3ra-319/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, obligarea achitării diferentei de salariu si repararea prejudiciului moral

3ra-319/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, obligarea achitării diferentei de salariu si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-319/22

2-21037150-01-3ra-06042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

DECIZIE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Radu Cîșleanu împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil, obligarea achitării diferenței de salariu și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață și a fost menținută hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 11 martie 2021 Radu Cîșleanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

obligarea achitării diferenței de salariu și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin ordinul Ministerului Apărării

nr. 486 din 22 iulie 2019 a fost rechemat din funcția de reprezentant militar național

al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția

parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii

Moldova în străinătate, începând cu 5 august 2019, iar de la 6 august 2019, a fost

luat la dispoziția Ministrului Apărării.

A menționat că la 1 iunie 2020 i-a fost comunicat precum că la 29 mai 2020 a

expirat termenul de 4 luni de aflare la dispoziția Ministrului Apărării și în acest sens

a fost prelungit termenul, fără a-i aduce la cunoștință actul de rigoare și fără a-i

elibera o copie.

1

A relatat că la 9 februarie 2021, Ministrul Apărării a emis ordinul nr. 1-04,

potrivit căruia în temeiul pct. 140 lit. h) al Regulamentului cu privire la modul de

îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin hotărârea Guvernului

nr. 941 din 17 august 2006, a fost eliberat din serviciu militar prin contract din

funcția reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă

ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la

MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate.

Nefiind de acord cu ordinul Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021,

la data de 15 februarie 2021 s-a adresat cu cerere prealabilă, solicitând anularea

ordinului nr. 1-04 din 9 februarie 2021, anularea ordinelor consecutive de trecere la

dispoziție, repararea prejudiciul cauzat și suspendarea executării ordinului nr. 1-04

din 9 februarie 2021 până la finalizarea procedurii administrative, însă, prin

răspunsul din 17 februarie 2021 a fost informat că s-a refuzat cererea privind

suspendarea efectelor ordinului de eliberare din serviciu, iar prin răspunsul nr.

11/193 din 26 februarie 2021, cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

A susținut că pe parcursul perioadei în care s-a aflat la dispoziția Ministrului

Apărării, i se propuneau diferite funcții, însă, care erau inferioare celei deținute

anterior, deși funcția anterior deținută exista, așa cum existau și alte funcții

echivalente vacante celei deținute anterior, din care considerente a refuzat să-și

exprime acordul de a fi numit la oricare din funcțiile propuse.

În conținutul ordinului Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021 s-a

indicat faptul că în contextul în care a refuzat să accepte funcțiile inferioare propuse

conform art. 53 din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului

militar în Forțele Armate, se constată imposibilitatea folosirii raționale de mai

departe a militarului nominalizat și în temeiul pct. 140 lit. h) al Regulamentului, a

fost eliberat din serviciu și trecut în rezervă.

Reclamantul a invocat prevederile art. 31, 118 alin. (1), (2), (3) Cod

administrativ, și a menționat că ordinul Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie

2019, prin care a fost rechemat și luat la dispoziția Ministrului Apărării, este

nemotivat, deoarece din conținutul acestuia, nu se poate deduce care a fost motivul

de fapt al rechemării și luării la dispoziția Ministrului Apărării și nici temeiul de

drept.

La fel, a afirmat că a fost încălcată procedura prevăzută de pct. 67 al

Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele

Armate, de trecere a militarului la dispoziția comandantului și de menținere în

continuare la dispoziția acestuia.

A enunțat că și ordinul Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021 este

nemotivat, deoarece angajatorul nu a indicat necesitatea aplicării prevederilor pct.

53 al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în

Forțele Armate, nefiind indicată nicio ipoteză din cele numerotate exhaustiv și nici

nu s-au indicat motivele de fapt care ar impune aplicarea acestora.

A declarat că nu este motivat ordinul nici în partea aplicării prevederilor pct.

140 lit. h) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar

în Forțele Armate, deoarece nu s-a indicat prin ce s-a constatat imposibilitatea

folosirii militarului într-o funcție similară celei deținute în serviciul militar și

necesitatea propunerii unei funcții inferioare în contextul în care funcția anterior

2

deținută exista și există, precum și existau funcții echivalente și care a fost

necesitatea eliberării din funcția anterior deținută.

Reclamantul a comunicat că are peste 20 de ani de activitate în serviciu militar,

fiindu-i necesari încă 4 ani până la pensie, iar prin eliberarea de la locul de muncă i

se aduc prejudicii morale, fiindu-i lezează onoarea, demnitatea și reputația

profesională de ofițer cu un comportament ireproșabil, aflându-se într-o stare de

rușine, neputință și stres continuu, care nu poate fi înlăturat decât prin restabilirea

situației de la etapa inițială.

