3ra-83/24 — Anularea actului administrativ si obligarea autoritatii publice la reexaminarea plangerii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea actului administrativ si obligarea autoritatii publice la reexaminarea plangerii
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-83/24 — Anularea actului administrativ si obligarea autoritatii publice la reexaminarea plangerii (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Smochin
Marcel, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Marcel Smochin împotriva Centrului
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Oleg
Școlnic cu privire la anularea actului administrativ, obligarea
reexaminării plîngerii,
împotriva deciziei din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-83/24
PIGD 2-22086469-01-3ra-22012024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani - jud. I. Barbacaru
Curtea de Apel Chișinău - jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
30 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Smochin Marcel, reprezentat
de avocatul Fediuc Valentin,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 20 iunie 2022, avocatul Valentin Fediuc a depus o acțiune în
contencios administrativ, în numele lui Marcel Smochin, împotriva Centrului
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, solicitând:
− anularea actului administrativ defavorabil – decizia nr. 75 din 25 mai 2022;
− obligarea pârâtului la reexaminarea plângerii nr. S-88/22, depusă de Marcel Smochin la
data de 16 februarie 2022 (f.d. 6–8).
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 25 mai 2022, Centrul Național
pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a emis decizia nr. 75, prin care a
constatat lipsa încălcării prevederilor Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind
protecția datelor cu caracter personal de către avocatul Oleg Școlnic în procesul de
prelucrare a datelor cu caracter personal ale cetățenilor Marcel Smochin și Tamara
Smochin, în temeiul motivelor de fapt și de drept indicate în decizie.
Reclamantul susține că, pentru a adopta soluția contestată, pârâtul a
concluzionat că, deși Marcel Smochin a solicitat exercitarea dreptului la informare
privind prelucrarea propriilor date cu caracter personal, precum și confirmarea sau
infirmarea prelucrării datelor cu caracter personal ale mamei sale decedate, în
calitate de succesor în drepturi, terțul Oleg Școlnic a respins pretenția reclamantului
referitoare la lipsa informării privind prelucrarea datelor cu caracter personal,
motivând că acesta ar fi luat cunoștință despre prelucrarea datelor în cadrul unor
procese judiciare.
Se menționează însă că terțul Oleg Școlnic a comunicat scopul prelucrării
datelor cu caracter personal abia în cadrul examinării petiției de către Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, cu încălcarea termenelor
legale aplicabile. Cu toate acestea, pârâtul a omis să se pronunțe asupra acestui
aspect esențial.
Reclamantul nu este de acord cu decizia nr. 75 din 25 mai 2022, considerând-
o susceptibilă de anulare. Potrivit susținerilor sale și materialelor aflate la dosar, în
luna septembrie 2021, în cadrul unei proceduri judiciare în recurs aflate pe rolul
Curții de Apel Chișinău, acesta a luat cunoștință de faptul că avocatul Oleg Școlnic,
în calitate de reprezentant al clientului său, Lungu Constantin, a prezentat copii
certificate ale unor înscrisuri din dosarul de executare inițiat de executorul
judecătoresc R. Cernica, în baza titlului executoriu nr. 2-756/10 emis de
Judecătoria Orhei, sediul Telenești, la data de 13 august 2010.
1
Aceste înscrisuri conțineau date cu caracter personal ale reclamantului și ale
mamei sale, Tamara Smochin (decedată), date regăsite în actele procedurii de
executare.
Astfel, metodele de prelucrare a datelor cu caracter personal ale
reclamantului, care trebuiau constatate în mod cert de către pârât, dar au fost omise,
includ – în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor
cu caracter personal – următoarele operațiuni: păstrarea (pentru o perioadă
nedeterminată), extragerea (ridicarea de copii), consultarea (materialelor aferente
procedurii de executare), utilizarea (în scopul acordării asistenței juridice), precum
și dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod (inclusiv
prezentarea în instanța de judecată prin multiplicare).
Totodată, din conținutul deciziei nr. 75 din 25 mai 2022 rezultă cu certitudine
că prelucrarea datelor cu caracter personal ale lui Marcel Smochin și ale mamei
sale, Tamara Smochin (decedată), de către terțul Oleg Școlnic, își are originea în
cadrul procedurii de executare nr. 125-166r/20, derulate în temeiul titlului
executoriu nr. 2-756/10 emis la 13 august 2010 de Judecătoria Orhei, sediul
Telenești.
Nefiind de acord cu prelucrarea datelor sale cu caracter personal, în luna
decembrie 2021, Marcel Smochin a exercitat dreptul prevăzut la art. 13 din Legea
nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, solicitând terțului Oleg
Școlnic informații privind modul în care i-au fost prelucrate datele cu caracter
personal.
Terțul Oleg Școlnic nu a răspuns solicitării în termenul prevăzut de lege, fapt
constatat în mod cert prin decizia nr. 75 din 25 mai 2022. Cu toate acestea, decizia
menționată nu cuprinde nicio concluzie cu privire la obligația informării
subiectului datelor, justificarea oferită de pârât fiind aceea că Marcel Smochin ar fi
cunoscut despre anumite aspecte ale prelucrării datelor sale în cadrul unui alt proces
judiciar. Totuși, pârâtul nu a constatat în mod cert, cu referire la modalitățile
concrete de prelucrare, dacă circumstanțele invocate de terț au fost suficiente și
exhaustive pentru a înlătura obligația de informare.
