3ra-503/24 — anularea actului administrativ și compensarea cheltuielilor de judecată

La 03 februarie 2021, Briceag Iurii a înaintat o cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Ministerului Apărării privind anularea pct. 2 din ordinul Ministrului Apărării nr. I-031 din 30 noiembrie 2020 și anularea răspunsului privind examinarea cererii prealabile nr.11/14 din 05.01.2021.

În motivarea acțiunii depuse Briceag Iurii a indicat că prin ordinul Ministrului Apărării nr. I-031 din 30 noiembrie 2020, colonelul Iurii Briceag, director la Agenția Informații Militare a fost eliberat din funcția deținută și a trecut la dispoziția Ministrului Apărării și menținut în subordinea rectorului (comandant) Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” pe o perioadă ce nu va depăși 4 luni. În motivarea ordinului de eliberare din funcție s-a indicat că în contextul desfășurării cercetărilor de serviciu privind presupusele încălcări grave de disciplină (încălcarea procedurilor departamentale protocolare de interacțiune cu partenerii străini, încălcarea procedurii și netemeinicia modificărilor statelor de organizare ale Agenției Informații Militare, precum și cercetarea încălcărilor conexe acestora), pentru a evita riscurile de influențare a obiectivității rezultatelor acestei cercetări.

Reclamantul consideră că acest ordin este ilegal și neîntemeiat, menționând că ordinul contestat nu conține în textul acestuia motivarea, după cum nu conține nici informația cu privire la exercitarea căilor de atac. Or, Ministerul Apărării a motivat foarte vag temeiul de eliberare din funcție, nu a prevăzut la care funcție concret a trecut colonelul Iurii Briceag din cadrul Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, care va fi regimul de salarizare în perioada de până la 4 luni, după cum nu a stabilit concret perioada de eliberare.

A insistat că necorespunderea condițiilor procedurale pentru emiterea actelor administrative individuale, prin prisma art. 141 Codul administrativ, urmează să atragă după sine nulitatea actului administrativ individual. 1

Astfel, motivul de eliberare din funcție și trecerea la dispoziția Ministrului Apărării, a fost efectuată în contextul desfășurării cercetărilor de serviciu privind presupusele încălcări grave de disciplină (încălcarea procedurilor departamentale protocolare de interacțiune cu partenerii străini, încălcarea procedurii și netemeinicia modificărilor statelor de organizare ale Agenției Informații Militare, precum și cercetarea încălcărilor conexe acestora), precum și pentru a evita riscurile de influențare a obiectivității rezultatelor acestei cercetări. Mai mult, Ministrul Apărării nejustificat a dispus eliberarea din funcție și trecerea la dispoziția ministrului apărării precum pretinsele încălcări grave ale disciplinei de muncă fără a stabili/identifica cum anume ar putea fi influențată ancheta de serviciu de către Iurii Briceag.

A relatat că în situația în care lui Iurii Briceag i s-a invocat presupuse încălcări grave de disciplină (încălcarea procedurilor departamentale protocolare de interacțiune cu partenerii străini, încălcarea procedurii și netemeinicia modificărilor statelor de organizare ale Agenției Informații Militare, precum și cercetarea încălcărilor conexe acestora), prin prisma prevederilor art. 43 din Legea nr. 52/2007, Hotărârea Guvernului nr. 941/2006, în raport cu reclamantul urma să fie dispusă suspendarea din funcție pe un termen de până la 30 de zile, dar nici sub un aspect eliberarea din funcția deținută și trecerea la dispoziția Ministrului Apărării, conform art. 67 din Regulament, or, cadrul normativ prevede expres consecințele investigării unor pretinse abateri disciplinare.