Suplimentar, prin cererea de concretizare din 2 aprilie 2021, reclamantul Radu

Cîșleanu a indicat că ulterior emiterii ordinului nr. 1-04 din 9 februarie 2021, a fost

emis ordinul Ministerului Apărării nr. 26 din 23 februarie 2021, prin care a fost

exclus din 4 martie 2021 din tabelul nominal al aparatului central al Ministerului

Apărării, pentru a fi trecut la evidența militară în Centrul Militar municipal Chișinău.

Nefiind de acord cu ordinul Ministerului Apărării nr. 26 din 23 februarie 2021,

la 16 martie 2021 s-a adresat cu cerere prealabilă, solicitând anularea acestuia, iar

prin răspunsul nr. 11/340 din 25 martie 2021, a fost informat că ordinul respectiv a

fost emis ca urmare și spre executarea ordinului nr. 1-04 din 9 februarie 2021.

Ținând cont de faptul că ordinul nr. 26 din 23 februarie 2021 a fost emis drept

consecință la ordinul nr. 1-04 din 9 februarie 2021, odată cu recunoașterea nulității

acestuia urmează a fi anulat și ordinul nr. 26 din 23 februarie 2021, ca fiind unul

subsecvent și direct condiționat de existența ordinului nr.1-04 din 9 februarie 2021.

A mai comunicat că prin cererea prealabilă a fost solicitată și informația privind

salariul mediu lunar al funcției anterior deținute de reprezentant militar național al

Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția

parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii

Moldova în străinătate și funcțiilor echivalente vacante în perioada 22 iulie 2019 - 9

februarie 2021, însă din motive necunoscute informația nu a fost prezentată.

A mai explicat că la răspunsul Ministerului Apărării nr. 11/340 din 25 martie

2021, au fost atașate ordinele nr. 1-015 din 1 august 2019, nr. 120 din 6 august 2019,

nr. 1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020 și nr. 1-02 din 28

ianuarie 2021, dar fără careva acte ce au stat la baza emiterii acestora.

A solicitat:

- anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, prin care a

fost rechemat din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe

lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la

MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate și a

fost luat la dispoziția Ministrului Apărării;

- anularea ordinelor succesive de prelungire a aflării la dispoziția Ministerului

Apărării;

- anularea ordinului Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021, privind

eliberarea din serviciu militar prin contract din funcția reprezentant militar național

al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția

parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii

Moldova în străinătate;

3

- anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 26 din 23 februarie 2021, prin

care a fost exclus din 4 martie 2021 din tabelul nominal al aparatului central al

Ministerului Apărării;

- anularea refuzului Ministerului Apărării nr. 11/193 din 26 februarie 2021 în

satisfacerea cererii prealabile din 15 februarie 2021;

- anularea refuzului Ministerului Apărării nr. 11/340 din 25 martie 2021 în

satisfacerea cererii prealabile din 16 martie 2021;

- obligarea Ministerului Apărării de a emite actul administrativ favorabil

privind restabilirea în funcția de reprezentant militar național al Ministerului

Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare

de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate

sau una echivalentă;

- încasarea de la Ministerul Apărării a diferenței din salariul mediul lunar primit

și salariu mediu lunar reieșind din funcția de reprezentant militar național al

Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția

parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii

Moldova în străinătate pentru perioada 22 iulie 2019 până la 4 martie 2021;

- încasarea prejudiciului moral, care nu poate fi mai mic decât un salariu mediu

lunar a salariului pentru întreaga absență forțată de la muncă și a cheltuielilor de

judecată suportate în legătură cu judecarea cauzei.

Prin încheierea din 20 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

declarată inadmisibilă pretenția din acțiunea depusă de Radu Cîșleanu împotriva

Ministerului Apărării cu privire la anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 486

din 22 iulie 2019, prin care a fost rechemat din funcția de reprezentant militar

național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia)

Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale

Republicii Moldova în străinătate și a fost luat la dispoziția Ministrului Apărării.

Prin hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 21 iunie 2021 în termenul prevăzut de art. 232 Cod administrativ, Radu

Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a depus apel împotriva hotărârii

din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 18 august 2021 a

depus motivarea apelului.

Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață și a fost

menținută hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 22 decembrie 2021 Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață a depus recurs împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

La 11 aprilie 2022 Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a

prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu interpretarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, nefiind elucidate pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

4

A relatat că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate

de apelant, rezumându-se la explicațiile intimatului.

Astfel, a susținut că atât ordinul Ministerului Apărării nr.1-015 din 1 august

2019, prin care Radu Cîșleanu a fost trecut la dispoziția Ministrului Apărării, cât și

ordinele nr.1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020, nr.1-02 din 28

ianuarie 2021, în temeiul cărora acestuia i-a fost prelungită aflarea la dispoziția

Ministrului Apărării, nu au fost aduse la cunoștință și nici nu au fost motivate.

