3ra-503/24 — anularea actului administrativ și compensarea cheltuielilor de judecată

3ra-503/24 — anularea actului administrativ și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Ministerul Apărării al

Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Briceag Iurii împotriva Ministerului Apărării cu privire

la anularea actelor administrative defavorabile și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-503/24

NR. PIGD 2-21016742-01-3ra-06062024)

Examinarea superficială a cauzei de către instanța de apel și motivarea insuficientă

a hotărârii. Omisiunea de a analiza argumentele esențiale invocate de recurent în

raport cu circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Dodon,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc,

15 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelarii de Stat

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată, concretizată ulterior, împotriva Ministerului Apărării privind

anularea pct. 2 din ordinul Ministrului Apărării nr. I-031 din 30 noiembrie

2020 și anularea răspunsului privind examinarea cererii prealabile nr.11/14

din 05.01.2021.

Ministrului Apărării nr. I-031 din 30 noiembrie 2020, colonelul Iurii Briceag,

director la Agenția Informații Militare a fost eliberat din funcția deținută și a

trecut la dispoziția Ministrului Apărării și menținut în subordinea rectorului

(comandant) Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” pe

o perioadă ce nu va depăși 4 luni. În motivarea ordinului de eliberare din

funcție s-a indicat că în contextul desfășurării cercetărilor de serviciu privind

presupusele încălcări grave de disciplină (încălcarea procedurilor

departamentale protocolare de interacțiune cu partenerii străini, încălcarea

procedurii și netemeinicia modificărilor statelor de organizare ale Agenției

Informații Militare, precum și cercetarea încălcărilor conexe acestora),

pentru a evita riscurile de influențare a obiectivității rezultatelor acestei

cercetări.

menționând că ordinul contestat nu conține în textul acestuia motivarea, după

cum nu conține nici informația cu privire la exercitarea căilor de atac. Or,

Ministerul Apărării a motivat foarte vag temeiul de eliberare din funcție, nu

a prevăzut la care funcție concret a trecut colonelul Iurii Briceag din cadrul

Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, care va fi

regimul de salarizare în perioada de până la 4 luni, după cum nu a stabilit

concret perioada de eliberare.

actelor administrative individuale, prin prisma art. 141 Codul administrativ,

urmează să atragă după sine nulitatea actului administrativ individual.

1

Ministrului Apărării, a fost efectuată în contextul desfășurării cercetărilor de

serviciu privind presupusele încălcări grave de disciplină (încălcarea

procedurilor departamentale protocolare de interacțiune cu partenerii străini,

încălcarea procedurii și netemeinicia modificărilor statelor de organizare ale

Agenției Informații Militare, precum și cercetarea încălcărilor conexe

acestora), precum și pentru a evita riscurile de influențare a obiectivității

rezultatelor acestei cercetări. Mai mult, Ministrul Apărării nejustificat a

dispus eliberarea din funcție și trecerea la dispoziția ministrului apărării

precum pretinsele încălcări grave ale disciplinei de muncă fără a

stabili/identifica cum anume ar putea fi influențată ancheta de serviciu de

către Iurii Briceag.

încălcări grave de disciplină (încălcarea procedurilor departamentale

protocolare de interacțiune cu partenerii străini, încălcarea procedurii și

netemeinicia modificărilor statelor de organizare ale Agenției Informații

Militare, precum și cercetarea încălcărilor conexe acestora), prin prisma

prevederilor art. 43 din Legea nr. 52/2007, Hotărârea Guvernului nr.

941/2006, în raport cu reclamantul urma să fie dispusă suspendarea din

funcție pe un termen de până la 30 de zile, dar nici sub un aspect eliberarea

din funcția deținută și trecerea la dispoziția Ministrului Apărării, conform

art. 67 din Regulament, or, cadrul normativ prevede expres consecințele

investigării unor pretinse abateri disciplinare.