La data de 01 martie 2021, Iurii Briceag a depus acțiune împotriva Ministerului Apărării privind anularea ordinului Ministrului Apărării nr. 1- 03 din 29 ianuarie 2021, anularea ordinului Ministrului Apărării nr. 16 din 08 februarie 2021, anularea procesului-verbal nr. 03 din 29 ianuarie 2021 al ședinței Comisiei superioare de atestare, anularea deciziei nr. 11/181 din 22 februarie 2021, restabilirea lui Iurii Briceag în funcția de director al Agenției Informații Militare, cu încasarea salariului mediu lunar pentru întreaga perioadă a absenței forțate, repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000,00 lei și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii depuse reclamantul a indicat că prin ordinul nr. 1-03 din 29 ianuarie 2021, colonelul Iurii Briceag a fost eliberat din serviciul militar prin contract, pe motiv că ar fi încălcat procedura de colaborare cu partenerii externi, fără să existe o expunere clară, motivată, argumentată prin probe pretinsa abatere disciplinară. Ordinul respectiv a fost emis potrivit recomandărilor Comisiei superioare de atestare a Ministrului Apărării, în ședința din 29 ianuarie 2021 (care a elucidat că colonelul Iurii Briceag, în calitate de director al Agenției Informații Militare, a ignorat procedura de 2 colaborare cu partenerii externi, organizând și desfășurând vizite neautorizate la data de 12 și 16 noiembrie 2020 cu atașații militari ai României și Ucrainei inclusiv în scopuri personale, fără coordonarea acestor vizite cu conducerea Ministerului Apărării, fiind știrbită imaginea structurii militare în fața partenerilor strategici și respectiv, prin acțiunile descrise, colonelul Iurii Briceag a admis încălcarea prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul de conduită a funcționarului public, pct. 3.1.4, 3.1.5, 3.2.1 și 3.2.2 din Ghidul atașaților apărării (Militari, Aero, Navali) din cadrul misiunilor diplomatice acreditare în Republica Moldova).

A menționat că eliberarea lui Iurii Briceag în baza prevederilor pct. 140 lit. j) ale Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941/2006, sunt contrare art. 23 alin. (2), 43 alin. (1) și 53 din Constituție, care stabilește obligația statului de a asigura dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle sale, precum și presupune egalitatea de tratament a cetățeanului în domeniul rapoartelor juridice de muncă și asigurarea stabilității rapoartelor juridice de muncă.

Reclamantul a invocat că pct. 140 lit. j) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941/2006, stabilește clar care sunt circumstanțele care generează dreptul conducătorului structurii militare de a elibera în rezervă militarii apreciați de comisiile de atestare că nu-și îndeplinesc atribuțiile și sarcinile de serviciu sau cărora le-a fost aplicată sancțiunea disciplinară „necorespunderea parțială funcției”, însă, această pedeapsă nu a avut efectul educativ scontat, dacă este imposibilă folosirea acestora în funcții similare celor deținute în serviciul militar și dacă aceștia nu acceptă să fie transferați în funcții inferioare.

Astfel, ordinul contestat contravine prevederilor pct. 140 lit. j) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941/2006, deoarece, la acel moment Iurii Briceag se afla deja la dispoziția ministrului apărării. Or, pentru eliberarea din serviciu conform pct. 140 lit. j) – din motive de inaptitudine pentru funcția exercitată, nu se cere întrunirea cumulativă a acestor situații, dar întrunirea a uneia din ele. La caz, Ministrul Apărării a indicat asupra faptului că pretinsul raționament care a servit temei pentru adoptarea deciziei în privința lui Iurii Briceag a rezultat din faptul că la momentul comiterii abaterilor disciplinare, nu au fost exercitate corespunzător obligațiile de serviciu, precum și a fost luată în calcul aplicarea anterioară a sancțiunii disciplinare – necorespunderea parțială a funcției – în temeiul ordinului Ministrului Apărării nr. 28 din 26 ianuarie 20221, precum și mustrare aspră în temeiul ordinului Ministrului Apărării nr. 23 din 22 ianuarie 2021. 3

A insistat că orice sancțiune disciplinară trebuie să fie aplicată până la expirarea a 10 zile de la data la care comandantul a aflat despre comiterea încălcării, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării militarului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical. Ordinul nr. 103 din 29 ianuarie 2021, se face referință la anumite pretinse abateri disciplinare comise în data de 12 și 16 noiembrie 2020, pentru care în pofida faptului că deja s-a aplicat anterior în data de 30 noiembrie 2020, o sancțiune disciplinară, a doua sancțiune disciplinară pentru aceeași pretinsă abatere disciplinară se aplică la peste termen de 30 de zile, situație ce contravine prevederilor legii.

