3ra-324/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-324/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Valentin
Fediuc în interesele lui Marcel Smochin,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Marcel Smochin împotriva Centrului Național pentru
Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Agenția Servicii Publice cu
privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului
administrativ favorabil
împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-324/24
NR. PIGD 2-22130631-01-3ra-10042024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate.
Instanța de fond: T. Avasiloaie
Instanța de apel: V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru
9 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Valentin Fediuc în interesele lui Marcel Smochin
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 6 septembrie 2022, avocatul Valentin Fediuc în interesele lui
Marcel Smochin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Agenția Servicii
Publice cu privire la anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția
Datelor cu Caracter Personal nr.125 din 29 iulie2022 cu obligarea pârâtului
să reexamineze plângerea lui Smochin Marcel nr. S-248/22 din 21 aprilie
2022.
În motivarea acțiunii a invocat că, prin Decizia nr. 125 din 29 iulie
2022 emisă de Centrul National pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal (CNPDCP) s-a dispus constatarea lipsei încălcării prevederilor
Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal,
de către Agenția Servicii Publice (ASP) în circumstanțele de fapt și de drept
descrise în prezenta decizie. Decizia a fost recepționată la data de 9 august
2022.
Menționează că, pentru a da această soluție CNPDCP a considerat că
accesarea de Agenția Servicii Publice a datelor cu caracter personal ale
petentului s-a efectuat în cadrul unor proceduri legale, iar anume: – pentru
data 15 ianuarie 2021 orele 09:25:35 – 10:15:02 – de 27 ori; – pentru data de
17 februarie 2021 orele 14:29:12 – 14:29:38 – de 6 ori; – pentru data de 15
iulie 2021 orele 09:25:35 – 10:15:02 – de 12 ori; – pentru data de 20 ianaurie
2021 ora 13:27:10 – 1 dată, iar în total pentru perfectarea pașaportului și
buletinului de identitate datele personale ale cet. Marcel Smochin au fost
accesate de cel puțin 46 ori.
Invocă că, nu este de acord cu Decizia CNPDCP nr. 125 din 29 iulie
2022 și o consideră pasibilă a fi anulată reieșind din prevederile art.3, art.4
alin.(1), lit. a), c), art.5 alin.(1) din Legea privind protecția datelor cu caracter
personal nr. 133 din 8 iulie 2011.
1
Relevă că, prin răspunsul Agenției Servicii Publice nr. 01/48dp din 15
martie 2022 reclamantul Smochin Marcel a fost informat despre rezultatele
auditului prelucrării datelor sale cu caracter personal, potrivit cărora de
Agenția Servicii Publice au fost efectuate următoarele acțiuni de prelucrare
a datelor cu caracter personal: la 17 februarie 2021 ora 14:30:52 –
vizualizare; la 22 februarie 2022 ora 11:08:23 – vizualizare, la 20 noiembrie
2020 ora 15:20:33 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 09:59:57 web-
servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:00:38 web-servicii; la 15 ianuarie 2021
ora 10:39:39 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:00:46 web-servicii; la
15 ianuarie 2021 ora 10:01:14 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:01:22
web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:01:29 web-servicii; la 15 ianuarie
2021 ora 10:02:41 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:10:49 web-
servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:11:02 web-servicii; la 15 ianuarie 2021
ora 10:11:07 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:11:55 web-servicii, la
15 ianuarie 2021 ora 10:12:03 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:12:56
web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:01 web-servicii; la 15 ianuarie
2021 ora 10:13:15 web-servicii, la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:22 web-
servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:25 web-servicii; la 15 ianuarie 2021
ora 10:13:34 - web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:41 web-servicii,
la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:53 web-servicii, la 15 ianuarie 2021 ora