Pe lângă faptul că ordinele Ministerului Apărării cu nr. 1-015 din 1 august 2019,

nr.1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020, nr.1-02 din 28 ianuarie

2021, în temeiul cărora a fost trecut și respectiv menținut la dispoziția Ministrului

Apărării, au fost nemotivate, la emiterea acestora s-a încălcat procedura prevăzută

de lege și drepturile și interesele ocrotite de lege, fiind în imposibilitate să cunoască

care sunt temeiurile de fapt care au dus la luarea sa la dispoziția comandantului și

menținerea în această calitate mai mult de un an.

La fel, a declarat că contrar pct.67 lit.k) al Regulamentului cu privire la modul

de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, prin ordinul de trecere la

dispoziția comandantului și respectiv de prelungirea aflării la dispoziția

comandantului, nu s-a indicat obligațiile cărei funcții militare concrete urma să le

execute.

A mai indicat că legislatorul nu a prevăzut posibilitatea de a prelungi perioada

de 4 luni de aflare a militarului la dispoziția comandantului, prin urmare prelungirea

situației de aflare la dispoziție este ilegală.

Astfel, odată ce se constată că trecerea la dispoziția comandantului sau

prelungirea aflării militarului în această situație este ilegală, a susținut că pe cale de

consecință, ordinele care au urmat, inclusiv cu privire la încetarea raportului de

muncă, urmează a fi anulate ca fiind interdependente.

De asemenea, a enunțat că nu este motivat nici ordinul în partea aplicării

prevederilor pct.140 lit.h) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a

serviciului militar în Forțele Armate, deoarece nu s-a indicat prin ce s-a constatat

imposibilitatea folosirii militarului într-o funcție similară celei deținute în serviciul

militar și necesitatea propunerii unei funcții inferioare în contextul în care funcția

anterior deținută exista și există, precum și existau funcții echivalente, precum și

care a fost necesitatea eliberării din funcția anterior deținută.

A specificat și faptul că a fost eliberat din serviciu militar de către o persoană

neîmputernicită, al cărui mandat a încetat, având în vedere că potrivit art.15 alin.(2)

lit.e) al Legii cu privire la Guvern nr. 136/2017, Guvernul al cărui mandata a încetat

nu este în drept să elibereze din funcție funcționarii publici.

Într-o altă ordine, a indicat că instanțele de judecată eronat au reținut

prevederile pct.140 lit. h) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a

serviciului militar în Forțele Armate, deoarece din conținutul ordinului Ministrului

Apărării nr.1-04 din 9 februarie 2021, nu se poate conchide că a avut loc lichidarea

(reorganizarea) unității militare sau reducerea funcției pe care o deținea.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

5

În conformitate cu prevederile art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile

curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 decembrie 2021,

iar recurentul a depus recursul la 22 decembrie 2021. Totodată, din materialele

dosarului rezultă că decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

notificată reprezentantului recurentului Radu Cîșleanu, avocatul Eugeniu Musteață

în data de 09 martie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate (f.d.225 Vol.I). Astfel, ținând cont de dispozițiile Comisiei pentru

Situații Excepționale nr. 5 din 2 martie 2022 și nr. 13 din 31 martie 2022, prin care

termenele de exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ

au fost suspendate de drept pe perioada 2 martie 2022 - 3 aprilie 2022, completul

reține că recurentul Radu Cîșleanu s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

Prin referința din 4 mai 2022, Ministerul Apărării a solicitat respingerea

recursului sau declararea inadmisibilă a acestuia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în completul

din 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele

recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

6

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Reglementări similare se conțin și în art. 219 alin. (1) Cod administrativ, care

stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească

limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor

formulate de participanții la proces.

Recapitulând esența litigiului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că prin ordinul Ministrului Apărării

nr.1-086 din 24 iunie 2016, Radu Cîșleanu, specialist principal Direcție analiză și

informație a Ministerului Apărării, a fost numit în funcția de ofițer de legătură al

Ministerului Apărării pe lângă Diviziunea de cooperare militară MCD/SHAPE

(Mons, Belgia) și detașat în Regatul Belgiei, pentru primirea funcției, pe un termen

de 3 (trei) ani.

Funcția respectivă, recurentul Radu Cîșleanu a îndeplinit-o în perioada 24 iunie

2016 -1 august 2019, aceasta fiind întreruptă (25 aprilie 2019-13 iunie 2019) în

legătură cu numirea lui Radu Cîșleanu la funcția de Consilier (Atașat militar)

Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei Reprezentanțele militare ale

Republicii Moldova în străinătate, în baza ordinului Ministrului Apărării nr.274 din

25 aprilie 2019.

