3ra-277/24 — anularea actulului administrativ

3ra-277/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Radu Burduja și

avocatul Natalia Lepilov în interesele lui Radu Burduja,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Radu Burduja împotriva Ministerului Apărării al

Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva decizie din 6 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-277/24

NR. PIGD 2-22025035-01-3ra-21032024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: V. Chisiliță,

Instanța de apel: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,

5 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Radu

Burduja și avocatul Natalia Lepilov în interesele lui Radu Burduja

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la

anularea ordinului Ministrului Apărării al Republicii Moldova nr. 9 din 18

ianuarie 2021 cu privire la încălcările de disciplină militară, anularea deciziei

Ministrului Apărării al Republicii Moldova expusă prin scrisoarea nr. 11/223

din 15 februarie 2021 privind refuzul de a anula actul administrativ

individual defavorabil - Ordinul Ministrului Apărării al Republicii Moldova

nr. 9 din 18 ianuarie 2021, încasarea cheltuielilor de judecată.

emis ordinul Ministrului Apărării nr. 9 cu privire la încălcare de disciplină

militară prin care colonelului Radu Burduja i s-a aplicat sancțiunea

disciplinară ,,retrogradare cu un grad”. La data de 19 ianuarie 2022

conținutul ordinului indicat i-a fost adus la cunoștință, copia ordinului i-a

fost prezentată ulterior în baza unei solicitări în scris.

nr. 9 din 18 ianuarie 2022, organul emitent nu a luat în considerație toate

faptele relevante, nu a respectat limitele dreptului discreționar, a exercitat

dreptul discreționar nu conform scopului acordat prin lege. Prin urmare, actul

administrativ individual defavorabil indicat urmează să fie supus controlului

judecătoresc și anulat.

la Ministerul Apărării a fost depusă cererea prealabilă cu solicitarea anulării

Ordinului nr. 9 din 18 ianuarie 2022. La 16 februarie 2022 a fost primit

răspunsul la cererea prealabilă prin care i s-a comunicat că argumentelor sale

i s-a dat apreciere corespunzătoare la etapa cercetării administrative și

examinarea adițională argumentelor invocate la moment nu este rezonabilă.

11 august 2021, cu privire la rechemarea Consilierului (Atașat militar)

1

Ambasada Republicii Moldova în regatul Belgiei, Reprezentanțele militare

ale Republicii Moldova în străinătate, dl Colonel Radu Burduja a fost

rechemat (destituit) din funcția respectivă, începând cu 13 septembrie 2021.

La data de 13 septembrie 2021 Ministrul Apărării a emis Ordinul nr.1-023

din 13 septembrie 2021 prin care a numit pe Radu Burduja în calitate de șef

Direcție Educație civică și protecție socială Marele Stat Major al Armatei

Naționale. Prin încheierea judecătoriei mun. Chișinău, sediul Râșcani, nr. 3-

2366/2021 din 21 septembrie 2021 s-a dispus suspendarea Ordinului

Ministrului Apărării nr. 338 din 11 august 2021. După emiterea încheierii

judecătorești de suspendare a ordinului de rechemare Radu Burduja, s-a

prezentat la locul de serviciu în calitate de Consilier (Atașat militar)

Ambasada Republicii Moldova în regatul Belgiei și a exercitat atribuțiile

respective până la anularea încheierii de suspendare de către Curtea de Apel

Chișinău la data de 15 noiembrie 2021. După anularea încheierii de

suspendare Radu Burduja s-a prezentat la locul de serviciu în calitate de șef

Direcție Educație civică și protecție socială Marele Stat Major al Armatei

Naționale.