Reclamantul a susținut că Ministerul Apărării nu a probat și nu a motivat absolut în nici un mod cum pedeapsa de „necorespundere parțială a funcției”, nu a avut efectul educativ scontat în privința lui Iurii Briceag.

A relatat că ordinul Ministrului Apărării nr. 1-03 din 29 ianuarie 2021, nu conține în textul acestuia motivarea, însă, această încălcare nu se atribuie la categoria încălcărilor neînsemnate prin prisma prevederilor art. 123 Codul administrativ.

La momentul emiterii ordinului, nu dispunea de vechimea în serviciul militar suficientă pentru a obține dreptul la pensie în temeiul prevederilor Legii nr. 1544/1993. Eliberarea în rezervă reprezintă un efect social negativ asupra familiei, deoarece, reclamantul are la întreținere 3 copii și 2 părinți care necesită o îngrijire și asistență socială suplimentară. Riscul angajării repetate în serviciul militar reieșind din limitările stabilite în prevederile art. 26 din Legea nr. 1245/2002, care stabilește că vârsta-limită până la care cetățenii pot fi încadrați în serviciul militar prin contract poate fi majorată, dar nu trebuie să depășească vârsta-limită de aflare în serviciul militar prin contract, stabilită la art. 22 din Legea nr. 1245/2002, această procedură fiind aplicată o singură dată pe timpul îndeplinirii serviciului militar.

Prin încheierea din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a conexat cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ depusă de Briceag Iurii împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului Ministerului Apărării al Republicii Moldova nr.1-03 din 29 ianuarie 2021, ordinul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, Agenția Informații Militare nr. 16 din 08 februarie 2021, procesul-verbal nr.03 din 29 ianuarie 2021 al ședinței Comisiei Superioare de atestare, restabilirea în funcția de director al Agenției Informații Militare, anularea deciziei nr. 11/181 din 22 februarie 2021 prin care s-a respins cererea prealabilă, încasarea prejudiciului moral și material (nr.3-586/2021) la cauza intentată la acțiunea depusă de Iurii Briceag împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova privind anularea 4 ordinului nr.1-031 din 30 noiembrie 2020 și restabilirea în funcția de director al Agenției Informații Militare (nr. 3-307/2021) pentru examinare concomitentă.

Prin încheierea din 25 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a declarat inadmisibilă pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral.

Prin decizia suplimentară din 28 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a emis o decizie suplimentară cu privire la admiterea cererii depuse de avocatul Buguța Elena în interesele lui Briceag Iurii cu privire la restituirea cheltuielilor judiciare pentru acordarea asistenței juridice în instanța de apel în cuantum de 6 000 de lei. S-a încasat din contul Ministerului Apărării, în beneficiul lui Briceag Iurii suma de 6 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică în instanța de apel.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a susținut că, instanța de apel a apreciat greșit procedura de trecere la dispoziția ministrului apărării a militarului ca fiind o sancțiune disciplinară, deoarece acest procedeu juridico-administrativ nu este prevăzut în lista sancțiunilor disciplinare indicate la art. 206 din Codul Muncii și nici în lista exhaustivă a sancțiunilor pasibile aplicării militarilor/ofițerilor de la art. 57 al Regulamentului disciplinei militare, aprobat prin Legea nr 52/2007. Mai mult, această măsură se utilizează în diverse cazuri (detașarea în misiuni, studii, acordarea concediului pentru îngrijirea copilului, pornirea urmăririi penale în privința militarului, etc.), indicate în pct. 67 al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire al serviciului militar prin contract cu Forțele Armate și, în esență, nu ține de domeniul răspunderii disciplinare a militarilor.