Urmare a emiterii ordinului Ministrului Apărării nr.274 din 25 aprilie 2019,

Ministerul Apărării a recepționat scrisoarea Ministerului Afacerilor Externe și

Integrării Europene cu nr.DMI/RU/021-5331 din 20 mai 2019, prin care s-a informat

că locotenent-colonelul Radu Cîșleanu, nu poate fi numit la funcția de Consilier

(Atașat militar), reieșind din moratoriul aplicat la angajarea personalului în funcțiile

vacante, conform Hotărârii Guvernului nr. 1281 din 26 decembrie 2018 pentru

stabilirea moratoriului temporar privind încadrarea personalului în sectorul bugetar

în funcțiile vacante înregistrate.

Tot din materialele cauzei rezultă că prin ordinul Ministrului Apărării nr. 420

din 13 iunie 2019, locotenent-colonelul Radu Cîșleanu a fost numit în funcția de

reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE

(Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțe

militare ale Republicii Moldova în străinătate, începând cu data de 14 iunie 2019.

Prin ordinul Ministrului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, locotenent-colonelul

Radu Cîșleanu a fost rechemat din funcția de reprezentant militar național al

Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția

parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțe militare ale Republicii

Moldova în străinătate, începând cu data de 5 august 2019, fiind la dispoziția

Ministrului Apărării începând cu 6 august 2019.

7

La fel, prin ordinele Ministrului Apărării nr. 1-015 din 1 august 2019, nr. 1-015

din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020 și nr. 1-02 din 28 ianuarie 2021,

locotenent-colonelului Radu Cîșleanu, care a fost trecut la dispoziția Ministrului

Apărării pe o perioadă de 4 luni, în temeiul pct. 67 lit. k) din Regulamentul cu privire

la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 941 din 17 august 2006, i-a fost prelungită perioada aflării la

dispoziție de 4 ori consecutiv, fost condiționat de refuzul locotenent-colonelului

Radu Cîșleanu de a accepta numirea în funcție militară, reieșind din funcțiile militare

vacante și care ar corespunde studiilor militare și pregătirii profesionale.

Conform ordinului Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021,

locotenent-colonelul Radu Cîșleanu, aflat la dispoziția Ministerului Apărării, ultima

funcție deținută de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă

ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la

MPD/SHAPE Reprezentanțe militare ale Republicii Moldova în străinătate, a fost

eliberat din serviciul militar prin contract, în temeiul pct. 140 lit. h) din

Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele

Armate, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006.

Prin ordinul de zi al Ministrului Apărării nr. 26 din 23 februarie 2021,

locotenent-colonelul Radu Cîșleanu, aflat la dispoziția Ministerului Apărării, ultima

funcție deținută de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă

ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la

MPD/SHAPE Reprezentanțe militare ale Republicii Moldova în străinătate, s-a

considerat eliberat din serviciul militar prin contract și trecut în rezervă potrivit pct.

140 lit. h) din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar

în Forțele Armate, fiindu-i acordat concediul anual obligatoriu pentru anul 2021, iar

la 4 martie 2021 a fost exclus din tabelul nominal al aparatului central al Ministerului

Apărării.

Prin cererea prealabilă din 15 februarie 2021, Radu Cîșleanu a solicitat anularea

și suspendarea ordinului Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021, precum

și anularea ordinelor consecutive de trecere la dispoziția Ministerului Apărării, cât

și repararea prejudiciului.

Prin răspunsul nr. 11/160 din 17 februarie 2021, Ministerul Apărării a

comunicat despre examinarea cererii prealabile din 15 februarie 2021, depusă de

locotenent-colonelul Radu Cîșleanu, respingînd capătul de cerere privind

suspendarea executării ordinului Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021,

menționând că în rest, urmează a fi informat suplimentar, iar în legătură cu

neprezentarea la serviciu la data de 9 februarie 2021, i s-a solicitat prezentarea de

urgență în serviciul resurse umane pentru finalizarea procedurii de trecere în rezervă.

Prin răspunsul nr. 11/193 din 26 februarie 2021, Ministerul Apărării a examinat

cererea prealabilă din 15 februarie 2021, depusă de locotenent-colonelul Radu

Cîșleanu, respingând-o și explicându-i despre dreptul de contestare în instanța de

contencios administrativ.

Astfel, în temeiul art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

8

Iar conform art. 206 alin. (1) lit. a) și b) Cod administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui

act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității publice să

emită un act administrativ individual (acțiune în obligare).