ordinul nr. 9 din 18 ianuarie 2022 i s-a invocat neprezentarea neîntemeiată

la serviciu în Marele Stat Major al Armatei Naționale la locul de serviciu în

calitate de șef Direcție Educație civică și protecție socială. Argumentul

precum că s-a conformat încheierii judecătorești (nr. 3-2366/2021 din 21

septembrie 2021) prin care s-a dispus suspendarea Ordinului Ministrului

Apărării nr. 338 din 11 august 2021 și s-a prezentat la locul de serviciu

conform Ordinului Ministrului Apărării nr. 223 din 05 mai 2020 a fost

respins. În actul administrativ contestat este indicat că încheierea

Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Râșcani din 21 septembrie 2021 fiind

contestată la Curtea de apel Chișinău la data de 06 octombrie 2021 cu recurs

nu a devenit executorie și s-au invocat prevederile art. 251 Codului

administrativ conform căruia, încheierile judecătoriilor sunt executorii după

expirarea termenului de recurs și prevederile art. 423 alin. (11) Codului de

procedură civilă, care prevede că, recursul depus împotriva încheierii

suspendă executarea acesteia. Astfel, fiindu-i invocată încălcarea

prevederilor pct. 8 subpct. 5, 41, 42, 47, 86 subpct. 5 din Regulamentul

Serviciului interior al Forțelor armate ale Republicii Moldova precum și

nerestituirea sumei bănești folosite în vederea exercitării atribuțiilor de

serviciu conform Ordinului Ministrului Apărării nr. 223 din 05 mai 2020.

din 18 ianuarie 2022 organul emitent nu a luat în considerație toate faptele

relevante și nu a respectat limitele dreptului discreționar. În acest sens, a

2

invocat art. 250, art. 195 Cod administrativ, art. 178, art. 181 CPC

menționând că, aceiași poziție referitor la forța executorie a unelor categorii

de încheieri din procedura administrativă o are și Curtea Supremă de Justiție

al RM (decizia din 09 iunie 2021 în cauza de contencios administrativ 3r-

211/21 publicată pe protalul www.csj.md) Astfel, executând actul

judecătoresc cu forța executorie s-a conformat cerințelor legale, iar

autoritatea emitentă a actului administrativ contestat nu a luat în considerație

prevederile legale citate mai sus, relevante cauzei și greșit nu a recunoscut

forța executorie a unui act judecătoresc, fapt care a tras după sine

recunoașterea neîntemeiată reclamantului Radu Burduja vinovat în absența

nemotivată la serviciu, cu aplicarea pentru acest fapt sancțiunii disciplinare

de retrogradare.

privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 septembrie 2006, art. 20, art. 21,

reclamantului Radu Burduja a mai menționat că, prin emiterea Ordinului nr.

9 din 18 ianuarie 2021 Ministrul Apărării i-a încălcat dreptul, garantat prin

normele legale citate mai, sus de a beneficia de efectele juridice suspendării

unui act administrativ contestat.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Radu

Burduja împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil. S-a anulat ordinul

Ministrului Apărării al Republicii Moldova nr. 9 din 18 ianuarie 2021 „cu

privire la încălcările de disciplină militară admise de către colonelul Radu

Burduja” și decizia Ministrului Apărării al Republicii Moldova nr. 11/223

din 15 februarie 2021 emisă la soluționarea cererii prealabile. În rest acțiunea

s-a respins.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 19 aprilie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 19 aprilie 2023, cu

emiterea unei hotărâri noi de respingerea integrală a cererii de chemare în

judecată.

3

cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 19 aprilie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând, casarea încheierilor Judecătoriei

Chișinău, sediu Râșcani, Judecător Corneliu Guzun, din 25 februarie 2022 și

din 21 aprilie 2022 cu restituirea cauzei spre rejudecare în alt complet de

judecată, sau, în temeiul art. 195, 232, 236, 240 alin.(1) lit. c) Cod

administrativ și art.357, 360, 362, 385 alin. (l) lit. c), 386 ale Codului de

procedură civilă, admiterea cererii de apel cu casarea integrală a Hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 19 aprilie 2023 și respingerea

cererii de chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova, s-a admis. S-a casat