10:13.54 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:13:57 web-servicii; la 15
ianuarie 2021 ora 10:14:25 web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:14:36
web-servicii; la 15 ianuarie 2021 ora 10:14:51 web-servicii; la 15 ianuarie
2021 ora 10:15:02 web-servicii; la 20 ianuarie 2021 ora 13:27:10 web-
servicii; la 04 februarie 2021 ora 09:05:43 web-servicii; la 04 februarie 2021
ora 09:05:59 web-servicii; la 17 februarie 2021 ora 14:29:12 web-servicii; la
17 februarie 2021 ora 14:29:17 web-servicii; la 17 februarie 2021 ora
14:29:24 web-servicii; la 17 februarie 2021 ora 14:29:29 web-servicii; la 17
februarie 2021 ora 14:29:35 web-servicii; la 17 februarie 2021 ora 14:29:38
web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 15:52:56 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora
15:53:13 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 15:53:21 web-servicii; la 15 iulie
2021 ora 15:53:22 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 15:53:29 web-servicii;
la 15 iulie 2021 ora 16:05:40 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora 16:05:41 web-
servicii; la 15 iulie 2021 ora 16:05:53 web-servicii; la 15 iulie 2021 ora
16:05:54 web-servicii, la 15 iulie 2021 ora 16:06:01 web-servicii; la 15 iulie
2021 ora 16:06:26, la 12 august 2021 ora 10:23:12 web-servicii, la 22
februarie 2022 ora 11:11:07 vizualizare, iar în total 52 accesări. Operațiunile
de accesare și prelucrarea a datelor cu caracter personal ale lui Marcel
Smochin au fost efectuate de subdiviziunile ASP – Serviciul eliberare a
actelor de identitate Râșcani mun. Chișinău, Secția protecție a datelor cu
2
caracter personal, Secția verificare a informației, Secția monitorizare a
eliberării pașapoartelor, Biroul eliberarea actelor Centrul multifuncțional
nr.2 Chișinău.
Comunică că, potrivit răspunsului ASP nr. 01/48dp din 15 martie
2022, actele de accesare și prelucrare a datelor cu caracter personale ale
reclamantului, au fost realizate pentru efectuarea următoarelor operațiuni:
efectuarea mențiunii în baza de date despre eliberarea pașaportului
cetățeanului Republicii Moldova la data de 17 februarie 2021 – 7 accesări.
Potrivit pct.3 a constatărilor din Decizia contestată (pag.3) 7 accesări au fost
necesare pentru efectuarea a 4 operațiuni tehnologice; examinarea cererii de
furnizare a informației privind accesarea datelor cu caracter personal la data
de 22 februarie 2022 – 2 accesări pentru 2 operațiuni tehnologice;
înregistrarea avizului constatator al decesului cet. Tamara Smochin la data
de 20 noiembrie 2020 – 1 accesare pentru o operațiune tehnologică;
documentarea cu pașaportul cetățeanului Republicii Moldova la data de 15
ianuarie 2021 – 27 accesări. Potrivit pct.1 a constatărilor din Decizia
contestată (pag.2) 27 accesări au fost necesare pentru efectuarea a 15
operațiuni tehnologice; verificarea informației despre restricții la data de 20
ianuarie 2021 – 1 accesare, o singură operațiune tehnologică; verificarea
restricțiilor la luarea deciziei de perfectare și eliberare a pașaportului
cetățeanului Republicii Moldova la data de 4 februarie 2021 – 2 accesări
pentru o singură operațiune tehnologică; documentarea reclamantului cu
buletin de identitate la data de 15 iulie 2021 – 11 accesări pentru efectuarea
a 11 operațiuni tehnologice; – efectuarea mențiunii în baza de date despre
eliberarea buletinului de identitate la data de 12 august 2021 – 1 accesare
pentru o operațiune tehnologica.
Astfel, ASP a indicat că fiecare interpelare/operațiune tehnologică se
înregistrează în sistemul automatizat. Prin urmare, la data de 17 februarie
2021 au fost efectuate cu 3 accesări mai mult decât numărul necesar de
interpelări/operațiuni tehnologice, la data de 15 ianuarie 2021 au fost
efectuate cu 12 accesări mai mult decât numărul necesar de
interpelări/operațiuni tehnologice, la data de 4 februarie2021 au fost
efectuate cu 1 accesare mai mult decât numărul necesar de
interpelări/operațiuni tehnologice. În total, în perioada 22 februarie 2020 –
22 februarie 2022 terțul ASP a efectuat mai mult cu 16 accesări ale datelor
cu caracter personal ale reclamantului, decât numărul necesar de
interpelări/operațiuni tehnologice. Acest fapt nu a fost în nici un mod cercetat
de pârâtul CNPDCP la emiterea Deciziei nr. 125 din 29 iulie 2022,
excedentului accesărilor nu i s-a dat nici o apreciere.
