2ac-168/24 — obligarea excluderii din lista persoanelor suspecte

Dosarul nr. 2ac-168/24

2-23187037-01-2cc-30042024

Î N C H E I E R E

08 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând conflictul negativ de competență dintre Curtea de Apel Chișinău

și Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Berlinschi Ruslan împotriva Serviciului de Informații și

Securitate cu privire la obligarea excluderii din lista persoanelor suspecte ca fiind

asociate persoanelor supuse sancțiunilor,

c o n s t a t ă:

La data de 27 decembrie 2023 Berlinschi Ruslan s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Serviciului de Informații și Securitate cu privire la

obligarea excluderii din lista persoanelor suspecte ca fiind asociate persoanelor

supuse sancțiunilor.

La 31 ianuarie 2024 Berlinschi Ruslan depus o cerere prin care a solicitat

strămutarea cauzei, pentru examinare după competență la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 11 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Berlinschi Ruslan

împotriva Serviciului de Informații și Securitate s-a transmis după competență la

Curtea de Apel Chișinău (f.d. 19).

Prin încheierea din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a transmis

dosarul pentru soluționarea conflictului negativ de competență apărut la Curtea

Supremă de Justiție. S-a suspendat procesul la examinarea cauzei de contencios

administrativ la acțiunea depusă de Berlinschi Ruslan împotriva Serviciului de

Informații și Securitate cu privire la obligarea excluderii din lista persoanelor

suspecte ca fiind asociate persoanelor supuse sancțiunilor (f.d. 26-27).

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că competentă să judece prezenta cauza de contencios administrativ este

1

Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond, unde urmează a fi remisă, din

următoarele considerente.

În conformitate art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că actul

administrativ, ca orice act juridic, reprezintă forma juridică principală de activitate

a administrației publice, care constă într-o manifestare de voință expresă,

unilaterală și supusă unui regim de putere publică precum și controlului de

legalitate al instanțelor judecătorești, care emană de la autorități administrative sau

de la persoane private autorizate de acestea, prin care se nasc, modifică sau sting

drepturi și obligații corelative.

Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale pot

fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni,

sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping,

în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile – actele care

creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. Destinatarul unui

act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se

îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul administrativ individual,

nu sânt destinatarii acestuia. Un act administrativ de acordare periodică a

prestațiilor materiale sau bănești este un act administrativ individual prin care o

astfel de prestație se acordă pentru un număr determinat sau nedeterminat de

perioade succesive.

În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate

acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță

acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative,

care nu se supun controlului de constituționalitate.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea

stării de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

În conformitate cu prevederile art. 2 pct. 7) din Hotărârea Parlamentului

nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență, pe perioada stării

de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite

dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri: stabilirea unui

regim special de lucru pentru agenți economici și instituții publice, soluționarea

altor chestiuni privind activitatea acestora, necesare desfășurării lucrărilor de

salvare-deblocare și a altor lucrări de neamânat.

2

Iar, conform art. 3 și 4 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie

2022 privind declararea stării de urgență, dispozițiile Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova sunt obligatorii și executorii pentru

conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților

economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate

pe teritoriul Republicii Moldova. Dispozițiile Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova intră în vigoare în momentul emiterii.

Conform subpct. 1.1. și 1.2. din dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr. 45 din 31 octombrie 2022, prin derogare de

la art. 8 din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării

banilor și finanțării terorismului, entitățile raportoare specificate la art. 4 alin. (1)

lit. a), c), g) și i) din Legea nr. 308/2017 vor aplica măsuri de precauție sporită

privind tranzacțiile ce nu corespund activității zilnice a clienților, respectiv

persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor conform listei din anexa nr. 1,

precum și persoanelor în privința cărora există suspiciuni că sunt asociate acestora

(în continuare – persoane vizate).

Prin persoane în privința cărora există suspiciuni că sunt asociate persoanelor

fizice și juridice supuse sancțiunilor urmează a se înțelege:

a) orice persoane fizice cunoscute ca fiind, împreună cu o persoană supusă

sancțiunilor, beneficiari efectivi ai unei persoane juridice sau angajați în relații

comune de afaceri, precum și persoane fizice cunoscute ca fiind singurii beneficiari

efectivi ai unei persoane juridice despre care se știe că a fost înființată în beneficiul

de facto al persoanei supuse sancțiunilor;

b) orice entitate/societate în care persoanele supuse sancțiunilor dețin mai

mult de 50% din acțiuni/părți sociale.