Ministerului Apărării privind anularea ordinului Ministrului Apărării nr. 1-

03 din 29 ianuarie 2021, anularea ordinului Ministrului Apărării nr. 16 din

08 februarie 2021, anularea procesului-verbal nr. 03 din 29 ianuarie 2021 al

ședinței Comisiei superioare de atestare, anularea deciziei nr. 11/181 din 22

februarie 2021, restabilirea lui Iurii Briceag în funcția de director al Agenției

Informații Militare, cu încasarea salariului mediu lunar pentru întreaga

perioadă a absenței forțate, repararea prejudiciului moral în mărime de 50

000,00 lei și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

1-03 din 29 ianuarie 2021, colonelul Iurii Briceag a fost eliberat din serviciul

militar prin contract, pe motiv că ar fi încălcat procedura de colaborare cu

partenerii externi, fără să existe o expunere clară, motivată, argumentată prin

probe pretinsa abatere disciplinară. Ordinul respectiv a fost emis potrivit

recomandărilor Comisiei superioare de atestare a Ministrului Apărării, în

ședința din 29 ianuarie 2021 (care a elucidat că colonelul Iurii Briceag, în

calitate de director al Agenției Informații Militare, a ignorat procedura de

2

colaborare cu partenerii externi, organizând și desfășurând vizite

neautorizate la data de 12 și 16 noiembrie 2020 cu atașații militari ai

României și Ucrainei inclusiv în scopuri personale, fără coordonarea acestor

vizite cu conducerea Ministerului Apărării, fiind știrbită imaginea structurii

militare în fața partenerilor strategici și respectiv, prin acțiunile descrise,

colonelul Iurii Briceag a admis încălcarea prevederilor art. 11 alin. (1) din

Codul de conduită a funcționarului public, pct. 3.1.4, 3.1.5, 3.2.1 și 3.2.2 din

Ghidul atașaților apărării (Militari, Aero, Navali) din cadrul misiunilor

diplomatice acreditare în Republica Moldova).

140 lit. j) ale Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

941/2006, sunt contrare art. 23 alin. (2), 43 alin. (1) și 53 din Constituție,

care stabilește obligația statului de a asigura dreptul fiecărui om de a-și

cunoaște drepturile și îndatoririle sale, precum și presupune egalitatea de

tratament a cetățeanului în domeniul rapoartelor juridice de muncă și

asigurarea stabilității rapoartelor juridice de muncă.

Hotărârea Guvernului nr. 941/2006, stabilește clar care sunt circumstanțele

care generează dreptul conducătorului structurii militare de a elibera în

rezervă militarii apreciați de comisiile de atestare că nu-și îndeplinesc

atribuțiile și sarcinile de serviciu sau cărora le-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară „necorespunderea parțială funcției”, însă, această pedeapsă nu a

avut efectul educativ scontat, dacă este imposibilă folosirea acestora în

funcții similare celor deținute în serviciul militar și dacă aceștia nu acceptă

să fie transferați în funcții inferioare.

Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941/2006, deoarece, la

acel moment Iurii Briceag se afla deja la dispoziția ministrului apărării. Or,

pentru eliberarea din serviciu conform pct. 140 lit. j) – din motive de

inaptitudine pentru funcția exercitată, nu se cere întrunirea cumulativă a

acestor situații, dar întrunirea a uneia din ele. La caz, Ministrul Apărării a

indicat asupra faptului că pretinsul raționament care a servit temei pentru

adoptarea deciziei în privința lui Iurii Briceag a rezultat din faptul că la

momentul comiterii abaterilor disciplinare, nu au fost exercitate

corespunzător obligațiile de serviciu, precum și a fost luată în calcul

aplicarea anterioară a sancțiunii disciplinare – necorespunderea parțială a

funcției – în temeiul ordinului Ministrului Apărării nr. 28 din 26 ianuarie

20221, precum și mustrare aspră în temeiul ordinului Ministrului Apărării

nr. 23 din 22 ianuarie 2021.

3

expirarea a 10 zile de la data la care comandantul a aflat despre comiterea

încălcării, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data constatării ei, fără a lua

în calcul timpul aflării militarului în concediul anual de odihnă, în concediul

de studii sau în concediul medical. Ordinul nr. 103 din 29 ianuarie 2021, se

face referință la anumite pretinse abateri disciplinare comise în data de 12 și

16 noiembrie 2020, pentru care în pofida faptului că deja s-a aplicat anterior

în data de 30 noiembrie 2020, o sancțiune disciplinară, a doua sancțiune

disciplinară pentru aceeași pretinsă abatere disciplinară se aplică la peste

termen de 30 de zile, situație ce contravine prevederilor legii.

motivat absolut în nici un mod cum pedeapsa de „necorespundere parțială a

funcției”, nu a avut efectul educativ scontat în privința lui Iurii Briceag.

nu conține în textul acestuia motivarea, însă, această încălcare nu se atribuie

la categoria încălcărilor neînsemnate prin prisma prevederilor art. 123 Codul

administrativ.

militar suficientă pentru a obține dreptul la pensie în temeiul prevederilor

Legii nr. 1544/1993. Eliberarea în rezervă reprezintă un efect social negativ

asupra familiei, deoarece, reclamantul are la întreținere 3 copii și 2 părinți

care necesită o îngrijire și asistență socială suplimentară. Riscul angajării

repetate în serviciul militar reieșind din limitările stabilite în prevederile art.

