3ra-319/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, obligarea achitării diferentei de salariu si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-319/22 2-21037150-01-3ra-06042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru) DECIZIE 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Aliona Miron Nicolae Craiu examinând recursul depus de Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Cîșleanu împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, obligarea achitării diferenței de salariu și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață și a fost menținută hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 11 martie 2021 Radu Cîșleanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, obligarea achitării diferenței de salariu și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin ordinul Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019 a fost rechemat din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate, începând cu 5 august 2019, iar de la 6 august 2019, a fost luat la dispoziția Ministrului Apărării. A menționat că la 1 iunie 2020 i-a fost comunicat precum că la 29 mai 2020 a expirat termenul de 4 luni de aflare la dispoziția Ministrului Apărării și în acest sens a fost prelungit termenul, fără a-i aduce la cunoștință actul de rigoare și fără a-i elibera o copie.

1 A relatat că la 9 februarie 2021, Ministrul Apărării a emis ordinul nr. 1-04, potrivit căruia în temeiul pct. 140 lit. h) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006, a fost eliberat din serviciu militar prin contract din funcția reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate.

Nefiind de acord cu ordinul Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021, la data de 15 februarie 2021 s-a adresat cu cerere prealabilă, solicitând anularea ordinului nr. 1-04 din 9 februarie 2021, anularea ordinelor consecutive de trecere la dispoziție, repararea prejudiciul cauzat și suspendarea executării ordinului nr. 1-04 din 9 februarie 2021 până la finalizarea procedurii administrative, însă, prin răspunsul din 17 februarie 2021 a fost informat că s-a refuzat cererea privind suspendarea efectelor ordinului de eliberare din serviciu, iar prin răspunsul nr. 11/193 din 26 februarie 2021, cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

A susținut că pe parcursul perioadei în care s-a aflat la dispoziția Ministrului Apărării, i se propuneau diferite funcții, însă, care erau inferioare celei deținute anterior, deși funcția anterior deținută exista, așa cum existau și alte funcții echivalente vacante celei deținute anterior, din care considerente a refuzat să-și exprime acordul de a fi numit la oricare din funcțiile propuse. În conținutul ordinului Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021 s-a indicat faptul că în contextul în care a refuzat să accepte funcțiile inferioare propuse conform art. 53 din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, se constată imposibilitatea folosirii raționale de mai departe a militarului nominalizat și în temeiul pct. 140 lit. h) al Regulamentului, a fost eliberat din serviciu și trecut în rezervă.

Reclamantul a invocat prevederile art. 31, 118 alin. (1), (2), (3) Cod administrativ, și a menționat că ordinul Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, prin care a fost rechemat și luat la dispoziția Ministrului Apărării, este nemotivat, deoarece din conținutul acestuia, nu se poate deduce care a fost motivul de fapt al rechemării și luării la dispoziția Ministrului Apărării și nici temeiul de drept. La fel, a afirmat că a fost încălcată procedura prevăzută de pct. 67 al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, de trecere a militarului la dispoziția comandantului și de menținere în continuare la dispoziția acestuia.

A enunțat că și ordinul Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021 este nemotivat, deoarece angajatorul nu a indicat necesitatea aplicării prevederilor pct. 53 al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, nefiind indicată nicio ipoteză din cele numerotate exhaustiv și nici nu s-au indicat motivele de fapt care ar impune aplicarea acestora. A declarat că nu este motivat ordinul nici în partea aplicării prevederilor pct. 140 lit. h) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, deoarece nu s-a indicat prin ce s-a constatat imposibilitatea folosirii militarului într-o funcție similară celei deținute în serviciul militar și necesitatea propunerii unei funcții inferioare în contextul în care funcția anterior 2 deținută exista și există, precum și existau funcții echivalente și care a fost necesitatea eliberării din funcția anterior deținută.

Reclamantul a comunicat că are peste 20 de ani de activitate în serviciu militar, fiindu-i necesari încă 4 ani până la pensie, iar prin eliberarea de la locul de muncă i se aduc prejudicii morale, fiindu-i lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională de ofițer cu un comportament ireproșabil, aflându-se într-o stare de rușine, neputință și stres continuu, care nu poate fi înlăturat decât prin restabilirea situației de la etapa inițială. Suplimentar, prin cererea de concretizare din 2 aprilie 2021, reclamantul Radu Cîșleanu a indicat că ulterior emiterii ordinului nr. 1-04 din 9 februarie 2021, a fost emis ordinul Ministerului Apărării nr. 26 din 23 februarie 2021, prin care a fost exclus din 4 martie 2021 din tabelul nominal al aparatului central al Ministerului Apărării, pentru a fi trecut la evidența militară în Centrul Militar municipal Chișinău.