A invocat recurentul că, apreciază acțiunile colonelului Briceag Iurii efectuate pe perioada cercetării de serviciu (refuzul de a depune explicații în cadrul anchetei de serviciu, tergiversarea procedurii de predare a funcției de director) ca o atitudine neglijentă și ostilă față de comandamentul superior.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a subliniat că consideră că, prin acțiunile admise colonelul Iurii Briceag a admis depășirea împuternicirilor funcționale și încălcarea procedurii de colaborare cu partenerii externi, astfel fiind încălcate prevederile art. 11 alin. (1) din Codul de conduită al funcționarului public și art. 5 lit. b), c) și k) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea 6 nr. 52/2007 și pct. 3.1.4, 3.1.5, 3.2.1 și pct. 3.2.2 din Ghidul Atașilor Apărării din cadrul misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, aprobat prin ordinul ministrului apărării nr. 45/2017.

Totodată, recurentul a conchis că instanțele anterioare nu au oferit argumente concrete privind eventualul caracter părtinitor al soluției asupra încălcării admise de către colonelul Briceag Iurii, invocând doar existența unor rapoarte privind constatările de fapt ale persoanelor din conducerea Ministerului Apărării.

Până la data examinării recursului referințe nu au fost depuse.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii 7 judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ: „(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 50 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din Codul administrativ: „pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii.”

Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele:

La data de 24 decembrie 2020, Iurii Briceag a depus cerere prealabilă prin care a solicitat anularea ordinului Ministrului Apărării nr. 1-031 din 30 noiembrie 2020, iar la 08 februarie 2021, Iurii Briceag a depus cerere prealabilă prin care a solicitat anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 1- 03 din 29 ianuarie 2021 (vol. I, f. d. 11-12, vol. II, f. d. 14-16). 8

Prin decizia (răspunsul) Ministerului Apărării nr. 11/14 din 05 ianuarie 2021, s-a respins cererea prealabilă depusă de Iurii Briceag (vol. I, f. d. 13- 14).

Prin decizia (răspunsul) Ministerului Apărării nr. 11/181 din 22 februarie 2021, s-a respins cererea prealabilă depusă de Iurii Briceag (vol. II, f. d. 17-18).

Ca urmare, nefiind de acord cu deciziile emise în procedură prealabilă, în data de 03 februarie 2021, Iurii Briceag a înaintat acțiune împotriva Ministerului Apărării privind anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 1- 031 din 30 noiembrie 2020, restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată, iar la data de 01 martie 2021, Iurii Briceag a depus acțiune împotriva Ministerului Apărării privind anularea ordinului Ministrului Apărării nr. 1-03 din 29 ianuarie 2021, anularea ordinului nr. 16 din 08 februarie 2021, anularea procesului-verbal nr. 03 din 29 ianuarie 2021, anularea deciziei emise în procedură prealabilă, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, ce au fost conexate într-o procedură, fiind admise parțial prin hotărârea supusă apelului. Fiind anulat ordinul Ministrului Apărării al Republicii Moldova nr. 1-031 din 30 noiembrie 2020 prin care s-a dispus eliberarea din funcția deținută a lui Iurii Briceag cu trecerea la dispoziția Ministrului Apărării al Republicii Moldova și actul administrativ adoptat în procedura prealabilă nr. 11/14 din 05 ianuarie 2021. S-a anulat ordinul Ministrului Apărării al Republicii Moldova nr. 1-03 din 29 ianuarie 2021 (referitor la efectiv) prin care s-a dispus eliberarea din serviciul militar prin contract în rezervă în baza art. 140 lit. j) din motive de inaptitudine pentru funcția exercitată a colonelului Iurii Briceag, aflat la dispoziția Ministrului apărării (ultima funcție deținută – director al Agenției informații militare a Ministerului Apărării) și actul administrativ adoptat în procedura prealabilă nr. 11/181 din 22 februarie 2021. S-a anulat ordinul Ministerului Apărării al Republicii Moldova nr. 16 din 08 februarie 2021. S-a respins ca neîntemeiată pretenția cu privire la anularea procesului-verbal nr. 03 din 29 ianuarie 2021 al ședinței Comisiei superioare de atestare. S-a încasat din contul Ministerului Apărării al Republicii Moldova în beneficiul reclamantului Iurii Briceag cheltuielile de asistență juridică în sumă de 14 000 de lei. S-a indicat că hotărârea se execută imediat și constituie temei pentru pârâtul Ministerul Apărării al Republicii Moldova de a admite reclamantul Iurii Briceag la locul de muncă în funcția de director al Agenției informații militare a Ministerului Apărării și de a achita reclamantului salariul pentru absența forțată de la locul de muncă în mărimea unui salariu mediu. 9