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 19 aprilie 2023, și s-a

emis o decizie nouă potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ

depusă de Radu Burduja împotriva Ministerului Apărării al Republicii

Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca neîntemeiată.

apelantului de a restitui cauza spre rejudecare în alt complet de judecată, a

reținut că conform art.240 alin. (2) Cod Administrativ, instanța de apel nu

este în drept să trimită cauza spre rejudecare în instanța de fond, precum și

nu există temeiuri de casare a încheierilor judecătorului Corneliu Guzun

întocmite pe marginea declarației de abținere judecătorului Violeta Chisilița,

încheierile Judecătoriei Chișinău, sediu Râșcani, din 25 februarie 2022 și din

21 aprilie 2022, emise de Judecătorul Corneliu Guzun, fiind legale și

întemeiate.

nr. 338 din 11 august 2021, cu privire la rechemarea Consilierului (Atașat

militar) Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei, Reprezentanțele

militare ale Republicii Moldova în străinătate dl Colonel Radu Burduja a fost

rechemat din funcția menționată, începând cu 13 septembrie 2021.

Burduja s-a considerat revenit, începând cu 13 septembrie 2021 de la

îndeplinirea atribuțiilor de Reprezentant militar, și numit prin ordinul

Ministrului apărării referitor la efectiv nr. 1-023 din 13 septembrie 2021 în

funcția de șef Direcție educație civică și protecție socială Marele Stat Major

al Armatei Naționale, s-a considerat exclus din tabelul nominal a aparatului

4

central al Ministerului Apărării, de la toate categoriile de drepturi și s-a trimis

în Marele Stat Major al Armatei Naționale, pentru continuarea îndeplinirii

serviciului militar prin contract.

efectelor Ordinului Ministrului Apărării al Republicii Moldova nr. 338 din

11 august 2021, ”cu privire la rechemarea Consilierului (Atașat militar)

Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei, Reprezentanțele militare

ale Republicii Moldova în străinătate dl Colonel Radu Burduja”. Or, prin

Ordinul Ministrului nr. 127 din 13 septembrie 2021, Radu Burduja s-a

considerat revenit, începând cu 13 septembrie 2021 de la îndeplinirea

atribuțiilor de Reprezentant militar, și s-a considerat exclus din tabelul

nominal a aparatului central al Ministerului Apărării, de la toate categoriile

de drepturi și s-a trimis în Marele Stat Major al Armatei Naționale, pentru

continuarea îndeplinirii serviciului militar prin contract.

2021, Radu Burduja a fost numit în funcția de șef Direcție educație civică și

protecție socială Marele Stat Major al Armatei Naționale.

management operațional, adresat șefului Marelui Stat Major al Armatei

Naționale, a fost comunicat că, Radu Burduja nu s-a prezentat la locul de

serviciu, în vederea exercitării funcției de șef Direcție educație civică și

protecție socială, și că ultimul a informat despre faptul că își continuă

activitatea la locul precedent de serviciu, exercitând funcția de Consilier

(Atașat militar) Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei,

Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate, în temeiul

încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 septembrie 2021,

prin care a fost suspendată executarea Ordinului ministrului apărării nr.338

din 11 august 2021 de rechemare a sa din funcția de Consilier (Atașat militar)

Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei, Reprezentanțele militare

ale Republicii Moldova în străinătate.

Chișinău, sediul Râșcani, din 21 septembrie 2021, s-a suspendat până la

rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești la caz, executarea ordinului

Ministerului Apărării nr. 338 din 11 august 2021 cu privire la rechemarea

Consilierului (Atașat militar) Ambasada Republicii Moldova în Regatul

Belgiei, Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate, iar

prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2021, s-a anulat

încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 septembrie 2021,

fiind emisă o decizie nouă sub formă de încheiere prin care s-a respins

5

cererea formulată de către Radu Burduja, privind suspendarea executării

ordinului Ministerului Apărării nr. 338 din 11 august 2021 ,,Cu privire la

rechemarea Consilierului (Atașat militar) Ambasada Republicii Moldova în

Regatul Belgiei, Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în

străinătate”, ca neîntemeiată, reiterând că, efectele Ordinului Ministrului

Apărării al Republicii Moldova nr. 338 din 11 august 2021 erau consumate

la data emiterii încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21

septembrie 2021.