3
Consideră că, aceasta constituie temei pentru a considera că ASP la
prelucrarea datelor cu caracter personal ale reclamantului a încălcat
prevederile art. 4 alin.(1), lit. a) și c) a Legii privind protecția datelor cu
caracter personal, nefiind motivat, contrar art. 31 Cod administrativ, că
datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării nu au fost prelucrate
în mod neexcesiv, în ceea ce privește scopul pentru care sunt colectate și/sau
prelucrate ulterior. Din prelucrarea excesivă a datelor cu caracter personal se
deduce și lipsa caracteristicii de prelucrare corectă, or, contrariul în partea
excesivului nu a fost nici cercetat, nici demonstrat.
Relatează că, a depus către CNPDCP o cerere prealabilă, prin care a
solicitat revocarea /anularea actului administrativ defavorabil – revocarea
/anularea actului administrativ defavorabil – Deciziei nr. 125 din 29 iulie
2022, cu reexaminarea plângerii cet. Smochin Marcel nr. S-248/22 din 21
aprilie2022, la care nu a primit răspuns.
Rezumând cele expuse supra, constată cu certitudine, că chiar dacă
ASP a invocat declarativ că prelucrarea datelor cu caracter personal ale
reclamantului Marcel Smochin s-a efectuat în cadrul unor proceduri legale,
nu a fost adusă nici o probă care să demonstreze că prelucrarea repetată a
datelor este neexcesivă și corectă, și a avut ca temei solicitarea acordul
reclamantului. În acest mod, consideră că CNPDCP a efectuat o cercetare
superficială a problemei cu care a fost sesizat de reclamant, iar soluția nu
este motivată și nu se întemeiază pe un probatoriu suficient, administrat în
conformitate cu art.85, 87 Cod administrativ, fiind respectiv, ilegală.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 iunie 2023 a a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea depusă de Marcel Smochin împotriva Centrului Național
pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Agenția Servicii Publice
cu privire la anularea deciziei nr. 125 din 29 iulie 2022 cu obligarea pârâtului
să reexamineze plângerea lui Marcel Smochin nr. S-248/22 din 21 aprilie
2022, s-a respins.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 26 iunie 2023, avocatul Valentin Fediuc în interesele lui Marcel
Smochin a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 21 iunie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 19 decembrie a depus
cerere de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 iunie 2023, cu pronunțarea
unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea
4
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de către Marcel Smochin s-a respins, ca neîntemeiat. S-a menținut
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 iunie 2023.
În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a constata că, hotărârea
instanței de fond este întemeiată, a fost adoptată cu aprecierea corectă a
probelor administrate și aplicarea justă a normelor de drept material și
procedural.
A notat instanța de apel că, din conținutul răspunsului Agenției
Servicii Publice nr. 01/48dp din 15 martie 2022 se atestă că reclamantul
Marcel Smochin a fost informat despre rezultatele auditului prelucrării
datelor sale cu caracter personal.
A subliniat că, sunt întemeiate concluziile primei instanțe, precum că
reclamantului Marcel Smochin i-a fost asigurat dreptul la informare garantat
prin art. 13 al Legii 133/2011 și anume a fost informat de către operatorul IP
Agenția Servicii Publice, fără întârziere și în mod gratuit cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal în privința sa, scopurile prelucrării,
categoriile de date prelucrate.