Din materialele cauzei s-a constatat că înaintând la 11 martie 2021 prezenta

acțiune în judecată împotriva Ministerului Apărării, Radu Cîșleanu a solicitat

anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, prin care a fost

rechemat din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe

lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la

MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate și a

fost luat la dispoziția Ministrului Apărării; anularea ordinelor succesive de

prelungire a aflării la dispoziția Ministerului Apărării; anularea ordinului Ministrului

Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021, privind eliberarea din serviciu militar prin

contract din funcția reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă

ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la

MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate;

anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 26 din 23 februarie 2021, prin care a fost

exclus din 4 martie 2021 din tabelul nominal al aparatului central al Ministerului

Apărării; anularea refuzului Ministerului Apărării nr. 11/193 din 26 februarie 2021

în satisfacerea cererii prealabile din 15 februarie 2021; anularea refuzului

Ministerului Apărării nr. 11/340 din 25 martie 2021 în satisfacerea cererii prealabile

din 16 martie 2021; obligarea Ministerului Apărării de a emite actul administrativ

favorabil privind restabilirea în funcția de reprezentant militar național al

Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția

parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii

Moldova în străinătate sau una echivalentă; încasarea de la Ministerul Apărării a

diferenței din salariul mediul lunar primit și salariu mediu lunar reieșind din funcția

de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE

(Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele

militare ale Republicii Moldova în străinătate pentru perioada 22 iulie 2019 până la

4 martie 2021; încasarea prejudiciului moral, care nu poate fi mai mic decât un

salariu mediu lunar a salariului pentru întreaga absență forțată de la muncă și a

cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu judecarea cauzei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin încheierea din 20 mai

2021, a declarat inadmisibilă pretenția din acțiunea depusă de Radu Cîșleanu

împotriva Ministerului Apărării cu privire la anularea ordinului Ministerului

Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, prin care a fost rechemat din funcția de

reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE

(Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele

militare ale Republicii Moldova în străinătate și a fost luat la dispoziția Ministrului

Apărării.

Totodată, judecând în fond acțiunea înaintată, prima instanță prin hotărârea din

18 iunie 2021 a conchis asupra netemeiniciei pretențiilor reclamantului.

La rândul său, instanța de apel verificând legalitatea hotărârii primei instanțe,

reieșind din temeiul și obiectul acțiunii, aplicând legea materială care guvernează

raportul juridic litigios, stabilind circumstanțele care au importanță pentru

9

soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe prezentate de părți, a

ajuns la concluzia legalității hotărârii primei instanțe și netemeiniciei apelului depus

de Radu Cîșleanu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră soluția primei instanțe și a instanței de apel, ca fiind legală și

întemeiată.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs menționează că în

conformitate cu prevederile art. 3 Cod administrativ, legislația administrativă are

drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor

și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont

de interesul public și de regulile statului de drept.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Iar în corespundere cu art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

În speța dedusă judecății, în care obiect al examinării îl constituie legalitatea

actelor administrative emise de către Ministerul Apărării în raport cu locotenent-

colonelul Radu Cîlșeanu, prezintă relevanță prevederile Legii cu privire la statutul

militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005 și a Regulamentului cu privire la modul de

îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 941 din 17 august 2006.

Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la statutul

militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, prezenta lege stabilește statutul juridic al

militarilor și modul de îndeplinire a serviciului militar.

În sensul art. 2 din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie

2005, trecerea la dispoziție constituie acțiuni îndreptate spre soluționarea

chestiunilor ce țin de continuarea de către militar a serviciului militar sau eliberarea

din acesta, perioadă în care el se află în afara funcției militare. Militarul poate fi

trecut la dispoziție de către conducătorul, comandantul (șeful) abilitat cu dreptul de

a-l numi în funcție.

În conformitate cu art. 32 alin. (4) lit. k) din Legea cu privire la statutul

militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, trecerea la dispoziție a militarilor prin contract

poate fi efectuată în următoarele cazuri și pe următoarele termene: în alte cazuri de

eliberare din funcția militară, la decizia conducătorului structurii militare – pe cel

mult 4 luni. În această perioadă, militarul urmează să fie numit într-o nouă funcție

militară, transferat, detașat sau eliberat din serviciul militar, în conformitate cu

legislația în vigoare.

Reglementări similar se conțin și în pct. 67 lit. k) din Regulamentul cu privire

la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006, care stipulează că trecerea

10

militarului prin contract la dispoziția comandantului (șefului) poate fi efectuată în

următoarele cazuri și pe următoarele termene: în alte cazuri de eliberare din funcția

militară, la decizia conducătorului structurii militare – pe o perioadă ce nu va depăși

4 luni. În cazurile prevăzute de prezentul punct, militarii prin contract sînt eliberați

din funcțiile deținute și trecuți la dispoziția comandantului (șefului), care dispune de

dreptul de a numi în funcție această categorie de militari, cu menținerea în tabelele

nominale ale unităților militare din care făceau parte, pînă la momentul luării altei

decizii referitor la statutul acestora. În perioada respectivă, militarul îndeplinește

activitățile stabilite de comandantul (șeful) la dispoziția căruia a fost trecut, urmărind

realizarea obligațiilor unei funcții militare concrete.