214 alin. (6) Cod administrative, care prevede că, dacă la momentul

suspendării executării actului administrativ individual de către instanța de

judecată acesta este deja executat, instanța dispune, la cerere, întoarcerea

executării, în măsura în care este real posibilă.

asemenea procedură. Prin urmare, autoritatea publică pârâtă întemeiat a

statuat că, prin acțiunile sale colonelul Radu Burduja a admis încălcarea

prevederilor pct.8 subpct.5), pct.41, pct.42, pct.47 și pct.85 subpct.5) din

Regulamentul serviciului interior al Forțelor Armate ale Republicii

Moldova, aprobat prin Decretul Președintelui nr.2327-IV din 03 septembrie

2009.

referitor la efectiv nr. 1-023 din 13 septembrie 2021, Radu Burduja a fost

numit în funcția de șef Direcție educație civică și protecție socială Marele

Stat Major al Armatei Naționale. Acest ordin nu a fost suspendat, producând

efecte juridice. Prin urmare nu a fost reținut ca întemeiat argumentul

intimatului precum că acesta în temeiul încheierii Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, din 21 septembrie 2021, prin care s-a suspendat până la

rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești la caz, executarea ordinului

Ministerului Apărării nr. 338 din 11 august 2021 cu privire la rechemarea

Consilierului (Atașat militar) Ambasada Republicii Moldova în Regatul

Belgiei, Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate, a

revenit la locul de muncă anterior. Or, Radu Burduja fiind deja numit în

funcția de șef Direcție educație civică și protecție socială Marele Stat Major

al Armatei Naționale, avea obligația de a interveni față de angajator cu o

cerere de suspendare/anulare a ordinului de numire în această funcție după

care să revină în funcția de Consilier (Atașat militar) Ambasada Republicii

Moldova în Regatul Belgiei, în temeiul încheierii menționate.

colonelul Radu Burduja, șef Direcție educație civică și protecție socială,

6

Marele Stat Major al Armatei Naționale, la data de 10 septembrie 2021,

predând funcția de consilier (atașat militar) în Regatul Belgiei, nu a restituit

Ministerului Apărării suma de 27803,4 Euro, alocată pentru asigurarea

activității Reprezentanței Ministerului apărării în Regatul Belgiei și destinată

necesităților apărării naționale. Ulterior, odată cu revenirea la locul de

serviciu, la data de 8 decembrie 2021, militarul nominalizat a restituit parțial

mijloacele financiare reținute, acțiuni prin care a admis încălcarea pct.15

subpct.(3) din Regulamentul serviciului interior al Forțelor Armate ale

Republicii Moldova, aprobat prin Președintelui nr.2327-IV din 03.09.2009,

art.4, 5 lit. c), k) și m) ale Regulamentului disciplinei militare.

Nomenclatorului încălcărilor (abaterilor) grave de disciplină, aprobat prin

ordinul ministrului apărării nr.220 din 5 iulie 2011.

cercetări administrative pe abaterile sus-enunțate. Urmare a cărora, la data

de 14 decembrie 2021, a fost convocată Comisia de atestare a Marelui Stat

Major al Armatei Naționale, în cadrul căreia a fost examinată fișa de atestare

a colonelului Radu Burduja, șef Direcție educație civică și protecție socială

Marele Stat Major al Armatei Naționale, conform căreia militarul atestat a

fost apreciat cu calificativul „exigențelor funcției deținute nu corespunde”