A mai reținut instanța de apel că, operațiunile de accesare și
prelucrarea a datelor cu caracter personal ale lui Marcel Smochin au fost
efectuate de subdiviziunile ASP – Serviciul eliberare a actelor de identitate
Râșcani mun. Chișinău, Secția protecție a datelor cu caracter personal, Secția
verificare a informației, Secția monitorizare a eliberării pașapoartelor, Biroul
eliberarea actelor Centrul multifuncțional nr. 2 Chișinău, în corespundere cu
art. 5 alin. (5) lit. b) și lit. d) al Legii privind protecția datelor cu caracter
personal, fiind indubitabil faptul că aceste procedee au avut loc în scopul
perfectării actelor de stare civilă ale reclamantului, servicii solicitate
nemijlocit de către ultimul.
A menționat că, din conținutul deciziei contestate, reclamantului i-a
fost oferită posibilitatea de a prezenta informații și probe suplimentare care
ar permite identificarea acțiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal
de către ASP și care ar permite inițierea controlului, fapt ce se confirmă prin
scrisorile nr. 02/1-06/1231 din 13 mai 2022, nr. 02/1-06/1461 din 3 iunie
2022, nr. 02/1-06/1556 din 15 iunie 2022. De asemenea, în vederea
examinării aspectelor menționate de Smochin Marcel, Centrul a interpelat
informații de IP Agenția Servicii Publice prin scrisoarea nr. 02/1-06/1651
din 22 iunie 2022.
5
Astfel, verificând întrunirea elementelor obligatorii privind
conformitatea și legalitatea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter
personal ale petiționarului, raportând circumstanțele de fapt la prevederile
art. 5 din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal,
coroborate cu Legea 273/1994 privind actele de identitate din sistemul
național de pașapoarte, CNPDCP a reținut existența unui scop și temei legal
la prelucrarea datelor cu caracter personal ale subiectului – cet. Marcel
Smochin, prin accesările repetate a datelor stocate în Registrul de stat al
Populației, efectuate la data de 15 ianuarie 2021, orele 09:25:35 – 10:15:02;
data de 20 ianuarie 2021 ora 13.27.10, data de 17 februarie 2021, orele
14:29:12 – 14:29:38 și data de 15 iunie 2021 orele 15:52:56 – 16:06:26 de
către ASP, acestea fiind încadrate în limitele art. 5 alin. (5) lit. b) și lit. d) al
Legii privind protecția datelor cu caracter personal.
Mai mult ca atât a reținut că, Agenția Servicii Publice a respectat
cerințele față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la
prelucrarea acestora și nu au fost transmise datele către persoane terțe,
prelucrând datele respective în scopul verificării și actualizării informațiilor
stocate in Registrul de stat al populației, având temei îndeplinirea unei
obligații care îi revine operatorului în acord cu prevederile legale expuse
supra, precum și executarea sarcinilor de interes public sau care rezultă din
exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit
operatorul sau terțul căruia îi sânt dezvăluite datele cu caracter personal.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău, nu a putu reține criticile
apelantului precum că instanța prin soluția adoptată și motivarea hotărârii a
depășit obiectul litigiului, întrucât reclamantul a invocat prelucrarea excesivă
al datelor sale cu caracter personal, în contextul în care a fost stabilit cu
certitudine că accesarea datelor reclamantului a avut loc în virtutea realizării
obligațiilor de către operator, iar instanța nu urmează a se expune asupra
fiecărei accesări în parte după cum pretinde reclamantul, în condițiile în care
atât pârâtul, cât și terțul au explicat necesitatea efectuării acestor operațiuni
în strictă conformitate cu prevederile enunțate, care s-au realizat anume la
inițiativa reclamantului, care și a solicitat perfectarea actelor, iar instanța nu
a identificat în acest sens careva încălcări admise de către operatorul datelor
cu caracter personal.
De altfel, a reținut alegațiile terțului Agenției Servicii Publice care a
indicat că, în acțiunile angajatului ASP fiind verificate, nu s-au depistat
careva încălcări la accesarea datelor cu caracter personal.
