3ra-324/24 — anularea actulului administrativ

La 6 septembrie 2022, avocatul Valentin Fediuc în interesele lui Marcel Smochin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Agenția Servicii Publice cu privire la anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr.125 din 29 iulie2022 cu obligarea pârâtului să reexamineze plângerea lui Smochin Marcel nr. S-248/22 din 21 aprilie 2022.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin Decizia nr. 125 din 29 iulie 2022 emisă de Centrul National pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) s-a dispus constatarea lipsei încălcării prevederilor Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, de către Agenția Servicii Publice (ASP) în circumstanțele de fapt și de drept descrise în prezenta decizie. Decizia a fost recepționată la data de 9 august 2022.

Menționează că, pentru a da această soluție CNPDCP a considerat că accesarea de Agenția Servicii Publice a datelor cu caracter personal ale petentului s-a efectuat în cadrul unor proceduri legale, iar anume: – pentru data 15 ianuarie 2021 orele 09:25:35 – 10:15:02 – de 27 ori; – pentru data de 17 februarie 2021 orele 14:29:12 – 14:29:38 – de 6 ori; – pentru data de 15 iulie 2021 orele 09:25:35 – 10:15:02 – de 12 ori; – pentru data de 20 ianaurie 2021 ora 13:27:10 – 1 dată, iar în total pentru perfectarea pașaportului și buletinului de identitate datele personale ale cet. Marcel Smochin au fost accesate de cel puțin 46 ori.

Invocă că, nu este de acord cu Decizia CNPDCP nr. 125 din 29 iulie 2022 și o consideră pasibilă a fi anulată reieșind din prevederile art.3, art.4 alin.(1), lit. a), c), art.5 alin.(1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011. 1

Relevă că, prin răspunsul Agenției Servicii Publice nr. 01/48dp din 15 martie 2022 reclamantul Smochin Marcel a fost informat despre rezultatele auditului prelucrării datelor sale cu caracter personal, potrivit cărora de Agenția Servicii Publice au fost efectuate următoarele acțiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal: la 17 februarie 2021 ora 14:30:52 – vizualizare; la 22 februarie 2022 ora 11:08:23 – vizualizare, la 20 noiembrie 2020 ora 15:20:33 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 09:59:57 web- servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:00:38 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:39:39 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:00:46 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:01:14 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:01:22 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:01:29 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:02:41 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:10:49 web- servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:11:02 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:11:07 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:11:55 web-servicii, la 15 ianuarie 2021 ora 10:12:03 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:12:56 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:01 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:15 web-servicii, la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:22 web- servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:25 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:34 - web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:41 web-servicii, la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:53 web-servicii, la 15 ianuarie 2021 ora 10:13.54 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:57 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:14:25 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:14:36 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:14:51 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:15:02 web-servicii; la 20 ianuarie 2021 ora 13:27:10 web- servicii; la 04 februarie 2021 ora 09:05:43 web-servicii; la 04 februarie 2021 ora 09:05:59 web-servicii; la 17 februarie 2021 ora 14:29:12 web-servicii; la 17 februarie 2021 ora 14:29:17 web-servicii; la 17 februarie 2021 ora 14:29:24 web-servicii; la 17 februarie 2021 ora 14:29:29 web-servicii; la 17 februarie 2021 ora 14:29:35 web-servicii; la 17 februarie 2021 ora 14:29:38 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 15:52:56 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 15:53:13 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 15:53:21 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 15:53:22 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 15:53:29 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 16:05:40 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 16:05:41 web- servicii; la 15 iulie 2021 ora 16:05:53 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 16:05:54 web-servicii, la 15 iulie 2021 ora 16:06:01 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 16:06:26, la 12 august 2021 ora 10:23:12 web-servicii, la 22 februarie 2022 ora 11:11:07 vizualizare, iar în total 52 accesări. Operațiunile de accesare și prelucrarea a datelor cu caracter personal ale lui Marcel Smochin au fost efectuate de subdiviziunile ASP – Serviciul eliberare a actelor de identitate Râșcani mun. Chișinău, Secția protecție a datelor cu 2 caracter personal, Secția verificare a informației, Secția monitorizare a eliberării pașapoartelor, Biroul eliberarea actelor Centrul multifuncțional nr.2 Chișinău.