Nefiind de acord cu ordinul Ministerului Apărării nr. 26 din 23 februarie 2021, la 16 martie 2021 s-a adresat cu cerere prealabilă, solicitând anularea acestuia, iar prin răspunsul nr. 11/340 din 25 martie 2021, a fost informat că ordinul respectiv a fost emis ca urmare și spre executarea ordinului nr. 1-04 din 9 februarie 2021. Ținând cont de faptul că ordinul nr. 26 din 23 februarie 2021 a fost emis drept consecință la ordinul nr. 1-04 din 9 februarie 2021, odată cu recunoașterea nulității acestuia urmează a fi anulat și ordinul nr. 26 din 23 februarie 2021, ca fiind unul subsecvent și direct condiționat de existența ordinului nr.1-04 din 9 februarie 2021. A mai comunicat că prin cererea prealabilă a fost solicitată și informația privind salariul mediu lunar al funcției anterior deținute de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate și funcțiilor echivalente vacante în perioada 22 iulie 2019 - 9 februarie 2021, însă din motive necunoscute informația nu a fost prezentată.

A mai explicat că la răspunsul Ministerului Apărării nr. 11/340 din 25 martie 2021, au fost atașate ordinele nr. 1-015 din 1 august 2019, nr. 120 din 6 august 2019, nr. 1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020 și nr. 1-02 din 28 ianuarie 2021, dar fără careva acte ce au stat la baza emiterii acestora.

A solicitat: - anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, prin care a fost rechemat din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate și a fost luat la dispoziția Ministrului Apărării; - anularea ordinelor succesive de prelungire a aflării la dispoziția Ministerului Apărării; - anularea ordinului Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021, privind eliberarea din serviciu militar prin contract din funcția reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate; 3 - anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 26 din 23 februarie 2021, prin care a fost exclus din 4 martie 2021 din tabelul nominal al aparatului central al Ministerului Apărării; - anularea refuzului Ministerului Apărării nr. 11/193 din 26 februarie 2021 în satisfacerea cererii prealabile din 15 februarie 2021; - anularea refuzului Ministerului Apărării nr. 11/340 din 25 martie 2021 în satisfacerea cererii prealabile din 16 martie 2021;

- obligarea Ministerului Apărării de a emite actul administrativ favorabil privind restabilirea în funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate sau una echivalentă; - încasarea de la Ministerul Apărării a diferenței din salariul mediul lunar primit și salariu mediu lunar reieșind din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate pentru perioada 22 iulie 2019 până la 4 martie 2021; - încasarea prejudiciului moral, care nu poate fi mai mic decât un salariu mediu lunar a salariului pentru întreaga absență forțată de la muncă și a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu judecarea cauzei.

Prin încheierea din 20 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarată inadmisibilă pretenția din acțiunea depusă de Radu Cîșleanu împotriva Ministerului Apărării cu privire la anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, prin care a fost rechemat din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate și a fost luat la dispoziția Ministrului Apărării. Prin hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. La 21 iunie 2021 în termenul prevăzut de art. 232 Cod administrativ, Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a depus apel împotriva hotărârii din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 18 august 2021 a depus motivarea apelului.

Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață și a fost menținută hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 22 decembrie 2021 Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a depus recurs împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 11 aprilie 2022 Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a prezentat motivarea recursului. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, nefiind elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

4 A relatat că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate de apelant, rezumându-se la explicațiile intimatului. Astfel, a susținut că atât ordinul Ministerului Apărării nr.1-015 din 1 august 2019, prin care Radu Cîșleanu a fost trecut la dispoziția Ministrului Apărării, cât și ordinele nr.1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020, nr.1-02 din 28 ianuarie 2021, în temeiul cărora acestuia i-a fost prelungită aflarea la dispoziția Ministrului Apărării, nu au fost aduse la cunoștință și nici nu au fost motivate.