Conform art. 35 alin. (3) lit. h) al Legii cu privire la statutul militarilor nr. 162

din 22 iulie 2005, eliberarea militarilor din serviciul militar prin contract se

efectuează în următoarele cazuri: în urma unor măsuri de organizare – dacă este

imposibilă folosirea militarului într-o funcție similară celei deținute în serviciul

militar și dacă el nu acceptă să fie transferat într-o funcție inferioară.

La rândul său pct. 140 lit. h) din Regulamentul cu privire la modul de

îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, la fel reglementează că eliberarea

militarilor din serviciul militar prin contract se efectuează: în urma unor măsuri de

organizare – dacă este imposibilă folosirea militarului într-o funcție similară celei

deținute în serviciul militar și dacă el nu acceptă să fie transferat într-o funcție

inferioară, și dacă nu sînt alte motive de eliberare din serviciul militar, în cazurile

de: lichidare (reorganizare) a unității militare; reducere a funcției pe care o deține

militarul.

Generalizând la caz revendicările reclamantului prin prisma normelor de drept

citate și a circumstanțelor de fapt stabilite, completul conchide că instanțele de

judecată ierarhic inferioare just au constatat că cererea de chemare în judecată este

una neîntemeiată, având în vedere că intimatul Ministerul Apărării la emiterea

ordinului nr. 1-04 din 9 februarie 2021 și-a exercitat dreptul discreționar în

conformitate cu prevederile legale și prin urmare întemeiat a dispus eliberarea lui

Radu Cîșleanu din serviciu militar prin contract din funcția de reprezentant militar

național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia)

Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale

Republicii Moldova în străinătate.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că odată cu rechemarea din funcția diplomatică, Radu

Cîșleanu a fost trecut la dispoziția Ministrului Apărării pe o perioadă de 4 luni, în

temeiul pct. 67 lit. k) din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a

serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din

17 august 2006.

Perioada aflării la dispoziție a locotenent-colonelului Radu Cîșleanu, a fost

prelungită de 4 ori consecutiv, ceea ce rezultă din ordinele Ministrului Apărării nr.

1-015 din 1 august 2019, nr. 1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie

2020 și nr. 1-02 din 28 ianuarie 2021.

Între timp, conform proceselor-verbale din 1 iunie 2020, 2 iunie 2020, 4 iunie

2020, 24 iulie 2020, 31 iulie 2020, 29 ianuarie 2021 și 5 februarie 2021, Ministerul

Apărării, luând în considerare studiile, cunoștințele teoretice și abilitățile practice

11

ale locotenent-colonelului Radu Cîșleanu, a indentificat și i-a propus acestuia,

funcții militare vacante existente la acel moment în cadrul Armatei Naționale,

fiindu-i propuse funcții militare vacante, care au fost refuzate de către Radu

Cîșleanu, pe motiv că acestea sunt inferioare funcției deținute anterior, ultimul

solicitând a fi numit într-o funcție militară ce ar corespunde gradului militar de

colonel.

Astfel, instanța de recurs reține că din motivul refuzului manifestat de către

Radu Cîșleanu de a accepta funcțiile propuse de către Ministerul Apărării, a devenit

imposibilă identificarea și numirea acestuia într-o funcție militară vacantă, reieșind

din studiile, cunoștințele teoretice și abilitățile practice ale ultimului. Or, din

materialele dosarului se constată că Ministerul Apărării nu dispunea de funcții

militare vacante care ar corespunde cerințelor locotenent-colonelului Radu Cîșleanu,

iar în condițiile pct. 53 din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a

serviciului militar în Forțele Armate, numirea militarului într-o funcție inferioară

este posibilă doar cu acordul lui personal.

Totodată, reieșind din dispozițiile pct. 48 al Regulamentului menționat,

numirea în funcții a militarilor prin contract se face în raport cu necesitățile structurii

militare, avînd drept criteriu principal competența și pregătirea profesională,

experiența de serviciu și calitățile moral-psihologice ale militarului, necesare

funcției respective. La numirea în funcții se va ține cont de specificul serviciului

militar, cerințele privind evoluția în cariera militară, stabilite în Ghidul carierei

militare, elaborat de structura militară respectivă.

În acest context și reieșind din analiza coroborată a împrejurărilor stabilite,

completul menționează că în lipsa unei funcții similare celei deținute în serviciul

militar de către Radu Cîșleanu și în lipsa acordului ultimului de a fi transferat într-o

funcție inferioară, intimatul Ministerul Apărării în limite legale a dispus eliberarea

acestuia din serviciu militar.