26 din Legea nr. 1245/2002, care stabilește că vârsta-limită până la care

cetățenii pot fi încadrați în serviciul militar prin contract poate fi majorată,

dar nu trebuie să depășească vârsta-limită de aflare în serviciul militar prin

contract, stabilită la art. 22 din Legea nr. 1245/2002, această procedură fiind

aplicată o singură dată pe timpul îndeplinirii serviciului militar.

Rîșcani s-a conexat cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ

depusă de Briceag Iurii împotriva Ministerului Apărării al Republicii

Moldova cu privire la anularea ordinului Ministerului Apărării al Republicii

Moldova nr.1-03 din 29 ianuarie 2021, ordinul Ministerului Apărării al

Republicii Moldova, Agenția Informații Militare nr. 16 din 08 februarie

2021, procesul-verbal nr.03 din 29 ianuarie 2021 al ședinței Comisiei

Superioare de atestare, restabilirea în funcția de director al Agenției

Informații Militare, anularea deciziei nr. 11/181 din 22 februarie 2021 prin

care s-a respins cererea prealabilă, încasarea prejudiciului moral și material

(nr.3-586/2021) la cauza intentată la acțiunea depusă de Iurii Briceag

împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova privind anularea

4

ordinului nr.1-031 din 30 noiembrie 2020 și restabilirea în funcția de director

al Agenției Informații Militare (nr. 3-307/2021) pentru examinare

concomitentă.

Rîșcani, s-a declarat inadmisibilă pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a admis parțial acțiunea. S-a anulat ordinul Ministrului Apărării

al Republicii Moldova nr. 1-031 din 30 noiembrie 2020 prin care s-a dispus

eliberarea din funcție a lui Iurii Briceag cu trecerea la dispoziția Ministrului

Apărării al Republicii Moldova și actul administrativ adoptat în procedura

prealabilă nr. 11/14 din 05 ianuarie 2021. S-a anulat ordinul Ministrului

Apărării al Republicii Moldova nr. 1-03 din 29 ianuarie 2021 (referitor la

efectiv) prin care s-a dispus eliberarea din serviciul militar prin contract în

rezervă în baza art. 140 lit. j) din motive de inaptitudine pentru funcția

exercitată a colonelului Iurii Briceag, aflat la dispoziția Ministrului Apărării

(ultima funcție deținută – director al Agenției informații militare a

Ministerului Apărării) și actul administrativ adoptat în procedura prealabilă

nr. 11/181 din 22 februarie 2021. S-a anulat ordinul Ministerului Apărării al

Republicii Moldova nr. 16 din 08 februarie 2021. S-a respins ca neîntemeiată

pretenția cu privire la anularea procesului-verbal nr. 03 din 29 ianuarie 2021

al ședinței Comisiei superioare de atestare. S-a încasat din contul

Ministerului Apărării al Republicii Moldova în beneficiul reclamantului Iurii

Briceag cheltuielile de asistență juridică în sumă de 14 000 de lei. S-a indicat

că hotărârea se execută imediat și constituie temei pentru pârât de a admite

reclamantul Iurii Briceag la locul de muncă în funcția de director al Agenției

informații militare a Ministerului Apărării și de a achita reclamantului

salariul pentru absența forțată de la locul de muncă în mărimea unui salariu

mediu.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivat, iar la 02 iunie 2022, cerere de apel motivată împotriva hotărârii

din 25 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a

solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea pretențiilor

admise, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte prin care să fie respinsă

acțiunea depusă de Iurii Briceag.

