3ra-522/24 — anularea actulului administrativ

3ra-522/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Serviciul Tehnologii

Informaționale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă Ion Duca împotriva Serviciului Tehnologii Informaționale a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea

actului administrativ individual de respingere a solicitării, obligarea emiterii

actului administrativ favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-522/24

NR. PIGD 2-22069040-01-3ra-12062024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul

recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei

contestate.

Instanța de fond: V. Chisiliță

Instanța de apel: V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru

28 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Serviciul Tehnologii Informaționale a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Serviciului Tehnologii Informaționale a Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova cu privire la recunoașterea ilegalității

refuzului Serviciului Tehnologii Informaționale a Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova cu nr. 8/6-1-D-181/22 din 13 aprilie 2022,

obligarea Serviciului Tehnologii Informaționale a Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova să-i elibereze, imediat de la pronunțarea

hotărârii, copii autentificate ale următoarelor acte: informația la ce dată și

sub ce număr a fost înregistrat în Registrul informației criminalistice și

criminologice al Republicii Moldova; ordinul interdepartamental

nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 privind evidența unică a infracțiunilor

a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiunea sau al altui

act normativ adoptat în baza art.10 din Legea nr.216/2003, repararea

prejudiciului moral în mărime de 1000 lei, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată.

adresa Serviciului Tehnologii Informaționale a Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, întemeiată pe prevederile Legii privind

accesul la informație, prin care a solicitat, să i se elibereze, copii autentificate

(legalizate) de pe următoarele acte: informația la ce dată și sub ce număr a

fost înregistrat în Registrul informației criminalistice și criminologice al

Republicii Moldova; ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18

iulie 2008 privind evidența unică a infracțiunilor a cauzelor penale și a

persoanelor care au săvârșit infracțiunea sau al altui act normativ adoptat în

baza art.10 din Legea nr.216/2003.

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu i-a eliberat

informația solicitată în termenul stabilit de lege, iar la 26 aprilie 2022 a

1

recepționat răspunsul oferit de Serviciul Tehnologii Informaționale a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova neîntemeiat și evaziv

cu nr. 8/6- 1-D -181/22 din 13 aprilie 2022.

Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne a

Republicii Moldova îi încalcă drepturile ocrotite de lege și îi cauzează

prejudicii morale considerabile. Prejudiciul moral este echivalent cu o mie

lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a declarat inadmisibilă pretenția formulată de Ion Duca privind

repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 1000 lei, în acțiunea în

contencios administrativ formulată de Ion Duca împotriva Serviciului

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil, repararea prejudiciului

moral cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Râșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ion Duca

împotriva Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor

Interne cu privire la anularea actului administrativ individual de respingere

a solicitării, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și încasarea

cheltuielilor de judecată. S-a anulat refuzul Serviciului Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne nr. 8/6-1-D-181/22 din 13

aprilie 2022 de eliberarea a informației – ordinul interdepartamental

nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008. S-a obligat Serviciul Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne să acorde

lui Ion Duca copia Ordinului Interdepartamental al Procurorului General /

Ministerului Afacerilor Interne / Directorului Serviciului Vamal /

Directorului Centrului Național Anticorupție nr. 121/254/286-0/95 din 18

iulie 2008, cu privire la evidența unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și

a persoanelor care au săvârșit infracțiuni. În rest acțiunea s-a respins.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 14 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

iar la 1 decembrie 2023 a depus cerere de apel motivată, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii 14 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

2

Râșcani cu pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în

judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel înaintată de Serviciul Tehnologii Informaționale al

Ministerului Afacerilor Interne. S-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediu Râșcani din 14 iunie 2023.

adoptată de instanța de fond este justă, constatând că circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin.

administrativ, urmează a fi examinată prin prisma verificării dacă autoritatea

și-a exercitat dreptul discreționar, a luat în considerare toate faptele

relevante, a respectat limitele legale ale dreptului discreționar și și-a exercitat

dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

5, art. 6art. 7 alin. (1)-(3), (4), art. 10, art. 12 alin. (1) al Legii privind accesul

la informație nr. 982 din 11 mai 2000 (în vigoare la data depunerii cererii și

acțiunii), a menționat că, informația solicitată Ion Duca prin cererea nr.8/6-

1-D-181/22 din 13 aprilie 2022, constituie informație oficială aflată în

posesia și la dispoziția furnizorului de informații - Serviciului Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, fapt care incubă în baza

legii obligația ultimului de a examina solicitarea petiționarului de acces la

informație și de a-i comunica acestuia informația solicitată ori rezultatul

examinării cererii sale. Or, în cadrul examinării cauzei, s-a confirmat faptul

că apelantul este posesorul informației solicitate de către intimat, respectiv,

anume acestuia îi revine obligațiile furnizorului de informații oficiale

stabilite prin lege.

Ordinului nr. 121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008, cu privire la evidența

unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit

infracțiuni, Completul de judecată la considerat ca fiind neîntemeiat, or

apelantul este posesor al acestui act și mai mult potrivit pct.2 Regulamentul

privind organizarea și funcționarea Serviciului Tehnologii Informaționale,

aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.317 din 3 iunie 2020, apelantul este în

subordinea Ministerului Afacerilor Interne, iar ultimul este semnatar al

Ordinului nr. 121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008.

3

apelant precum că acest ordin este de ordin intern și respectiv nu constituie

obiect al Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație, menționând că atât

în instanța de fond, cât și în instanța de apel pârâtul/apelant nu a prezentat

careva probe care să probeze restricțiile prevăzute de lege în raport cu ordinul

menționat, invocând doar că „este destinat pentru uz de serviciu”.

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne nr. 8/6-1-D-

181/22 din 13 aprilie 2022 de eliberare a informației – ordinul

interdepartamental nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008, pârâtul nu și-a

exercitat dreptul discreționar în conformitate cu scopul acordat de lege.

dreptului discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o

decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din

prevederile art. 137 alin. (1) din Codul administrativ.

normele de drept care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și

sub toate aspectele probelor, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată

cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului casarea hotărârii 14 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și a deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu

pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie

respinsă ca neîntemeiată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

suplimentar a indicat că, consideră decizia Curții de Apel ilegală și

neîntemeiată.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

4

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că la 27 mai 2024 recurentului a fost

notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f. d. 105).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

5

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurată.

recursul depus de a Serviciul Tehnologii Informaționale a Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea

de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu

există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

6

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla

trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Serviciul Tehnologii

Informaționale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7