La caz, în pofida argumentelor recurentului precum că atât ordinul Ministerului

Apărării nr.1-015 din 1 august 2019, prin care Radu Cîșleanu a fost trecut la

dispoziția Ministrului Apărării, cât și ordinele nr.1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025

din 29 septembrie 2020, nr.1-02 din 28 ianuarie 2021, în temeiul cărora i-a fost

prelungită aflarea la dispoziția Ministrului Apărării, nu au fost aduse la cunoștință,

instanța de recurs menționează că însuși prin raportul personal din 5 august 2019,

acesta a comunicat despre faptul că a predat funcțiile și gestiunea de Reprezentant

militar național și de Consilier (atașat militar) interimar, fiind astfel în cunoștință

despre trecerea la dispoziția Ministerului Apărării.

Sub acest aspect, este neîntemeiat și argumentul recurentului precum că

prelungirea situației de aflare la dispoziția comandatului a fost una ilegală, deoarece

legislatorul nu a prevăzut posibilitatea de a prelungi perioada de 4 luni de aflare a

militarului la dispoziția comandantului, or, normele aplicabile speței stabilesc

perioada maximă de aflare la dispoziție a militarului și nu impun restricția de a trece

militarul la dispoziția comandantului doar o singură dată.

Mai mult decât atât, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează că ordinele de trecere la dispoziție reprezintă

acte administrative favorabile, care au fost emise de către angajator ca o măsură

concepută să rezolve chestiunile referitoare la continuarea de către recurent a

12

serviciului militar, de altfel se reține că pe toată perioada aflării la dispoziția

ministrului, Radu Cîșleanu a beneficiat de statutul de militar, precum și de drepturile

salariale conexe ultimei funcții deținute și nu a obiectat în nici un mod asupra

situației în care se afla.

Față de aceste considerente și având în vedere că pe parcursul examinării cauzei

Ministerul Apărării a confirmat despre acțiunile de modificare efectuate în statele de

organizare a Ministerului, în vederea implimentării reformei administrației publice

centrale și că ultima funcție deținută de către recurent până la detașarea în funcția

diplomatică a fost lichidată, instanța de recurs reține ca fiind justificată eliberarea

acestuia în temeiul art. 35 alin. (3) lit. h) al Legii cu privire la statutul militarilor nr.

162 din 22 iulie 2005 și pct. 140 lit. h) din Regulamentul cu privire la modul de

îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, conform cărora eliberarea

militarilor din serviciul militar prin contract se efectuează: în urma unor măsuri de

organizare - dacă este imposibilă folosirea militarului într-o funcție similară celei

deținute în serviciul militar și dacă el nu acceptă să fie transferat într-o funcție

inferioară, și dacă nu sunt alte motive de eliberare din serviciul militar.

Or, în situația în care s-a constatat lipsa locurilor vacante, iar recurentul nu și-

a exprimat acordul pentru a fi numit în una din funcțiile propuse, Ministerul Apărării

a fost în imposibilitate obiectivă de a continua menținerea acestuia în serviciul

militar.

În acestă privință este neîntemeiată și afirmația recurentului cu referire la faptul

că nu s-a constatat imposibilitatea folosirii acestuia într-o funcție similară celei

deținute în serviciul militar și necesitatea propunerii unei funcții inferioare în

contextul în care funcția anterior deținută exista, deoarece din materialele cauzei

rezultă contrariul, și anume lipsa funcțiilor militare vacante similare celor deținute,

motiv pentru care acestuia i-au fost propuse alte funcții militare vacante, însă care

au fost refuzate din considentul că nu ar corespunde gradului militar de colonel.

Totodată, este de menționat că pretenția cu privire la anularea actului

administrativ și anume ordinul Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, în

temeiul căruia Radu Cîșleanu a fost rechemat din funcția de reprezentant militar

național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia)

Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale

Republicii Moldova în străinătate și a fost luat la dispoziția Ministrului Apărării, a

fost declarată inadmisibilă prin încheierea din 20 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, care nu a fost contestată de către recurent.

De altfel, urmează de remarcat că anume ordinul Ministerului Apărării nr. 486

din 22 iulie 2019, a stat la baza rechemării din funcție a recurentului și trecerii la

dispoziție a acestuia, generând ulterior și consecințele eliberării din funcție.

Referitor la argumentul recurentului precum că ordinele Ministerului Apărării

nr. 1-015 din 1 august 2019, nr.1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie

2020, nr.1-02 din 28 ianuarie 2021, în temeiul cărora a fost trecut și respectiv

menținut la dispoziția Ministrului Apărării, cât și ordinul Ministrului Apărării nr. 1-

04 din 9 februarie 2021 privind eliberarea din serviciu, sunt nemotivate în sensul

Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ notează următoarele.

13

În conformitate cu art. 31 Cod administrativ, actele administrative individuale

și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.