Lista persoanelor în privința cărora există suspiciuni că sunt asociate

persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor se elaborează și se actualizează de

către Serviciul de Informații și Securitate, care va colabora în acest sens cu

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Banca Națională a Moldovei

și alte autorități publice cu competente incidente în domeniul dat. Serviciul de

Informații și Securitate poate exclude o persoană inclusă anterior în listă dacă au

încetat cauzele și condițiile care au justificat includerea acestei persoane în listă sau

dacă au survenit alte circumstanțe obiective legate de interesele superioare ale

statului.

La 27 decembrie 2023 Ruslan Berlinshi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului de Informații și Securitate prin care a solicitat obligarea

informării despre cauzele și condițiile concrete justificative, care au servit temei

pentru includerea reclamantului în lista persoanelor fizice în privința cărora există

suspiciuni ca fiind asociate persoanelor supuse sancțiunilor.

Din cererea de chemare în judecată a reclamantului Ruslan Berlinshi depusă

împotriva Serviciului de Informații și Securitate, rezultă că aceasta a solicitat

obligarea Serviciului de Informații și Securitate la excluderea din lista persoanelor

în privința cărora există suspiciuni de asociere cu persoane supuse sancțiunilor

întocmită în condițiile dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 45 din

31 octombrie 2022.

3

Conform pct. 1 din dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova nr. 13 din 31 martie 2022, s-au exclus măsurile specifice în

domeniul justiției și s-a abrogat punctul 5 din dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022,

cu modificările ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, începând cu data de 04 aprilie 2022.

Iar, prin punctul 2 subpct. 2.4. din dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr. 13 din 31 martie 2022 s-a dispus, stabilirea

următoarelor măsuri de tranziție în domeniul justiției, începând cu data de

04 aprilie 2022, potrivit cărora dispozițiile normative și individuale ale organelor

competente în domeniul planificării, organizării și coordonării activității de

aplicare a măsurilor impuse de starea de urgență declarată se contestă direct la

Curtea de Apel în circumscripția căruia se află organul al cărui act se contestă, în

termen de 72 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

sau din momentul afișării pe pagina web oficială a Guvernului.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în

speță, în temeiul prevederilor art. 10, 11 și 191 alin. (1) din Codul administrativ,

lista persoanelor în privința cărora există suspiciuni de asociere cu persoane supuse

sancțiunilor întrunește calitățile unui act administrativ individual și competența

jurisdicțională generală pentru examinarea prezentei acțiuni în contencios

administrativ ar fi a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Însă, având în vedere că lista persoanelor în privința cărora există suspiciuni

de asociere cu persoane supuse sancțiunilor, în sensul punctul 2 subpct. 2.4. din

dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 13 din

31 martie 2022, reprezintă o dispoziție individuală a organului competent în

domeniul planificării, organizării și coordonării activității de aplicare a măsurilor

impuse de starea de urgență declarată, acesta urmează a fi contestat direct la Curtea

de Apel Chișinău, adică în cazul din speță urmează a fi aplicată competența

jurisdicțională derogatorie, care statuează în mod expres competența la examinarea

acțiunilor a Curții de Apel în circumscripția căreia se află organul al cărui act

administrativ se verifică sub aspect de legalitate.

Articolul 197 din Codul administrativ prevede că, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin

lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de

judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul

de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă

cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă

să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de

reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea

accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei

proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin

prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că

4

nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în principiu

o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 05

octombrie 2010, § 61).

În același timp, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului

echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul

rând având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de

competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare

extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Pe cale de consecință, reieșind din limitele obiectului și temeiul acțiunii

depuse de Ruslan Berlinshi, raportat la textele prevederilor legale enunțate, instanța

competentă jurisdicțional de a examina acțiunea în contencios administrativ,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Berlinshi împotriva

Serviciului de Informații și Securitate cu privire la obligarea excluderii din lista

persoanelor suspecte ca fiind asociate persoanelor supuse sancțiunilor, este Curtea

de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 200 alin. (3) și 230 din Codul administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se constată competența Curții de Apel Chișinău, la judecarea cauzei de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ruslan Berlinshi împotriva Serviciului de Informații și Securitate cu privire la

obligarea excluderii din lista persoanelor suspecte ca fiind asociate persoanelor

supuse sancțiunilor.

Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ruslan Berlinshi împotriva Serviciului de Informații și Securitate cu

privire la obligarea excluderii din lista persoanelor suspecte ca fiind asociate

persoanelor supuse sancțiunilor, se remite Curții de Apel Chișinău, pentru

examinare în fond.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

5