul către instanța în drept să soluționeze conflictul de competență. (3) Conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Curtea Supremă de Justiție. (9) Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac.”

Art.58 alin. (1), (2) din Codul administrativ: „(1) Autoritatea publică în fața căreia s-a ivit conflictul de competență suspendă din oficiu procedura administrativă și o înaintează către autoritatea publică în drept să soluționeze conflictul apărut. (2) Conflictele de competență pot fi: a) pozitive – când două sau mai multe autorități publice se declară competente să desfășoare o anumită activitate administrativă; b) negative – când nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă.”

Art. 191 din Codul administrativ: „(1) Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. (2) Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. (3) Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.”

Art.196 din Codul administrativ: „(1) Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, dacă legea nu prevede altfel. (2) Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pîrîtă.”

Art. 197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Art. 200 alin. (1), (3), (4) din Codul administrativ: „(1) Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență. (3) Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel 3 sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. (4) Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”

Ordinul contestat a fost emis, conform textului său, în vederea asigurării implementării eficiente a măsurilor restrictive internaționale pe teritoriul Republicii Moldova și evitării tentativelor de eludare a măsurilor restrictive internaționale cu implicarea persoanelor asociate subiecților restricțiilor, în temeiul art. 6 din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale și art. 16 lit. e) din Legea nr. 136/2023 privind Serviciul de Informație și Securitate al Republicii Moldova.

În contextul prevederilor art. 10, art. 11 și art. 191 alin. (1) Cod administrativ, ordinul contestat în partea ce vizează reclamanții întrunește calitățile unui act administrativ individual, iar competența jurisdicțională pentru examinarea acestei acțiuni în contencios administrativ revine Judecătoriei Chișinău.

Nu este relevantă speței referirea judecătorului Judecătoriei Chișinău la încheierea nr. 2ac-168/24 din 8 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a stabilit competența Curții de Apel Chișinău într-o cauză de contencios administrativ privind cererea lui Ruslan Berlinschi împotriva SIS, întrucât acolo s-a aplicat competența derogatorie în temeiul dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale, vizând măsuri adoptate sub imperiul stării de urgență.

În prezenta speță, Ordinul SIS nr. 2 din 25 ianuarie 2024 contestat de reclamanți a fost emis în afara stării de urgență, potrivit Legii nr. 25/2016 și Legii nr. 136/2023, astfel că se aplică regulile generale de competență prevăzute de Codul administrativ.

Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că dreptul de acces la justiție este garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, presupunând accesul oricărei persoane la un tribunal instituit de lege. Nerespectarea dispozițiilor de drept intern privind 4 competența instanței poate constitui o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (a se vedea cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 2010, § 61).

Articolul 6 § 1 al Convenției garantează, ca prim aspect al procesului echitabil, soluționarea cauzei de către un tribunal „învestit de lege”, ceea ce presupune interpretarea strictă a normelor de competență, fără extensii sau restricții arbitrare.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că examinarea acestei cauze de contencios administrativ revine Judecătoriei Chișinău, specializată în materia contenciosului administrativ.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 44 alin. (3) și (9), art.200 alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Constată competența Judecătoriei Chișinău, pentru examinarea acțiunii înaintate de Tonu Vladimir și FPC „Exfactor-Grup Construct” SRL împotriva Serviciului de Informații și Securitate, privind anularea parțială a actului administrativ. Cauza civilă intentată la acțiunea înaintată de Tonu Vladimir și FPC „Exfactor-Grup Construct” SRL împotriva Serviciului de Informații și Securitate, privind anularea parțială a actului administrativ, se remite spre examinare Judecătoriei Chișinău. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5