3ra-316/24 — contestarea actelor administrative

3ra-316/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Smochin

Marcel, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Smochin Marcel către Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Comisia Electorală,

privind anularea deciziei nr. 109 din 6 iulie 2022, prin care s-a

constatat lipsa încălcării Legii privind protecția datelor cu caracter

personal, anularea răspunsului nr.2/1-06/1965 din 3 august 2022 la

cererea prealabilă, obligarea reexaminării plângerilor nr. S-243/22 și

S-246/22 din 20 aprilie 2022 depuse de Smochin Marcel, conform

procedurii prevăzute de Legea privind protecția datelor cu caracter

personal, cu emiterea unei decizii legale,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-316/24

PIGD 2-22117573-01-3ra-04042024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani - jud. V. Ciumac

Curtea de Apel Chișinău - jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

9 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Smochin

Marcel, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus o cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), cu participarea Comisiei

Electorale Centrale (CEC) în calitate de persoană terță. Prin această cerere,

reclamantul a solicitat anularea refuzului nr. 02/1-06/1965 din 3 august 2022,

comunicat ca răspuns la cererea sa prealabilă, și a deciziei CNPDCP nr. 109 din 6

iulie 2022. De asemenea, a cerut obligarea CNPDCP la reexaminarea plângerilor

nr. S-243/22 și nr. S-246/22 din 20 aprilie 2022, conform procedurii prevăzute de

Legea privind protecția datelor cu caracter personal, cu emiterea unei decizii legale.

(nr. CEC-9/35), a solicitat de la CEC informații despre prelucrarea datelor sale cu

caracter personal la data de 13 august 2021, adresând o serie de întrebări privind

modul de prelucrare a acestora. O cerere similară (nr. CEC-9/36) a fost depusă la

data de 14 aprilie 2022, privind prelucrarea datelor personale la 26 iulie 2020. Prin

răspunsul din 19 aprilie 2022 (nr. CEC-8/807), CEC a informat reclamantul că

prelucrarea datelor a avut loc în scopul actualizării listei alegătorilor prin

sincronizarea automată a Registrului de stat al populației și a Registrului

alegătorilor. Actualizarea se desfășoară continuu, 24/7, în baza unui contract

privind serviciile informaționale furnizate prin intermediul sistemului SIA

„Common Object Interface”.

(nr. S-243/22 și nr. S-246/22), invocând nerespectarea cerințelor legale de către

CEC în prelucrarea datelor sale personale. Acesta a susținut că datele sale au fost

prelucrate în afara orelor de lucru ale CEC și fără acordul său. Ulterior, CNPDCP

a solicitat reclamantului informații suplimentare, iar acesta le-a furnizat prin mai

multe cereri depuse la datele de 3 iunie și 10 iunie 2022. De asemenea, la 7 iunie

2022, reclamantul a completat temeiurile plângerilor, subliniind ilegalitatea

prelucrării datelor sale în afara perioadei electorale.

datelor personale de către CEC nu reprezintă o încălcare a Legii privind protecția

1

datelor cu caracter personal. S-a reținut că actualizarea automată a datelor între

Registrul de stat al populației și Registrul alegătorilor se realizează fără intervenție

umană și este prevăzută de un contract. Totuși, CNPDCP nu a clarificat în mod

transparent modul de prelucrare, lăsând anumite aspecte neclare și netransparente.

revocarea deciziei nr. 109 din 6 iulie 2022 și reexaminarea plângerilor sale.

CNPDCP a respins cererea, indicând posibilitatea adresării directe în instanță.

sale cu caracter personal a fost realizată cu încălcarea legislației. Acesta invocă

următoarele:

− Prelucrarea în afara perioadei electorale: Conform art. 2 și art. 42 alin. (2)

și (6) din Codul electoral, listele electorale trebuie actualizate doar în

perioada electorală, definită ca perioada dintre data anunțării alegerilor și

confirmarea rezultatelor acestora, cu o durată maximă de 90 de zile.