A concluzionat că, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal, în mod legal, cu respectarea competenței și procedurii
6
prevăzute de lege a constatat lipsa încălcării prevederilor Legii privind
protecția datelor cu caracter personal la prelucrarea datelor cu caracter
personal ce-l vizează pe Marcel Smochin, de către Agenția Servicii Publice,
or, careva încălcări de lege la emiterea deciziei nr.125 din 29 iulie 2022,
instanța de apel nu a identificat.
Mai mult a notat că, contrar normelor de drept care reglementează
sarcina probațiunii în contencios administrativ conform art. 93 alin. (1) Cod
administrativ, apelantul nu a adus careva probe în susținerea pretențiilor în
instanța de apel, prin urmare, instanța de fond just a aplicat normele legale
relevante la circumstanțele speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub
toate aspectele probelor, iar hotărârea fiind legală și întemeiată, adoptată cu
respectarea drepturilor și intereselor legitime ale participanților la proces.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 martie 2024, avocatul Valentin Fediuc în interesele lui Marcel
Smochin a depus cerere de recurs solicitând admiterea recursului, casarea
hotărârii din 21 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a
deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2024, cu adoptarea unei noi
decizii prin care să se dispună admiterea integrală a acțiunii înaintate de
Marcel Smochin.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cererea de chemare
în judecată, suplimentar a indicat că, cu hotărârea primei instanțe și instanței
de apel nu sunt de acord și le considerăm pasibile a fi casate, pentru
următorul temei de recurs - art.2451 alin. (1) lit. d) Cod Administrativ,
hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
A menționat că, după cum rezultă din rezultatele auditului prelucrării
datelor sale cu caracter personal al ASP nr. 01/48dp din 15 martie 2022 în
privința lui Marcel Smochin de Agenția Servicii Publice au fost efectuate în
total 52 accesări, fiecare, distinct, având propria caracteristică de prelucrare
a datelor cu caracter personal, ce nu a fost negat nici de terțul ASP, nici de
intimatul CNPDCP.
Notează că, și în fața primei instanțe, și în fața instanței de apel a
accentuat atenția asupra acestei probe, care în opinia sa, a fost vădit
nerezonabil apreciată, deoarece constatările pârții opuse nu s-au întemeiat pe
numărul accesărilor și relevanta lor, ca argument principal pentru înaintarea
7
acțiunii, întemeiat pe prevederile art.4 alin. 1 lit. a) și c) a Legii RM „privind
protecția datelor cu caracter personal”.
Comunică că, necătând la faptul că numărul de 52 accesări a fost
declarat instanțelor inferioare pentru verificare, din conținutul motivării
soluțiilor judecătorești, nu se poate desprinde că acest număr de accesări a
fost apreciat ca unul corect și neexcesiv. În opinia sa aceasta era obligatoriu,
deoarece art. 225 alin. 2 lit. c) Cod Administrativ expres stabilește obligația
instanței de contencios administrativ să verifice dacă autoritatea publică a
respectat limitele legale ale dreptului discreționar. Deci, în această parte
consideră hotărârile instanțelor inferioare neraportate la probele directe, iar
în special la auditul prelucrării datelor sale cu caracter personal al ASP
nr.01/48dp din 15 martie 2022 și răspunsul ASP nr.01/48dp din 15 martie
2022, care nu explică relevanța tuturor accesărilor.
A notat că, în răspunsului ASP nr.01/48dp din 15 martie 2022, terțul
ASP a indicat, că fiecare interpelare/operațiune tehnologică se înregistrează
în sistemul automatizat, însă nu a justificat integral relevanța/necesitatea
tuturor prelucrărilor. Prin urmare, la data de 17 februarie2021 au fost
efectuate cu 3 accesări mai mult decât numărul necesar de interpelări
/operațiuni tehnologice, la data de 15 ianuarie 2021 au fost efectuate cu 12
accesări mai mult decât numărul necesar de interpelări /operațiuni
tehnologice, la data de 04 februarie 2021 au fost efectuate cu 1 accesare mai
mult decât numărul necesar de interpelări /operațiuni tehnologice. În total, în
perioada 22 februarie 2020 – 22 februarie 2022 terțul ASP a efectuat
nejustificat mai mult cu 16 accesări ale datelor cu caracter personal ale lui
Marcel Smochin, decât numărul necesar de interpelări /operațiuni
tehnologice. Acest fapt nu a fost în nici un mod cercetat de intimatul
CNPDCP la emiterea Deciziei nr. 125 din 29 iulie 2022, și nici instanțele
inferioare nu au făcut o apreciere excedentului accesărilor, bazat pe probe,
necătând la faptul că anume aceasta s-a solicitat a fi supus verificării. Adică,
scopul controlului judecătoresc prevăzut de art. 3 Cod Administrativ de
instanțele inferioare a fost neglijat, iar soluția judecătorească s-a dat într-o
altă dimensiune, decât cea ce formează obiectul acțiunii.