Comunică că, potrivit răspunsului ASP nr. 01/48dp din 15 martie 2022, actele de accesare și prelucrare a datelor cu caracter personale ale reclamantului, au fost realizate pentru efectuarea următoarelor operațiuni: efectuarea mențiunii în baza de date despre eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova la data de 17 februarie 2021 – 7 accesări. Potrivit pct.3 a constatărilor din Decizia contestată (pag.3) 7 accesări au fost necesare pentru efectuarea a 4 operațiuni tehnologice; examinarea cererii de furnizare a informației privind accesarea datelor cu caracter personal la data de 22 februarie 2022 – 2 accesări pentru 2 operațiuni tehnologice; înregistrarea avizului constatator al decesului cet. Tamara Smochin la data de 20 noiembrie 2020 – 1 accesare pentru o operațiune tehnologică; documentarea cu pașaportul cetățeanului Republicii Moldova la data de 15 ianuarie 2021 – 27 accesări. Potrivit pct.1 a constatărilor din Decizia contestată (pag.2) 27 accesări au fost necesare pentru efectuarea a 15 operațiuni tehnologice; verificarea informației despre restricții la data de 20 ianuarie 2021 – 1 accesare, o singură operațiune tehnologică; verificarea restricțiilor la luarea deciziei de perfectare și eliberare a pașaportului cetățeanului Republicii Moldova la data de 4 februarie 2021 – 2 accesări pentru o singură operațiune tehnologică; documentarea reclamantului cu buletin de identitate la data de 15 iulie 2021 – 11 accesări pentru efectuarea a 11 operațiuni tehnologice; – efectuarea mențiunii în baza de date despre eliberarea buletinului de identitate la data de 12 august 2021 – 1 accesare pentru o operațiune tehnologica.

Astfel, ASP a indicat că fiecare interpelare/operațiune tehnologică se înregistrează în sistemul automatizat. Prin urmare, la data de 17 februarie 2021 au fost efectuate cu 3 accesări mai mult decât numărul necesar de interpelări/operațiuni tehnologice, la data de 15 ianuarie 2021 au fost efectuate cu 12 accesări mai mult decât numărul necesar de interpelări/operațiuni tehnologice, la data de 4 februarie2021 au fost efectuate cu 1 accesare mai mult decât numărul necesar de interpelări/operațiuni tehnologice. În total, în perioada 22 februarie 2020 – 22 februarie 2022 terțul ASP a efectuat mai mult cu 16 accesări ale datelor cu caracter personal ale reclamantului, decât numărul necesar de interpelări/operațiuni tehnologice. Acest fapt nu a fost în nici un mod cercetat de pârâtul CNPDCP la emiterea Deciziei nr. 125 din 29 iulie 2022, excedentului accesărilor nu i s-a dat nici o apreciere. 3

Consideră că, aceasta constituie temei pentru a considera că ASP la prelucrarea datelor cu caracter personal ale reclamantului a încălcat prevederile art. 4 alin.(1), lit. a) și c) a Legii privind protecția datelor cu caracter personal, nefiind motivat, contrar art. 31 Cod administrativ, că datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării nu au fost prelucrate în mod neexcesiv, în ceea ce privește scopul pentru care sunt colectate și/sau prelucrate ulterior. Din prelucrarea excesivă a datelor cu caracter personal se deduce și lipsa caracteristicii de prelucrare corectă, or, contrariul în partea excesivului nu a fost nici cercetat, nici demonstrat.

Relatează că, a depus către CNPDCP o cerere prealabilă, prin care a solicitat revocarea /anularea actului administrativ defavorabil – revocarea /anularea actului administrativ defavorabil – Deciziei nr. 125 din 29 iulie 2022, cu reexaminarea plângerii cet. Smochin Marcel nr. S-248/22 din 21 aprilie2022, la care nu a primit răspuns.