Actualizarea automată a datelor în afara acestei perioade contravine

scopului legal stabilit.

− Lipsa consimțământului: Conform art. 5 alin. (1) și art. 9 din Legea

privind protecția datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor necesită

consimțământul subiectului sau trebuie să fie prevăzută în mod expres de

legislație. În cazul de față, consimțământul reclamantului nu a fost

obținut, iar actualizarea automatizată a datelor sale nu este justificată

legal.

− Excesul de prelucrare: Reclamantul consideră că actualizarea continuă a

datelor, inclusiv în afara perioadei electorale, este excesivă și neadecvată

scopului urmărit. Potrivit art. 15 alin. (2) din Legea privind protecția

datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor nu poate depăși perioada

necesară pentru atingerea obiectivului.

− Lipsa transparenței: CNPDCP nu a indicat clar modul în care au fost

prelucrate datele reclamantului și nu a evaluat în detaliu conformitatea

operațiunilor de prelucrare cu legislația. În plus, sincronizarea automată

a datelor nu permite auditarea detaliată a accesării informațiilor

personale.

iulie 2022, constatarea încălcării drepturilor sale și obligarea pârâtului la

reexaminarea plângerilor sale, cu emiterea unei decizii legale și transparente.

2

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ

formulată de reclamantul Smochin Marcel.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apelantului Smochin Marcel, a declarat apel împotriva hotărârii menționate,

solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie admisă

integral acțiunea înaintată de reclamant.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

depus de avocatul Fediuc Valentin, în interesele apelantului Smochin Marcel. S-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 26 aprilie 2023.

controlului judecătoresc în prezenta cauză a fost constituit de decizia CNPDCP nr.

109 din 6 iulie 2022, prin care s-a constatat lipsa încălcării Legii privind protecția

datelor cu caracter personal, precum și de răspunsul nr. 02/1-06/1965 din 3 august

2022, oferit la cererea prealabilă a reclamantului.

certitudine lipsa încălcării Legii privind protecția datelor cu caracter personal de

către CEC.

cu caracter personal ale reclamantului, Smochin Marcel, au fost prelucrate în mod

automatizat în vederea actualizării informațiilor stocate în Registrul de stat al

alegătorilor.

privind accesarea datelor din Registrul electronic, utilizând tehnologia „Common

Object Interface”.

respectiv îndeplinirea unei obligații legale care revine operatorului, conform

prevederilor art. 5 alin. (5) lit. b) din Legea privind protecția datelor cu caracter

personal.

Codul electoral, formarea listelor electorale de către CEC este realizată în baza

Registrului de stat al alegătorilor, care, la rândul său, se bazează pe datele furnizate

de Registrul de stat al populației.

3

31 ianuarie, periodic sau odată cu anunțarea alegerilor, fără a fi limitată doar la

perioada electorală.

prevederile art. 42 alin. (2) din Codul electoral, confundându-le cu cele ale art. 26

alin. (1) lit. f), care reglementează doar obligațiile CEC în perioada electorală.

decizia nr. 109, a concluzionat că datele personale ale reclamantului au fost

prelucrate în mod automatizat, fără intervenția umană, iar scopul legitim al

prelucrării a fost justificat adecvat și concludent.

actualizarea datelor ar putea fi efectuată doar în perioada electorală, considerând

că Registrul de stat al alegătorilor este un sistem informațional unic, destinat

colectării, stocării, actualizării și analizei informațiilor despre cetățenii eligibili să

voteze.

actualizare a Registrului de stat al alegătorilor este stabilit prin hotărâri ale CEC.

nr. 2974 din 19 noiembrie 2014, actualizarea informațiilor din Registrul de stat al

alegătorilor reprezintă un proces automatizat continuu, realizat prin importul

datelor din Registrul de stat al populației, fără intervenția umană.

al populației și sincronizarea lor cu Registrul de stat al alegătorilor se desfășoară

zilnic, fiind un proces automatizat continuu care nu permite modificarea datelor

actualizate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Valentin a declarat recurs împotriva deciziei din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

ARGUMENTELE RECURSULUI

sale cu caracter personal în scopul actualizării listei alegătorilor, prin interacțiunea

sistemelor automatizate: Registrul de stat al populației, gestionat de Agenția

Servicii Publice, și Registrul alegătorilor, gestionat de Comisia Electorală Centrală.