5

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Ministerul Apărării și s-a menținut hotărârea din 25 februarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

s-a emis o decizie suplimentară cu privire la admiterea cererii depuse de avocatul

Buguța Elena în interesele lui Briceag Iurii cu privire la restituirea cheltuielilor

judiciare pentru acordarea asistenței juridice în instanța de apel în cuantum de 6

000 de lei. S-a încasat din contul Ministerului Apărării, în beneficiul lui Briceag

Iurii suma de 6 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică în instanța

de apel.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

cerere de recurs împotriva deciziei din 3 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei și a hotărârii, cu emiterea unei

decizii noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

integral circumstanțele cauzei, au aplicat greșit normele de drept material, iar

decizia este în contradicție cu circumstanțele cauzei.

apreciat greșit procedura de trecere la dispoziția ministrului apărării a militarului

ca fiind o sancțiune disciplinară, deoarece acest procedeu juridico-administrativ nu

este prevăzut în lista sancțiunilor disciplinare indicate la art. 206 din Codul Muncii

și nici în lista exhaustivă a sancțiunilor pasibile aplicării militarilor/ofițerilor de la

art. 57 al Regulamentului disciplinei militare, aprobat prin Legea nr 52/2007. Mai

mult, această măsură se utilizează în diverse cazuri (detașarea în misiuni, studii,

acordarea concediului pentru îngrijirea copilului, pornirea urmăririi penale în

privința militarului, etc.), indicate în pct. 67 al Regulamentului cu privire la modul

de îndeplinire al serviciului militar prin contract cu Forțele Armate și, în esență,

nu ține de domeniul răspunderii disciplinare a militarilor.

efectuate pe perioada cercetării de serviciu (refuzul de a depune explicații în cadrul

anchetei de serviciu, tergiversarea procedurii de predare a funcției de director) ca

o atitudine neglijentă și ostilă față de comandamentul superior.

acțiunile admise colonelul Iurii Briceag a admis depășirea împuternicirilor

funcționale și încălcarea procedurii de colaborare cu partenerii externi, astfel fiind

încălcate prevederile art. 11 alin. (1) din Codul de conduită al funcționarului public

și art. 5 lit. b), c) și k) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea

6

nr. 52/2007 și pct. 3.1.4, 3.1.5, 3.2.1 și pct. 3.2.2 din Ghidul Atașilor Apărării din

cadrul misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, aprobat prin

ordinul ministrului apărării nr. 45/2017.

argumente concrete privind eventualul caracter părtinitor al soluției asupra

încălcării admise de către colonelul Briceag Iurii, invocând doar existența unor

rapoarte privind constatările de fapt ale persoanelor din conducerea Ministerului

Apărării.

POZIȚIA INTIMATULUI

informând-l despre posibilitatea depunerii referinței la recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

7

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5

judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat

de un complet din 9 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451

alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite

cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.”

„pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de

asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii

față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: c) și-a expus părerea în public cu privire la

finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată Ministerului

Apărării al Republicii Moldova, la data de 4 martie 2024, iar cererea de

recurs a fost depusă, la 12 aprilie 2024, respectiv, în termen.

circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de

judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele:

prin care a solicitat anularea ordinului Ministrului Apărării nr. 1-031 din 30

noiembrie 2020, iar la 08 februarie 2021, Iurii Briceag a depus cerere

prealabilă prin care a solicitat anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 1-

03 din 29 ianuarie 2021 (vol. I, f. d. 11-12, vol. II, f. d. 14-16).

8

2021, s-a respins cererea prealabilă depusă de Iurii Briceag (vol. I, f. d. 13-

14).

februarie 2021, s-a respins cererea prealabilă depusă de Iurii Briceag (vol. II,

f. d. 17-18).

în data de 03 februarie 2021, Iurii Briceag a înaintat acțiune împotriva

Ministerului Apărării privind anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 1-

031 din 30 noiembrie 2020, restabilirea în funcție și compensarea

cheltuielilor de judecată, iar la data de 01 martie 2021, Iurii Briceag a depus

acțiune împotriva Ministerului Apărării privind anularea ordinului

Ministrului Apărării nr. 1-03 din 29 ianuarie 2021, anularea ordinului nr. 16

din 08 februarie 2021, anularea procesului-verbal nr. 03 din 29 ianuarie

2021, anularea deciziei emise în procedură prealabilă, restabilirea în funcție,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, ce au

fost conexate într-o procedură, fiind admise parțial prin hotărârea supusă

apelului. Fiind anulat ordinul Ministrului Apărării al Republicii Moldova nr.

1-031 din 30 noiembrie 2020 prin care s-a dispus eliberarea din funcția

deținută a lui Iurii Briceag cu trecerea la dispoziția Ministrului Apărării al

Republicii Moldova și actul administrativ adoptat în procedura prealabilă nr.