Rezumând cele expuse supra, constată cu certitudine, că chiar dacă ASP a invocat declarativ că prelucrarea datelor cu caracter personal ale reclamantului Marcel Smochin s-a efectuat în cadrul unor proceduri legale, nu a fost adusă nici o probă care să demonstreze că prelucrarea repetată a datelor este neexcesivă și corectă, și a avut ca temei solicitarea acordul reclamantului. În acest mod, consideră că CNPDCP a efectuat o cercetare superficială a problemei cu care a fost sesizat de reclamant, iar soluția nu este motivată și nu se întemeiază pe un probatoriu suficient, administrat în conformitate cu art.85, 87 Cod administrativ, fiind respectiv, ilegală.

În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a constata că, hotărârea instanței de fond este întemeiată, a fost adoptată cu aprecierea corectă a probelor administrate și aplicarea justă a normelor de drept material și procedural.

A notat instanța de apel că, din conținutul răspunsului Agenției Servicii Publice nr. 01/48dp din 15 martie 2022 se atestă că reclamantul Marcel Smochin a fost informat despre rezultatele auditului prelucrării datelor sale cu caracter personal.

A subliniat că, sunt întemeiate concluziile primei instanțe, precum că reclamantului Marcel Smochin i-a fost asigurat dreptul la informare garantat prin art. 13 al Legii 133/2011 și anume a fost informat de către operatorul IP Agenția Servicii Publice, fără întârziere și în mod gratuit cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în privința sa, scopurile prelucrării, categoriile de date prelucrate.

A mai reținut instanța de apel că, operațiunile de accesare și prelucrarea a datelor cu caracter personal ale lui Marcel Smochin au fost efectuate de subdiviziunile ASP – Serviciul eliberare a actelor de identitate Râșcani mun. Chișinău, Secția protecție a datelor cu caracter personal, Secția verificare a informației, Secția monitorizare a eliberării pașapoartelor, Biroul eliberarea actelor Centrul multifuncțional nr. 2 Chișinău, în corespundere cu art. 5 alin. (5) lit. b) și lit. d) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, fiind indubitabil faptul că aceste procedee au avut loc în scopul perfectării actelor de stare civilă ale reclamantului, servicii solicitate nemijlocit de către ultimul.

A menționat că, din conținutul deciziei contestate, reclamantului i-a fost oferită posibilitatea de a prezenta informații și probe suplimentare care ar permite identificarea acțiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal de către ASP și care ar permite inițierea controlului, fapt ce se confirmă prin scrisorile nr. 02/1-06/1231 din 13 mai 2022, nr. 02/1-06/1461 din 3 iunie 2022, nr. 02/1-06/1556 din 15 iunie 2022. De asemenea, în vederea examinării aspectelor menționate de Smochin Marcel, Centrul a interpelat informații de IP Agenția Servicii Publice prin scrisoarea nr. 02/1-06/1651 din 22 iunie 2022. 5

Astfel, verificând întrunirea elementelor obligatorii privind conformitatea și legalitatea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal ale petiționarului, raportând circumstanțele de fapt la prevederile art. 5 din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, coroborate cu Legea 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, CNPDCP a reținut existența unui scop și temei legal la prelucrarea datelor cu caracter personal ale subiectului – cet. Marcel Smochin, prin accesările repetate a datelor stocate în Registrul de stat al Populației, efectuate la data de 15 ianuarie 2021, orele 09:25:35 – 10:15:02; data de 20 ianuarie 2021 ora 13.27.10, data de 17 februarie 2021, orele 14:29:12 – 14:29:38 și data de 15 iunie 2021 orele 15:52:56 – 16:06:26 de către ASP, acestea fiind încadrate în limitele art. 5 alin. (5) lit. b) și lit. d) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal.