Pe lângă faptul că ordinele Ministerului Apărării cu nr. 1-015 din 1 august 2019, nr.1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020, nr.1-02 din 28 ianuarie 2021, în temeiul cărora a fost trecut și respectiv menținut la dispoziția Ministrului Apărării, au fost nemotivate, la emiterea acestora s-a încălcat procedura prevăzută de lege și drepturile și interesele ocrotite de lege, fiind în imposibilitate să cunoască care sunt temeiurile de fapt care au dus la luarea sa la dispoziția comandantului și menținerea în această calitate mai mult de un an. La fel, a declarat că contrar pct.67 lit.k) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, prin ordinul de trecere la dispoziția comandantului și respectiv de prelungirea aflării la dispoziția comandantului, nu s-a indicat obligațiile cărei funcții militare concrete urma să le execute.

A mai indicat că legislatorul nu a prevăzut posibilitatea de a prelungi perioada de 4 luni de aflare a militarului la dispoziția comandantului, prin urmare prelungirea situației de aflare la dispoziție este ilegală. Astfel, odată ce se constată că trecerea la dispoziția comandantului sau prelungirea aflării militarului în această situație este ilegală, a susținut că pe cale de consecință, ordinele care au urmat, inclusiv cu privire la încetarea raportului de muncă, urmează a fi anulate ca fiind interdependente.

De asemenea, a enunțat că nu este motivat nici ordinul în partea aplicării prevederilor pct.140 lit.h) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, deoarece nu s-a indicat prin ce s-a constatat imposibilitatea folosirii militarului într-o funcție similară celei deținute în serviciul militar și necesitatea propunerii unei funcții inferioare în contextul în care funcția anterior deținută exista și există, precum și existau funcții echivalente, precum și care a fost necesitatea eliberării din funcția anterior deținută. A specificat și faptul că a fost eliberat din serviciu militar de către o persoană neîmputernicită, al cărui mandat a încetat, având în vedere că potrivit art.15 alin.(2) lit.e) al Legii cu privire la Guvern nr. 136/2017, Guvernul al cărui mandata a încetat nu este în drept să elibereze din funcție funcționarii publici.

Într-o altă ordine, a indicat că instanțele de judecată eronat au reținut prevederile pct.140 lit. h) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, deoarece din conținutul ordinului Ministrului Apărării nr.1-04 din 9 februarie 2021, nu se poate conchide că a avut loc lichidarea (reorganizarea) unității militare sau reducerea funcției pe care o deținea. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. 5 În conformitate cu prevederile art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 decembrie 2021, iar recurentul a depus recursul la 22 decembrie 2021. Totodată, din materialele dosarului rezultă că decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată reprezentantului recurentului Radu Cîșleanu, avocatul Eugeniu Musteață în data de 09 martie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.225 Vol.I).

Astfel, ținând cont de dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 5 din 2 martie 2022 și nr. 13 din 31 martie 2022, prin care termenele de exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ au fost suspendate de drept pe perioada 2 martie 2022 - 3 aprilie 2022, completul reține că recurentul Radu Cîșleanu s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ. Prin referința din 4 mai 2022, Ministerul Apărării a solicitat respingerea recursului sau declararea inadmisibilă a acestuia. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în completul din 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. La caz, completul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În corespundere cu art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea 6 stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Reglementări similare se conțin și în art. 219 alin. (1) Cod administrativ, care stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. Recapitulând esența litigiului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că prin ordinul Ministrului Apărării nr.1-086 din 24 iunie 2016, Radu Cîșleanu, specialist principal Direcție analiză și informație a Ministerului Apărării, a fost numit în funcția de ofițer de legătură al Ministerului Apărării pe lângă Diviziunea de cooperare militară MCD/SHAPE (Mons, Belgia) și detașat în Regatul Belgiei, pentru primirea funcției, pe un termen de 3 (trei) ani.