Omiterea unor astfel de constatări, ca urmare a unei cercetări insuficiente din
oficiu, a condus în mod eronat la concluzia legalității neinformării subiectului
datelor cu caracter personal de către operator.
Se atrage atenția că, pe parcursul procedurii administrative, petentul a oferit
autorității indicii relevante pentru stabilirea obiectului cercetării din oficiu. Astfel,
prin plângerea nr. S-88/22 din 16 februarie 2022, Marcel Smochin a menționat că
avocatul Oleg Școlnic a fost sancționat pentru o abatere deontologică. În plus, prin
procesul-verbal de audiere din 31 martie 2022, acesta a indicat metodele utilizate
de terț în prelucrarea datelor cu caracter personal.
Aceste informații urmau a fi luate în considerare de către Centrul Național
pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal la momentul solicitării explicațiilor
2
din partea terțului. Cu certitudine, s-a constatat că Oleg Școlnic a făcut trimitere la
cauza civilă nr. 3-3088/2020, examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,
soluționată prin hotărârea din 20 septembrie 2021.
Obținerea acestei hotărâri, precum și a deciziei Comisiei de Etică și
Disciplină a UARM din 3 august 2020, din surse publice, nu era imposibilă pentru
pârât, chiar și în situația în care terțul Oleg Școlnic nu a colaborat cu autoritatea
publică în cadrul procedurii administrative.
Se susține că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20
septembrie 2021, precum și decizia Comisiei de Etică și Disciplină a UARM din 3
august 2020, indică în mod cert lipsa constituirii unui „interes legitim al
operatorului”, invocat de către pârât. Prin urmare, nu poate fi reținut temeiul pentru
concluzia că operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal s-ar fi
desfășurat în conformitate cu principiile prevăzute de legislația privind protecția
datelor cu caracter personal.
În raport cu aceste circumstanțe și ținând cont de caracterul insuficient al
cercetării efectuate din oficiu de către autoritatea publică, se consideră că dreptul
discreționar reglementat de art. 16 din Codul administrativ a fost exercitat în mod
arbitrar.
În ansamblu, toate omisiunile comise de autoritatea publică au condus la
adoptarea unei soluții contrare scopului Legii privind protecția datelor cu caracter
personal, afectând în mod direct dreptul reclamantului la protecție împotriva
prelucrării arbitrare a datelor sale cu caracter personal.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 17 februarie 2023,
s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă de Marcel
Smochin împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal, terț Oleg Școlnic cu privire la anularea actului administrativ – decizia
nr.75 din 25 mai 2022, obligarea reexaminării plângerii nr.S-88/22 din 16 februarie
2022.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 20 februarie 2023, avocatul Valentin Fediuc acționând în interesele lui
Marcel Smochin a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 17 februarie 2023, solicitând casarea hotărârii contestate cu emiterea
unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul depus de avocatul Fediuc Valentin, în interesele apelantului Smochin
3
Marcel. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 17
februarie 2023.
În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a reținut că Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a acționat în mod legal, cu
respectarea competenței și a procedurii prevăzute de lege, atunci când a constatat
inexistența unei încălcări a prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter
personal în legătură cu prelucrarea datelor aparținând lui Marcel Smochin de către
avocatul Oleg Școlnic. Instanța de apel a concluzionat că nu au fost identificate
încălcări de lege la emiterea deciziei administrative contestate.
În acest context, instanța de apel a reținut că, la Biroul executorului
judecătoresc Ruslan Cernica, se află în derulare procedura de executare nr. 125-
166r/20, inițiată în temeiul titlului executoriu nr. 2-756/10 din 13 august 2010, emis
de Judecătoria Telenești, privind încasarea sumei de 9.600 dolari, dobânzii de
18.124 lei și taxei de stat în cuantum de 150 lei de la debitorul Constantin Lungu
în beneficiul creditoarei Tamara Smochin. În cadrul acestei proceduri de executare,
interesele creditoarei sunt reprezentate, în temeiul unei procuri, de către cetățeanul
Marcel Smochin.
Potrivit mandatului Seria MA nr. 1332725 din 27 februarie 2020, avocatul
Oleg Școlnic a fost împuternicit de către Constantin Lungu să-i acorde asistență
juridică în procedura de executare menționată mai sus.
Prin demersul nr. 02 din 3 martie 2020, avocatul Oleg Școlnic a solicitat
executorului judecătoresc Ruslan Cernica eliberarea copiilor materialelor din
dosarul de executare, în vederea prestării asistenței juridice debitorului. La aceeași
dată, executorul judecătoresc, prin răspunsul nr. 292, a pus la dispoziția avocatului
documentele solicitate.