Mai mult ca atât a reținut că, Agenția Servicii Publice a respectat cerințele față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora și nu au fost transmise datele către persoane terțe, prelucrând datele respective în scopul verificării și actualizării informațiilor stocate in Registrul de stat al populației, având temei îndeplinirea unei obligații care îi revine operatorului în acord cu prevederile legale expuse supra, precum și executarea sarcinilor de interes public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terțul căruia îi sânt dezvăluite datele cu caracter personal.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău, nu a putu reține criticile apelantului precum că instanța prin soluția adoptată și motivarea hotărârii a depășit obiectul litigiului, întrucât reclamantul a invocat prelucrarea excesivă al datelor sale cu caracter personal, în contextul în care a fost stabilit cu certitudine că accesarea datelor reclamantului a avut loc în virtutea realizării obligațiilor de către operator, iar instanța nu urmează a se expune asupra fiecărei accesări în parte după cum pretinde reclamantul, în condițiile în care atât pârâtul, cât și terțul au explicat necesitatea efectuării acestor operațiuni în strictă conformitate cu prevederile enunțate, care s-au realizat anume la inițiativa reclamantului, care și a solicitat perfectarea actelor, iar instanța nu a identificat în acest sens careva încălcări admise de către operatorul datelor cu caracter personal.

De altfel, a reținut alegațiile terțului Agenției Servicii Publice care a indicat că, în acțiunile angajatului ASP fiind verificate, nu s-au depistat careva încălcări la accesarea datelor cu caracter personal.

A concluzionat că, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în mod legal, cu respectarea competenței și procedurii 6 prevăzute de lege a constatat lipsa încălcării prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal la prelucrarea datelor cu caracter personal ce-l vizează pe Marcel Smochin, de către Agenția Servicii Publice, or, careva încălcări de lege la emiterea deciziei nr.125 din 29 iulie 2022, instanța de apel nu a identificat.

Mai mult a notat că, contrar normelor de drept care reglementează sarcina probațiunii în contencios administrativ conform art. 93 alin. (1) Cod administrativ, apelantul nu a adus careva probe în susținerea pretențiilor în instanța de apel, prin urmare, instanța de fond just a aplicat normele legale relevante la circumstanțele speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea fiind legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale participanților la proces.

A menționat că, după cum rezultă din rezultatele auditului prelucrării datelor sale cu caracter personal al ASP nr. 01/48dp din 15 martie 2022 în privința lui Marcel Smochin de Agenția Servicii Publice au fost efectuate în total 52 accesări, fiecare, distinct, având propria caracteristică de prelucrare a datelor cu caracter personal, ce nu a fost negat nici de terțul ASP, nici de intimatul CNPDCP.

Notează că, și în fața primei instanțe, și în fața instanței de apel a accentuat atenția asupra acestei probe, care în opinia sa, a fost vădit nerezonabil apreciată, deoarece constatările pârții opuse nu s-au întemeiat pe numărul accesărilor și relevanta lor, ca argument principal pentru înaintarea 7 acțiunii, întemeiat pe prevederile art.4 alin. 1 lit. a) și c) a Legii RM „privind protecția datelor cu caracter personal”.

Comunică că, necătând la faptul că numărul de 52 accesări a fost declarat instanțelor inferioare pentru verificare, din conținutul motivării soluțiilor judecătorești, nu se poate desprinde că acest număr de accesări a fost apreciat ca unul corect și neexcesiv. În opinia sa aceasta era obligatoriu, deoarece art. 225 alin. 2 lit. c) Cod Administrativ expres stabilește obligația instanței de contencios administrativ să verifice dacă autoritatea publică a respectat limitele legale ale dreptului discreționar. Deci, în această parte consideră hotărârile instanțelor inferioare neraportate la probele directe, iar în special la auditul prelucrării datelor sale cu caracter personal al ASP nr.01/48dp din 15 martie 2022 și răspunsul ASP nr.01/48dp din 15 martie 2022, care nu explică relevanța tuturor accesărilor.