Ministerului Apărării al Republicii Moldova a formulat recurs împotriva acestei decizii, invocând că instanțele de judecată nu au cercetat integral circumstanțele cauzei, au aplicat greșit normele de drept material, iar decizia este în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că acesta este admisibil și întemeiat, or, decizia instanței de apel este viciată de deficiențe esențiale, inclusiv omisiunea de a analiza argumentele recurentului, aplicarea eronată a normelor de drept material și lipsa unei motivări clare și suficiente. Aceste deficiențe esențiale, detaliate mai jos, justifică admiterea recursului și remiterea cauzei spre rejudecare.

Și anume, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a analizat în mod corespunzător aspectele esențiale invocate de Ministerului Apărării al Republicii Moldova, în special: a apreciat procedura de trecere la dispoziția ministrului apărării a militarului ca fiind o sancțiune disciplinară.

Aceasta nu a examinat în mod detaliat acțiunile colonelului Briceag Iurii efectuate pe perioada cercetării de serviciu (refuzul de a depune explicații în cadrul anchetei de serviciu, tergiversarea procedurii de predare a funcției de director) și nici nu a motivat în mod clar dacă, prin acțiunile admise colonelul Iurii Briceag a admis depășirea împuternicirilor funcționale și încălcarea procedurii de colaborare cu partenerii externi, astfel fiind sau nu încălcate prevederile art. 11 alin. (1) din Codul de conduită al funcționarului public și art. 5 lit. b), c) și k) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea nr. 52/2007 și pct. 3.1.4, 3.1.5, 3.2.1 și pct. 3.2.2 din Ghidul Atașilor Apărării din cadrul misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, aprobat prin ordinul ministrului apărării nr. 45/2017.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel nu a justificat în mod corespunzător raționamentul prin care a considerat că ordinul Ministrului Apărării nr. 1-031 din 30 noiembrie 2020, urmează a fi anulat.

În context, Completul judiciar consideră că decizia instanței de apel este insuficient motivată, neabordând în mod clar și detaliat toate argumentele esențiale prezentate de apelant/recurent. Această omisiune contravine obligației instanței de a asigura un proces echitabil, așa cum este subliniat în jurisprudența CtEDO, inclusiv Ruiz Torija vs. Spania, Hiro Balani vs. Spania, Pronina vs. Ukraina și Ramos Nunes de Carvalho e Sá vs. Portugalia, care impun necesitatea unei motivări clare și detaliate pentru garantarea dreptului la un proces echitabil.

Din aceste motive, având în vedere deficiențele de motivare constatate în decizia instanței de apel și argumentele recursului, Curtea Supremă de 10 Justiție apreciază că soluția instanței de apel este nemotivată. Aceste deficiențe de motivare și erori de aplicare a normelor de drept material impun casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia, iar reținând că erorile procedurale admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, cauza urmează a fi remisă la rejudecare, în alt complet de judecată, pentru o soluționare completă și temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Casează integral decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Briceag Iurii împotriva Ministerului Apărării cu privire la anularea actelor administrative defavorabile și compensarea cheltuielilor de judecată. Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 11