Reiterează, că principial acțiunea a constat în prelucrarea excesivă a
datelor cu caracter ale lui Marcel Smochin și nu s-a contestat scopul legitim
al prelucrărilor, așa cum a fost motivată soluția instanțelor inferioare pentru
respingerea acțiunii. Adică, instanțele inferioare nu au examinat fondul
cauzei conform temeiului declarat, fiind adoptată hotărârea în alt temei,
modificat din oficiu, în lipsa unei solicitări corespunzătoare a reclamantului.
Ca urmare, nu s-a combătut în nici un mod argumentul, că ASP la prelucrarea
datelor cu caracter personal ale reclamantului a încălcat prevederile art.4
alin. 1 lit. a) și c) a Legii privind protecția datelor cu caracter personal. Adică,
nu s-a motivat, contrar art.31 Cod Administrativ, că datele cu caracter
personal care fac obiectul prelucrării nu au fost prelucrate în mod neexcesiv,
8
în ceea ce privește scopul pentru care sânt colectate și/sau prelucrate ulterior.
Din prelucrarea excesivă a datelor cu caracter personal se deduce și lipsa
caracteristicii de prelucrare corectă, or, contrariul în partea excesivului nu a
fost nici cercetat, nici demonstrat. Reiterează că aceste consecințe au rezultat
din aprecierea vădit nerezonabilă a probelor - auditul prelucrării datelor sale
cu caracter personal al ASP nr.01/48dp din 15 martie 2022 și răspunsul ASP
nr.01/48dp din 15 martie 2022.
Constată că, instanțele inferioare au neglijat probele pe care Marcel
Smochin și-a întemeiat acțiunea, emise de terț, acordându-le o apreciere
vădit nerezonabilă. De asemeni, prima instanță s-a expus în alte limite decât
obiectul declarat al litigiului, iar anume nu a exercitat controlul judecătoresc
asupra obligației terțului de a nu prelucra datele subiectului datelor cu
caracter personal în mod excesiv, dar și de a le prelucra corect, cit și asupra
obligației CNPDCP de a constata cert existența/lipsa încălcării acestor
obligații. Această soluționare limitată a obiectului cauzei, care reprezintă
doar un aspect al întregului raport juridic litigios, a fost menținută de instanța
de apel, care nu a intervenit în actul primei instanțe, prin rejudecarea
fondului. Aceasta în condițiile în care terțul de 52 ori a accesat datele cu
caracter personal ale lui Marcel Smochin, cu prelucrare distinctă în fiecare
caz, cu suprasolicitare nejustificată de cel puțin 16 ori față de numărul
necesar. Aceste concluzii conduc la faptul că instanțele inferioare incomplet
au supus controlului de legalitate actele administrative contestate, iar ca
consecință, nu au examinat pe deplin fondul cauzei, prin ce au încălcat
dreptul lui Smochin Marcel la un proces echitabil și de a fi auzit, garantat de
art.6 CEDO.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 23 aprilie 2024, reprezentatul intimatului
Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a solicitat
respingerea recursului ca neîntemeiat și nefondat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
9
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 1 aprilie 2024 recurentului a fost
notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei
electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f. d. 110).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 29 martie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
10
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de avocatul Valentin Fediuc în interesele lui Marcel Smochin,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451
din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla
trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
11
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Valentin Fediuc în
interesele lui Marcel Smochin.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
12