A notat că, în răspunsului ASP nr.01/48dp din 15 martie 2022, terțul ASP a indicat, că fiecare interpelare/operațiune tehnologică se înregistrează în sistemul automatizat, însă nu a justificat integral relevanța/necesitatea tuturor prelucrărilor. Prin urmare, la data de 17 februarie2021 au fost efectuate cu 3 accesări mai mult decât numărul necesar de interpelări /operațiuni tehnologice, la data de 15 ianuarie 2021 au fost efectuate cu 12 accesări mai mult decât numărul necesar de interpelări /operațiuni tehnologice, la data de 04 februarie 2021 au fost efectuate cu 1 accesare mai mult decât numărul necesar de interpelări /operațiuni tehnologice. În total, în perioada 22 februarie 2020 – 22 februarie 2022 terțul ASP a efectuat nejustificat mai mult cu 16 accesări ale datelor cu caracter personal ale lui Marcel Smochin, decât numărul necesar de interpelări /operațiuni tehnologice. Acest fapt nu a fost în nici un mod cercetat de intimatul CNPDCP la emiterea Deciziei nr. 125 din 29 iulie 2022, și nici instanțele inferioare nu au făcut o apreciere excedentului accesărilor, bazat pe probe, necătând la faptul că anume aceasta s-a solicitat a fi supus verificării. Adică, scopul controlului judecătoresc prevăzut de art. 3 Cod Administrativ de instanțele inferioare a fost neglijat, iar soluția judecătorească s-a dat într-o altă dimensiune, decât cea ce formează obiectul acțiunii.

Reiterează, că principial acțiunea a constat în prelucrarea excesivă a datelor cu caracter ale lui Marcel Smochin și nu s-a contestat scopul legitim al prelucrărilor, așa cum a fost motivată soluția instanțelor inferioare pentru respingerea acțiunii. Adică, instanțele inferioare nu au examinat fondul cauzei conform temeiului declarat, fiind adoptată hotărârea în alt temei, modificat din oficiu, în lipsa unei solicitări corespunzătoare a reclamantului. Ca urmare, nu s-a combătut în nici un mod argumentul, că ASP la prelucrarea datelor cu caracter personal ale reclamantului a încălcat prevederile art.4 alin. 1 lit. a) și c) a Legii privind protecția datelor cu caracter personal. Adică, nu s-a motivat, contrar art.31 Cod Administrativ, că datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării nu au fost prelucrate în mod neexcesiv, 8 în ceea ce privește scopul pentru care sânt colectate și/sau prelucrate ulterior. Din prelucrarea excesivă a datelor cu caracter personal se deduce și lipsa caracteristicii de prelucrare corectă, or, contrariul în partea excesivului nu a fost nici cercetat, nici demonstrat. Reiterează că aceste consecințe au rezultat din aprecierea vădit nerezonabilă a probelor - auditul prelucrării datelor sale cu caracter personal al ASP nr.01/48dp din 15 martie 2022 și răspunsul ASP nr.01/48dp din 15 martie 2022.

Constată că, instanțele inferioare au neglijat probele pe care Marcel Smochin și-a întemeiat acțiunea, emise de terț, acordându-le o apreciere vădit nerezonabilă. De asemeni, prima instanță s-a expus în alte limite decât obiectul declarat al litigiului, iar anume nu a exercitat controlul judecătoresc asupra obligației terțului de a nu prelucra datele subiectului datelor cu caracter personal în mod excesiv, dar și de a le prelucra corect, cit și asupra obligației CNPDCP de a constata cert existența/lipsa încălcării acestor obligații. Această soluționare limitată a obiectului cauzei, care reprezintă doar un aspect al întregului raport juridic litigios, a fost menținută de instanța de apel, care nu a intervenit în actul primei instanțe, prin rejudecarea fondului. Aceasta în condițiile în care terțul de 52 ori a accesat datele cu caracter personal ale lui Marcel Smochin, cu prelucrare distinctă în fiecare caz, cu suprasolicitare nejustificată de cel puțin 16 ori față de numărul necesar. Aceste concluzii conduc la faptul că instanțele inferioare incomplet au supus controlului de legalitate actele administrative contestate, iar ca consecință, nu au examinat pe deplin fondul cauzei, prin ce au încălcat dreptul lui Smochin Marcel la un proces echitabil și de a fi auzit, garantat de art.6 CEDO.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: 9 „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la data de 29 martie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 10

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de avocatul Valentin Fediuc în interesele lui Marcel Smochin, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu 11 echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Valentin Fediuc în interesele lui Marcel Smochin. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 12