Ulterior, la data de 14 mai 2020, Marcel Smochin a formulat o cerere
adresată aceluiași executor judecătoresc, prin care și-a exprimat obiecțiile față de
faptul că avocatul Oleg Școlnic reprezintă interesele lui Constantin Lungu,
invocând un potențial conflict de interese. În susținerea acestei poziții, reclamantul
a menționat că avocatul Oleg Școlnic a făcut parte din completul de judecători care,
la data de 13 august 2010, a pronunțat hotărârea în temeiul căreia a fost eliberat
titlul executoriu.
Astfel, instanța de apel a subliniat că prelucrarea datelor cu caracter personal
referitoare la apelantul Marcel Smochin și la Tamara Smochin de către avocatul
Oleg Școlnic a avut loc în contextul procedurii de executare nr. 125-166r/20,
inițiate în temeiul titlului executoriu nr. 2-756/10 din 13 august 2010.
În consecință, această prelucrare s-a realizat în limitele prevăzute la art. 4
alin. (1) lit. a) și b), precum și la art. 5 alin. (5) lit. e) din Legea nr. 133 din 8 iulie
4
2011 privind protecția datelor cu caracter personal, datele fiind prelucrate într-un
mod corect și în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.
În baza celor menționate, instanța de apel a constatat că Centrul Național
pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal – la adoptarea deciziei contestate, a
ținut cont de calitatea terțului Oleg Școlnic de avocat, precum și de competențele
acestuia stabilite prin actele normative ce reglementează exercitarea profesiei de
avocat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 6 decembrie 2023, Smochin Marcel, reprezentat de avocatul Fediuc
Valentin a declarat recurs împotriva deciziei din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a
deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului recurentul susține că hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani din 17 februarie 2023 și decizia Curții de Apel Chișinău din 6
decembrie 2023 se întemeiază pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor
administrate în cauză, contrar art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.
Instanțele au confirmat o soluție arbitrară emisă de CNPDCP, fără a verifica în mod
efectiv legalitatea operațiunilor de prelucrare a datelor personale.
Menționează că CNPDCP a aplicat discreționar și nejustificat art. 16 alin.
(1)–(2) Cod administrativ, omițând scopul legii privind protecția datelor și
nesoluționând plângerea în fond. A fost ignorată obligația pozitivă a autorității de
a proteja dreptul subiectului de date împotriva prelucrărilor arbitrare.
Deși Marcel Smochin a prezentat în procedura administrativă indicii clare
privind metodele de prelucrare a datelor și existența unei sancțiuni deontologice
aplicate avocatului Oleg Școlnic, CNPDCP nu a valorificat aceste informații și nu
a solicitat documentele relevante, accesibile public.
POZIȚIA INTIMATULUI
La data de 12 aprilie 2024, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca
fiind neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
5
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se
schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia
vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară
sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a
fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică
părților.
Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată lui Smochin Marcel și avocatului Fediuc Valentin la data de 15 ianuarie
2024, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul anexat
la dosar (f.d. 164).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 6 decembrie 2023, respectând
termenul legal prevăzut. Prin urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu
prevederile art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
6
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Smochin
Marcel, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Recurentul și-a întemeiat cererea de recurs pe prevederile art. 245¹ alin. (1)
lit. d) din Codul administrativ, care nu pot fi reținute de către Completul de
judecată, întrucât nu sunt întrunite condițiile legale pentru aplicarea acestor
prevederi.
Referitor la invocarea lit. d), completul de judecată reține că atât Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani, cât și Curtea de Apel Chișinău au motivat în mod explicit
soluțiile pronunțate, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 133/2011 privind
protecția datelor cu caracter personal și la faptele constatate în procedura
administrativă derulată de CNPDCP. Instanțele nu s-au limitat la preluarea
concluziilor autorității administrative, ci au analizat cadrul juridic aplicabil și au
constatat că procedura administrativă a fost desfășurată cu respectarea normelor
legale. Aprecierea probelor a fost realizată în limitele rolului activ al instanței și în
conformitate cu standardele impuse de Codul administrativ și legislația privind
protecția datelor cu caracter personal. Nu s-a demonstrat că instanța ar fi ignorat
probe esențiale sau că ar fi acordat un caracter disproporționat unor fapte, astfel
încât să rezulte o interpretare vădit arbitrară. Criticile formulate de recurent se
limitează la reluarea poziției sale procesuale și nu indică în mod convingător
existența unei erori flagrante de apreciere sau a unui exces de putere din partea
instanței de apel.
Pentru a se reține caracterul arbitrar sau o apreciere vădit nerezonabilă, este
necesar ca soluția să contravină în mod evident probelor, să nu fie motivată sau să
ignore reguli elementare de drept. În speță, hotărârile instanțelor sunt motivate în
drept și în fapt, iar recurentul exprimă în realitate o dezacordare subiectivă cu
aprecierea instanțelor, fără a demonstra existența unei abateri evidente. Prin
urmare, recursul nu poate trece testul de admisibilitate prevăzut de art. 245¹ alin.
(1) lit. d), nefiind întrunite condițiile legale pentru a justifica o intervenție a
instanței supreme în controlul de legalitate al deciziei atacate.
7
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecatăși în cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de
Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor
cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de
art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
8
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Smochin Marcel, reprezentat de avocatul
Fediuc Valentin.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Diana Stănilă
9