Conform fișei de atestare, s-a recomandat examinarea eliberării colonelului

Radu Burduja din serviciul militar prin contract în temeiul art.35 alin.(3)

lit.k) din Legea nr. 162/2005 cu privire la statutul militarilor și pct.140 lit.k)

din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinirea serviciului militar în

Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.941/2006 (pentru

comiterea delictelor ce discreditează titlul de militar), sau aplicarea altei

sancțiuni disciplinare conform Regulamentului disciplinei militare.

a materialelor acumulate pe faptul încălcărilor admise, în temeiul art.57 lit.d)

al Regulamentului disciplinei militare, aprobat prin Legea nr.52/2007,

Comisia de atestare a propus aplicarea în privința colonelului Radu Burduja

a sancțiunii disciplinare „retrogradare cu un grad”.

îndeplinirea obligațiilor de serviciu manifestate prin lipsa neîntemeiată de la

serviciu, preluarea nejustificată și neautorizată a exercitării obligațiilor

funcției de Consilier (Atașat militar) Ambasada Republicii Moldova în

Regatul Belgiei, Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în

străinătate, precum și cauzarea prejudiciului material instituției de apărare,

7

colonelului Radu Burduja i s-a aplicat sancțiunea disciplinară „retrogradare

cu un grad”.

publică apelantă a examinat situația prin prisma analizei principiului

proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare

„retrogradarea în funcție” a intimatului, reținând în acțiunile ultimului

încălcarea prevederilor pct.8 subpct.5), pct.41, pct.42, pct.47 și pct.85

subpct.5) din Regulamentul serviciului interior al Forțelor Armate ale

Republicii Moldova, aprobat prin Decretul Președintelui nr.2327-IV din

03.09.2009, pct.15 subpct.(3) din Regulamentul serviciului interior al

Forțelor Armate ale Republicii Moldova, aprobat prin Președintelui nr.2327-

IV din 03.09.2009, art.4, 5 lit. c), k) și m) ale Regulamentului disciplinei

militare, fiind descrise detaliat acțiunile acestuia. De asemenea autoritatea

publică apelantă a subliniat că, aceste abateri disciplinare cad sub incidența

Nomenclatorului încălcărilor (abaterilor) grave de disciplină, aprobat prin

ordinul ministrului apărării nr.220 din 05 iunie 2011. Drept urmare, aplicarea

unor sancțiuni mai blânde nu ar fi fost proporționale faptelor comise de către

reclamantul/intimat.

interpretat și a aplicat eronat prevederile legii, motiv din care hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 19 aprilie 2023, nu poate fi

menținută ca legală și întemeiată și conducându-se de prevederile art. 224

alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, a concluzionat că pretențiile

reclamantului formulate în acțiune sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse

integral.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Burduja a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 6 februarie 2024 a

Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 6 februarie 2024 și emiterea unei noi decizii de

respingere a apelului declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova

și menținerea hotărârii instanței de fond.

interesele lui Radu Burduja au depus cereri de recurs împotriva deciziei din

6 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău cu indicarea motivelor de fapt și

de drept .

ARGUMENTELE RECURSULUI

8

de Apel Chișinău din 6 februarie 2023, considerând că este arbitrară, bazată

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, prin

emiterea ei s-a admis interpretarea legii contrar jurisprudenței a Curții

Supreme de Justiție.

ianuarie 2021 cu privire la încălcare de disciplină militară prin care

colonelului Radu Burduja i s-a aplicat sancțiunea disciplinară „retrogradare

cu un grad” a fost motivat prin faptul că conform art. 251 din Cod

administrativ încheierile judecătoriilor sunt executorii după expirarea

termenului de recurs împotriva acestora. Respectiv la 6 octombrie 2021

Ministerul Apărării a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, din 21 septembrie 2021. Iar conform art. 423

alin.(11) al Codului de procedură civilă recursul declarat împotriva încheierii

suspendă executarea acesteia. Respectiv încheierea Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, nu era executorie. Prin urmare lui Radu Burduja i s-a invocat

încălcarea prevederilor pct.8 subpct.5, 41, 42, 47, 86 subpct. 5 din

Regulamentul Serviciului interior al Forțelor armate ale Republicii Moldova.

cu succes de către reclamant în fața instanței de fond, care a susținut criticile

aduse motivării respective și corect a constatat că prin emiterea ordinului nr.