11/14 din 05 ianuarie 2021. S-a anulat ordinul Ministrului Apărării al

Republicii Moldova nr. 1-03 din 29 ianuarie 2021 (referitor la efectiv) prin

care s-a dispus eliberarea din serviciul militar prin contract în rezervă în baza

art. 140 lit. j) din motive de inaptitudine pentru funcția exercitată a

colonelului Iurii Briceag, aflat la dispoziția Ministrului apărării (ultima

funcție deținută – director al Agenției informații militare a Ministerului

Apărării) și actul administrativ adoptat în procedura prealabilă nr. 11/181 din

22 februarie 2021. S-a anulat ordinul Ministerului Apărării al Republicii

Moldova nr. 16 din 08 februarie 2021. S-a respins ca neîntemeiată pretenția

cu privire la anularea procesului-verbal nr. 03 din 29 ianuarie 2021 al

ședinței Comisiei superioare de atestare. S-a încasat din contul Ministerului

Apărării al Republicii Moldova în beneficiul reclamantului Iurii Briceag

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 14 000 de lei. S-a indicat că

hotărârea se execută imediat și constituie temei pentru pârâtul Ministerul

Apărării al Republicii Moldova de a admite reclamantul Iurii Briceag la locul

de muncă în funcția de director al Agenției informații militare a Ministerului

Apărării și de a achita reclamantului salariul pentru absența forțată de la locul

de muncă în mărimea unui salariu mediu.

9

împotriva acestei decizii, invocând că instanțele de judecată nu au cercetat

integral circumstanțele cauzei, au aplicat greșit normele de drept material,

iar decizia este în contradicție cu circumstanțele cauzei.

de Justiție constată că acesta este admisibil și întemeiat, or, decizia instanței

de apel este viciată de deficiențe esențiale, inclusiv omisiunea de a analiza

argumentele recurentului, aplicarea eronată a normelor de drept material și

lipsa unei motivări clare și suficiente. Aceste deficiențe esențiale, detaliate

mai jos, justifică admiterea recursului și remiterea cauzei spre rejudecare.

în mod corespunzător aspectele esențiale invocate de Ministerului Apărării

al Republicii Moldova, în special: a apreciat procedura de trecere la

dispoziția ministrului apărării a militarului ca fiind o sancțiune disciplinară.

Iurii efectuate pe perioada cercetării de serviciu (refuzul de a depune

explicații în cadrul anchetei de serviciu, tergiversarea procedurii de predare

a funcției de director) și nici nu a motivat în mod clar dacă, prin acțiunile

admise colonelul Iurii Briceag a admis depășirea împuternicirilor funcționale

și încălcarea procedurii de colaborare cu partenerii externi, astfel fiind sau

nu încălcate prevederile art. 11 alin. (1) din Codul de conduită al

funcționarului public și art. 5 lit. b), c) și k) din Regulamentul disciplinei

militare, aprobat prin Legea nr. 52/2007 și pct. 3.1.4, 3.1.5, 3.2.1 și pct. 3.2.2

din Ghidul Atașilor Apărării din cadrul misiunilor diplomatice acreditate în

Republica Moldova, aprobat prin ordinul ministrului apărării nr. 45/2017.

instanța de apel nu a justificat în mod corespunzător raționamentul prin care

a considerat că ordinul Ministrului Apărării nr. 1-031 din 30 noiembrie 2020,

urmează a fi anulat.

este insuficient motivată, neabordând în mod clar și detaliat toate

argumentele esențiale prezentate de apelant/recurent. Această omisiune

contravine obligației instanței de a asigura un proces echitabil, așa cum este

subliniat în jurisprudența CtEDO, inclusiv Ruiz Torija vs. Spania, Hiro

Balani vs. Spania, Pronina vs. Ukraina și Ramos Nunes de Carvalho e Sá

vs. Portugalia, care impun necesitatea unei motivări clare și detaliate pentru

garantarea dreptului la un proces echitabil.

în decizia instanței de apel și argumentele recursului, Curtea Supremă de

10

Justiție apreciază că soluția instanței de apel este nemotivată. Aceste

deficiențe de motivare și erori de aplicare a normelor de drept material impun

casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.

consideră necesar de a casa decizia, iar reținând că erorile procedurale

admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, cauza urmează a fi remisă la

rejudecare, în alt complet de judecată, pentru o soluționare completă și

temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

Casează integral decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Briceag Iurii împotriva Ministerului Apărării

cu privire la anularea actelor administrative defavorabile și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11