În temeiul art. 118 alin. (1) și (2) Cod administrativ, motivarea este operațiunea

administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act

administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt

pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea

deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care

autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie

să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea

în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele

procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt - oportunitatea

emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar,

dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă

a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe,

audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc.

Conform alin. (3) al aceluiași articol, motivarea completă este obligatorie, este

parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea

acestuia.

La fel, potrivit art. 120 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, un act administrativ

individual emis sau confirmat în scris trebuie să cuprindă motivarea deciziei luate,

inclusiv indicarea actelor normative pentru a căror punere în aplicare se emite actul

administrativ.

În interpretarea normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ menționează că motivarea unui act

administrativ individual presupune obligația autorității publice de a reflecta

elementele de fapt și de drept, în așa fel încât să fie înțeleasă legalitatea deciziei sale.

În speță, contrar afirmației recurentului, completul relevă că la emiterea actelor

administrative contestate, Ministerul Apărării a respectat dispozițiile legale

descriind situația de fapt și de drept în raport cu poziția părților în procedura

administrativă și respectiv temei de anulare a actelor enunțate pe acest motiv nu

există.

La fel, nu este întemeiată nici critica recurentului care cu trimitere la

prevederile art.15 alin.(2) lit.e) al Legii cu privire la Guvern nr. 136 din 7 iulie 2017,

a menționat că a fost eliberat din serviciu militar de către o persoană neîmputernicită,

al cărui mandat a încetat, Or, norma legală invocată prevede cert că Guvernul al

cărui mandat a încetat nu este în drept să numească, să propună pentru numire sau

să elibereze din funcție persoane cu funcții de demnitate publică sau funcționari

publici, cu excepția cazurilor de imposibilitate obiectivă a persoanelor de a-și

îndeplini atribuțiile, fapt ce este aplicabil cauzei.

Pe baza acestor considerații și având în vedere că s-a constatat legalitatea

ordinelor Ministerului Apărării nr.1-015 din 1 august 2019, nr.1-015 din 27 mai

2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020 și nr.1-02 din 28 ianuarie 2021, în temeiul

cărora Radu Cîșleanu a fost trecut și respectiv menținut la dispoziția Ministrului

Apărării, cât și a ordinului Ministerului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021, prin

care Radu Cîșleanu a fost eliberat din serviciu militar prin contract din funcția

14

reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE

(Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele

militare ale Republicii Moldova în străinătate, instanța de recurs apreciază ca fiind

întemeiată și concluzia instanțelor judecătorești referitoare la respingerea cerințelor

reclamantului cu privire la anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 26 din 23

februarie 2021 prin care a fost exclus din 4 martie 2021 din tabelul nominal al

aparatului central al Ministerului Apărării, anularea refuzului Ministerului Apărării

nr. 11/193 din 26 februarie 2021 și nr. 11/340 din 25 martie 2021 în satisfacerea

cererii prealabile, obligarea Ministerului Apărării de a emite actul administrativ

favorabil privind restabilirea în funcție, încasarea diferenței din salariul mediul lunar

primit și a salariului pentru întreaga absență forțată de la muncă, a prejudiciului

moral și cheltuielilor de judecată, ca fiind cerințe accesorii pretenției de bază.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că soluția instanțelor de judecată

de respingere a cererii de chemare în judecată corespunde prevederilor art. 224 alin.

(1) lit. f) din Codul administrativ, potrivit cărora examinînd acțiunea în contencios

administrativ în fond, instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată,

dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit.a)–e).

Cele relatate în ansamblu denotă incontestabil faptul că cererea de chemare în

judecată depusă de Radu Cîșleanu împotriva Ministerului Apărării cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, obligarea achitării diferenței de salariu și

repararea prejudiciului moral, este neîntemeiată. Or, actele administrative contestate

sunt legale în fond, fiind emise cu respectarea competenței și procedurii stabilite, iar

temeiuri de anulare nu s-au constatat.

În baza acestor considerații, se constată că susținerile recurentului Radu

Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, nu constituie temei de admitere

a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se axează asupra

circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de

apel și prima instanță, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea

normelor de drept material și procedural.

Astfel, chiar dacă dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale impun instanțelor

naționale să-și motiveze deciziile (cauza Boldea vs. Romania), această obligație nu

presupune existența unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind

suficient să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse spre

judecată instanței, iar în considerentele hotărârii trebuie să se regăsească

argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței

CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței din 25 februarie 1995,

nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a

respinge și alte argumente invocate în recurs, cu atât mai mult, că acestea nu denotă

15

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe este întemeiată și legală, iar criticele formulate în

recurs sunt nejustificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a

menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață.

Se menține decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Cîșleanu

împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

obligarea achitării diferenței de salariu și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

16