9 din 18 ianuarie 2022 organul emitent nu a luat în considerație toate faptele

relevante și nu a respectat limitele dreptului discreționar, aplicând greșit

legislația în vigoare și anume art. 250 lit. b), art. 195 din Codul administrativ

și art. 178 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

21 septembrie 2021 a beneficiat de forța executorie imediată odată cu

emiterea ei și Ministerul Apărării nu a avut nici un temei legal de a ignora

efectele forței executorii a actului judecătoresc respectiv.

continuat să motiveze poziția sa pe prevederile art. 251 alin.(3) Codului

administrativ și art. 423 alin. (l) Codului de procedură civilă cu ignorarea

conținutului art.178 alin. (l), Codului de procedură civilă și art.181 alin.(3),

art.195 Codului administrativ.

formulate în privința motivării actului administrativ contestat și de către

intimat și de către instanța de fond. Curtea de apel, ignorând motivele expuse

expres în actul administrativ contestat a formulat în textul deciziei sale

absolut alte considerate referitoare la temeinicia necesității aplicării

9

sancțiunii administrative în privința lui Radu Burduja, neexaminate anterior

și neinvocate de către autoritatea emitentă nici la etapa inițierii procedurii

disciplinare, nici la etapa examinării procedurii disciplinare de către organele

competente, nici la etapa emiterii actului administrativ individual cu privire

la aplicarea sancțiunii disciplinare, nici la etapa examinării cauzei în fața

instanței de fond (și anume neparcurgerea la procedura de întoarcere a

executării a actului administrativ suspendat), a constatat „La caz, Radu

Burduja nu a intentat o asemenea procedură. Prin urmare, autoritatea publică

pârâtă întemeiat a statuat că, prin acțiunile sale colonelul Radu Burduja a

admis încălcarea prevederilor pct.8 subpct. 5), pct. 41, pct. 42, pct. 47 și pct.

85 subpct. 5 din Regulamentul serviciului interior ai Forțelor Armate ale

Republicii Moldova, pe când autoritatea publică pârâtă întemeia poziția cu

totul pe alte circumstanțe.

disciplinară, altă decât cea invocată de către autoritatea publică în cadrul

procedurii disciplinare și actul administrativ individual contestat, instanța de

apel în mod arbitrar a depășit limitele controlului judecătoresc instituite prin

prevederile art. 225 Codului administrativ.

rezonabilității aplicării sancțiunii disciplinare în cazul dat concret, care diferă

de cea a autorității publice, reprezintă prin sine de fapt o expunere arbitrară

pe marginea oportunității acțiunii administrative de tragere la răspundere

disciplinară precum și nu se încadrează în nici o acțiune din cele menționate

în alin. (2), adică nu reprezintă prin sine nici verificarea dacă autoritatea

publică și-a exercitat dreptul discreționar nici verificarea dacă la emiterea

actului administrative s-a luat în considerare toate faptele relevante sau dacă

s-a respectat limitele legale ale dreptului discreționar, dar nici verificarea

dacă autoritatea public și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului

acordat prin lege. Ține să menționeze că formele în care instanța de judecată

are posibilitatea de a verifica exercitarea de către autoritatea publică a

dreptului discreționar sunt enumerate în art. 225 exhaustiv și nu este

prevăzută oarecare altă opțiune în acest sens. În speța în cauză, instanța de

apel, încercând să depășească încălcările comise de către autoritatea publică

(care constau în neluarea în considerație a tuturor faptelor relevante,

nerespectarea limitelor legale ale dreptului discreționar) singură a depășit

limitele controlului judecătoresc și a modificat arbitrar motivarea inițială,

care a stat la baza tragerii persoanei la răspundere disciplinară.