Funcția respectivă, recurentul Radu Cîșleanu a îndeplinit-o în perioada 24 iunie 2016 -1 august 2019, aceasta fiind întreruptă (25 aprilie 2019-13 iunie 2019) în legătură cu numirea lui Radu Cîșleanu la funcția de Consilier (Atașat militar) Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate, în baza ordinului Ministrului Apărării nr.274 din 25 aprilie 2019. Urmare a emiterii ordinului Ministrului Apărării nr.274 din 25 aprilie 2019, Ministerul Apărării a recepționat scrisoarea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene cu nr.DMI/RU/021-5331 din 20 mai 2019, prin care s-a informat că locotenent-colonelul Radu Cîșleanu, nu poate fi numit la funcția de Consilier (Atașat militar), reieșind din moratoriul aplicat la angajarea personalului în funcțiile vacante, conform Hotărârii Guvernului nr. 1281 din 26 decembrie 2018 pentru stabilirea moratoriului temporar privind încadrarea personalului în sectorul bugetar în funcțiile vacante înregistrate.

Tot din materialele cauzei rezultă că prin ordinul Ministrului Apărării nr. 420 din 13 iunie 2019, locotenent-colonelul Radu Cîșleanu a fost numit în funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțe militare ale Republicii Moldova în străinătate, începând cu data de 14 iunie 2019. Prin ordinul Ministrului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, locotenent-colonelul Radu Cîșleanu a fost rechemat din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțe militare ale Republicii Moldova în străinătate, începând cu data de 5 august 2019, fiind la dispoziția Ministrului Apărării începând cu 6 august 2019. 7 La fel, prin ordinele Ministrului Apărării nr. 1-015 din 1 august 2019, nr. 1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020 și nr. 1-02 din 28 ianuarie 2021, locotenent-colonelului Radu Cîșleanu, care a fost trecut la dispoziția Ministrului Apărării pe o perioadă de 4 luni, în temeiul pct. 67 lit. k) din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006, i-a fost prelungită perioada aflării la dispoziție de 4 ori consecutiv,

fost condiționat de refuzul locotenent-colonelului Radu Cîșleanu de a accepta numirea în funcție militară, reieșind din funcțiile militare vacante și care ar corespunde studiilor militare și pregătirii profesionale.

Conform ordinului Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021, locotenent-colonelul Radu Cîșleanu, aflat la dispoziția Ministerului Apărării, ultima funcție deținută de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțe militare ale Republicii Moldova în străinătate, a fost eliberat din serviciul militar prin contract, în temeiul pct. 140 lit. h) din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006. Prin ordinul de zi al Ministrului Apărării nr. 26 din 23 februarie 2021, locotenent-colonelul Radu Cîșleanu, aflat la dispoziția Ministerului Apărării, ultima funcție deținută de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțe militare ale Republicii Moldova în străinătate, s-a considerat eliberat din serviciul militar prin contract și trecut în rezervă potrivit pct. 140 lit. h) din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, fiindu-i acordat concediul anual obligatoriu pentru anul 2021, iar la 4 martie 2021 a fost exclus din tabelul nominal al aparatului central al Ministerului Apărării.

Prin cererea prealabilă din 15 februarie 2021, Radu Cîșleanu a solicitat anularea și suspendarea ordinului Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021, precum și anularea ordinelor consecutive de trecere la dispoziția Ministerului Apărării, cât și repararea prejudiciului. Prin răspunsul nr. 11/160 din 17 februarie 2021, Ministerul Apărării a comunicat despre examinarea cererii prealabile din 15 februarie 2021, depusă de locotenent-colonelul Radu Cîșleanu, respingînd capătul de cerere privind suspendarea executării ordinului Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021, menționând că în rest, urmează a fi informat suplimentar, iar în legătură cu neprezentarea la serviciu la data de 9 februarie 2021, i s-a solicitat prezentarea de urgență în serviciul resurse umane pentru finalizarea procedurii de trecere în rezervă.

Prin răspunsul nr. 11/193 din 26 februarie 2021, Ministerul Apărării a examinat cererea prealabilă din 15 februarie 2021, depusă de locotenent-colonelul Radu Cîșleanu, respingând-o și explicându-i despre dreptul de contestare în instanța de contencios administrativ. Astfel, în temeiul art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. 8 Iar conform art. 206 alin. (1) lit. a) și b) Cod administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare).