4

în baza unui contract privind prestarea serviciilor informaționale prin intermediul

sistemului SIA „Common Object Interface”.

concret modul de prelucrare a datelor cu caracter personal efectuate de către CEC,

lăsând acest aspect nedeterminat.

ale alegătorilor reprezintă un interes legitim al CEC, însă acesta trebuie să fie

exercitat în mod neexcesiv, conform art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea RM „privind

protecția datelor cu caracter personal”.

prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie să se efectueze doar în măsura

necesară atingerii obiectivului urmărit.

de apel nu au oferit o soluție clară privind coroborarea celor două condiții esențiale:

prelucrarea neexcesivă și limitarea la atingerea unui obiectiv specific.

prelucrării datelor cu caracter personal ale unui cerc nedeterminat de persoane și,

în mod particular, ale sale, fără consimțământul explicit pentru fiecare prelucrare,

în mod automatizat și în lipsa unui obiectiv clar definit.

POZIȚIA INTIMATULUI

Personal a depus referință la recursul declarat, solicitând respingerea acestuia, ca

fiind neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară

sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

5

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată lui Smochin Marcel și avocatului Fediuc Valentin la data de 1 aprilie

2024, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la dosar (f.d. 143).

termenul legal prevăzut. Prin urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu

prevederile art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Marcel, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

6

recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

lit. b) și d) din Codul administrativ, care nu pot fi reținute de către Completul de

judecată, întrucât nu sunt întrunite condițiile legale pentru aplicarea acestor

prevederi. În ceea ce privește lit. b), recurentul nu a demonstrat că admiterea

recursului ar fi necesară pentru consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de

Justiție. Nu sunt invocate hotărâri contradictorii ale instanțelor naționale cu privire

la problema de drept dedusă judecății, iar recursul nu evidențiază o practică

neunitară sau incertă care ar justifica o intervenție a instanței supreme în vederea

clarificării sau uniformizării interpretării normelor legale. Simpla nemulțumire față

de modul în care instanța de apel a interpretat și aplicat legea nu echivalează cu

necesitatea consolidării jurisprudenței, în lipsa unei demonstrații concrete privind

existența unei instabilități sau incoerențe jurisprudențiale.

instanței de apel nu este arbitrară și nu se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă

a probelor. Dimpotrivă, instanța de apel a examinat în mod detaliat și motivat toate

susținerile apelantului și a stabilit, în baza probatoriului administrat, că prelucrarea

datelor cu caracter personal s-a realizat în temeiul legii, în mod automatizat, în

scopul menținerii actualizate a Registrului alegătorilor. Aprecierea probelor a fost

realizată în limitele rolului activ al instanței și în conformitate cu standardele

impuse de Codul administrativ și legislația privind protecția datelor cu caracter

personal. Nu s-a demonstrat că instanța ar fi ignorat probe esențiale sau că ar fi

acordat un caracter disproporționat unor fapte, astfel încât să rezulte o interpretare

vădit arbitrară. Criticile formulate de recurent se limitează la reluarea poziției sale

procesuale și nu indică în mod convingător existența unei erori flagrante de

apreciere sau a unui exces de putere din partea instanței de apel. Prin urmare,

recursul nu poate trece testul de admisibilitate prevăzut de art. 245¹ alin. (1) lit. b)

și d), nefiind întrunite condițiile legale pentru a justifica o intervenție a instanței

supreme în controlul de legalitate al deciziei atacate.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

7

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

8

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Smochin Marcel, reprezentat de avocatul

Fediuc Valentin.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

9