instanței de fond statuând că de către autoritatea administrativă corect a fost

10

aplicat sancțiunea disciplinară în privința lui Radu Burduja deoarece, deși,

era adoptată încheiere judecătorească de suspendare a actului administrativ

de rechemare din funcție efectele Ordinului Ministrului Apărării al

Republicii Moldova nr. 338 din 11 august 2021 erau consumate la data

emiterii încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 septembrie

214 alin. (6) Cod administrativ, care prevede că, dacă la momentul

suspendării executării actului administrativ individual de către instanța de

judecată acesta este deja executat, instanța dispune, la cerere, întoarcerea

executării, în măsura în care este real posibilă.

pe aprecierea nerezonabilă a probelor anexate la materialele cauzei, a

ordinului de rechemare din funcție și documentului judecătoresc executoriu,

prin care efectul ordinului respectiv s-a suspendat.

ineficiența încheierii judecătorești de suspendare a actului administrativ de

rechemare din funcție în lipsa dispunerii întoarcerii executării actului

suspendat. În acest sens, întemeierea soluției de către instanța de apel pe

prevederile art.214 alin.(6) Codului administrativ este arbitrară. Prevederile

legale menționate se referă la cauzele speciale a actelor cu caracter

patrimonial, pecuniar, or, anume în privința întoarcerii executării acestor

categorii de acte este rezonabil de a solicita și de a dispune întoarcerea

executării, altfel devine ineficientă însăși instituția suspendării a actelor

administrative instituită prin prevederile art. 214 Codul Administrativ. În

logica instanței de apel, concomitent cu suspendarea ordinului prin care

persoana este rechemată din funcție, urmează să fie dispusă și soarta actelor

administrative subsecvente, care au fost emise după emiterea ordinului de

rechemare. Însă, în acest caz instanța de contencios administrativ urma să

intră în colizie cu alte norme din Codul Administrativ conform cărora pe de

o parte nu poate să se pronunțe în privința unor acte nenumite la general, iar

pe de altă parte nu are competența de a se expune pe marginea altor acte

administrative emise (după actul suspendat), care nu reprezintă obiectul

litigiului și care nu au fost contestate în procedura prealabilă, în acest sens

impunerea inițierii separate procedurii de întoarcere executării a actului

administrativ de rechemare din funcție suspendat sfidează instituția de

asigurare a acțiunii în contenciosul administrativ și îi atribuie un caracter

ineficient și iluzoriu garanției respective, iar decizia luată având

preponderent la bază această ipoteză este arbitrară și urmează să fie casată.

11

statuat că, ca să obțină eficienta juridică, să fie urmată de consecințe juridice

o încheiere instanței de judecată de suspendare a actului administrativ

individual cu privire la revocarea persoanei din funcție urmează să fie

însoțită de procedura întoarcerii executării actului suspendat.

întotdeauna este urmată de emiterea mai multor acte administrative

individuale legate de numirea în altă funcție, cu privire la drepturi salariale,

cu privire la concedii și multe alte poziția conform căreia solicitarea

întoarcerii executării efectelor juridice a actului administrativ suspendat este

condiționată de necesitatea anulării actelor respective care l-au urmat. Astfel,

pretinsa procedură de întoarcere a executării a actului administrativ de

rechemare din funcție suspendat este înafara competențelor instanței de

contencios administrativ, care are dreptul să se expună doar pe marginea

actului administrativ contestat sau a unor potențiale pretenții de ordin

patrimonial sau pecuniar (care la caz nu erau).

chestiunile legate de modalitatea aplicării și executării măsurilor de asigurare

țin de competența Curților de Apel cu titlu de instanța de recurs, Curtea

Supremă de Justiție, prin admiterea prezentului recurs are posibilitatea de a

consolida și uniformiza practica creată și de a expune viziunea referitor la

cazurile în care urmează să fie parcursă procedura întoarcerii executării a

actelor administrative suspendate.

răspundere disciplinară, neinvocate de către autoritatea public la fața

aplicării sancțiunii disciplinare, neexaminate și nediscutate anterior în cadrul

procedurii disciplinare și în fața instanței de fond, instanța de apel a privat

pe persoana, în privința căreia s-a aplicat sancțiunea disciplinară de a

beneficia de drepturile sale garantate, inclusiv dreptul de a da explicații,

dreptul de a primi o soluție motivată pe marginea sancțiunii disciplinare

aplicate precum și de a parcurge toate etapele de contestate a actelor

administrative luate în temeiul motivării imputate, prin ce s-a admis

încălcarea prevederilor art.13 Convenției pentru drepturile Omului.

argumentelor invocate de către intimat cu referire la cererea de apel în fața

Curții de Apel, inclusiv pe capătul legat de poziția instanței de apel

referitoare necesitatea de a parcurge la o procedură suplimentară de

întoarcere executării a actului administrativ suspendat, neexpunerea pe

marginea criticilor aduse de către intimat și instanța de fond pe marginea

12

ilegalităților în motivarea actului administrativ individual contestat,

depășirea de către instanța de apel limitelor controlului judecătoresc instituit

prin prevederile art. 225 alin. (l), (2) Codului administrativ, luând în

considerație alte încălcări expuse mai sus recurentului i s-a încălcat dreptul

la proces echitabil garantat de art.6 Convenției pentru drepturile Omului.

următoarelor circumstanțe invocate de către recurent, cu referire la

argumentul autorității publice pârâte precum că ordinul de sancționare a fost

emis în baza deciziei Comisiei de atestare s-a menționat că în ordinul de

sancționare din 18 ianuarie 2022 se face referire la hotărârea Comisiei de

atestare a Marelui Stat Major din 14 decembrie 2021. Conform procedurii

stabilite hotărârea Comisiei de atestare poate fi contestată Comisia

superioară de atestare specială. La luarea deciziei de sancționare Ministrul

Apărăii nici nu a așteptat soluția, care va fi luată de către Comisia superioară

de atestare specială, care a examinat contestația lui Radu Burduja împotriva

hotărârii Comisiei de atestare din 14 decembrie 2021 și a luat decizia la data

de 26 ianuarie 2022. Ține să menționeze că Comisia Superioară a luat decizia

de respingere a contestației împotriva deciziei Comisiei de atestare în

contextul în care ordinul de sancționare deja a fost emis de către Ministrul

Apărării. De asemenea, deciziile ambelor comisii de atestare sunt bazate pe

aceleași ipoteze greșite precum că încheierea de asigurare a acțiunii nu a fost

executorie, prin ce, de asemenea recurentului i s-a încălcat dreptul la proces

echitabil garantat de art.6 Convenției pentru drepturile Omului.

forma de retrogradare cu un grad, s-a admis ingerința nejustificat în dreptul

recurentului la respectarea vieții profesionale, care face parte din viața

privată, astfel fiind încălcat art. 8 Convenției pentru drepturile Omului.

POZIȚIA INRIMARULUI

Moldova a solicitat declararea recursului inadmisibil or, respingerea

recursului cu menținerea în vigoare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 6

februarie 2024.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

13

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că la 15 martie 2024 recurentului și

reprezentatului acestuia a fost notificată decizia motivată a instanței de apel

din 6 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.227).

că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

14

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Radu Burduja și avocatul Natalia Lepilov în interesele lui

Radu Burduja, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

15

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla

trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Radu Burduja și avocatul Natalia

Lepilov în interesele lui Radu Burduja.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

16