Din materialele cauzei s-a constatat că înaintând la 11 martie 2021 prezenta acțiune în judecată împotriva Ministerului Apărării, Radu Cîșleanu a solicitat anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, prin care a fost rechemat din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate și a fost luat la dispoziția Ministrului Apărării; anularea ordinelor succesive de prelungire a aflării la dispoziția Ministerului Apărării; anularea ordinului Ministrului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021, privind eliberarea din serviciu militar prin contract din funcția reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate; anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 26 din 23 februarie 2021, prin care a fost exclus din 4 martie 2021 din tabelul nominal al aparatului central al Ministerului Apărării; anularea refuzului Ministerului Apărării nr. 11/193 din 26 februarie 2021 în satisfacerea cererii prealabile din 15 februarie 2021; anularea refuzului Ministerului Apărării nr. 11/340 din 25 martie 2021 în satisfacerea cererii prealabile din 16 martie 2021;

obligarea Ministerului Apărării de a emite actul administrativ favorabil privind restabilirea în funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate sau una echivalentă; încasarea de la Ministerul Apărării a diferenței din salariul mediul lunar primit și salariu mediu lunar reieșind din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate pentru perioada 22 iulie 2019 până la 4 martie 2021; încasarea prejudiciului moral, care nu poate fi mai mic decât un salariu mediu lunar a salariului pentru întreaga absență forțată de la muncă și a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu judecarea cauzei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin încheierea din 20 mai 2021, a declarat inadmisibilă pretenția din acțiunea depusă de Radu Cîșleanu împotriva Ministerului Apărării cu privire la anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, prin care a fost rechemat din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate și a fost luat la dispoziția Ministrului Apărării. Totodată, judecând în fond acțiunea înaintată, prima instanță prin hotărârea din 18 iunie 2021 a conchis asupra netemeiniciei pretențiilor reclamantului.

La rândul său, instanța de apel verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, reieșind din temeiul și obiectul acțiunii, aplicând legea materială care guvernează raportul juridic litigios, stabilind circumstanțele care au importanță pentru 9 soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe prezentate de părți, a ajuns la concluzia legalității hotărârii primei instanțe și netemeiniciei apelului depus de Radu Cîșleanu. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră soluția primei instanțe și a instanței de apel, ca fiind legală și întemeiată.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs menționează că în conformitate cu prevederile art. 3 Cod administrativ, legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept. În conformitate cu art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Iar în corespundere cu art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. În speța dedusă judecății, în care obiect al examinării îl constituie legalitatea actelor administrative emise de către Ministerul Apărării în raport cu locotenent- colonelul Radu Cîlșeanu, prezintă relevanță prevederile Legii cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005 și a Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006. Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, prezenta lege stabilește statutul juridic al militarilor și modul de îndeplinire a serviciului militar.

În sensul art. 2 din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, trecerea la dispoziție constituie acțiuni îndreptate spre soluționarea chestiunilor ce țin de continuarea de către militar a serviciului militar sau eliberarea din acesta, perioadă în care el se află în afara funcției militare. Militarul poate fi trecut la dispoziție de către conducătorul, comandantul (șeful) abilitat cu dreptul de a-l numi în funcție. În conformitate cu art. 32 alin. (4) lit. k) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, trecerea la dispoziție a militarilor prin contract poate fi efectuată în următoarele cazuri și pe următoarele termene: în alte cazuri de eliberare din funcția militară, la decizia conducătorului structurii militare – pe cel mult 4 luni.

În această perioadă, militarul urmează să fie numit într-o nouă funcție militară, transferat, detașat sau eliberat din serviciul militar, în conformitate cu legislația în vigoare. Reglementări similar se conțin și în pct. 67 lit. k) din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006, care stipulează că trecerea 10 militarului prin contract la dispoziția comandantului (șefului) poate fi efectuată în următoarele cazuri și pe următoarele termene: în alte cazuri de eliberare din funcția militară, la decizia conducătorului structurii militare – pe o perioadă ce nu va depăși 4 luni.

În cazurile prevăzute de prezentul punct, militarii prin contract sînt eliberați din funcțiile deținute și trecuți la dispoziția comandantului (șefului), care dispune de dreptul de a numi în funcție această categorie de militari, cu menținerea în tabelele nominale ale unităților militare din care făceau parte, pînă la momentul luării altei decizii referitor la statutul acestora. În perioada respectivă, militarul îndeplinește activitățile stabilite de comandantul (șeful) la dispoziția căruia a fost trecut, urmărind realizarea obligațiilor unei funcții militare concrete.

Conform art. 35 alin. (3) lit. h) al Legii cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, eliberarea militarilor din serviciul militar prin contract se efectuează în următoarele cazuri: în urma unor măsuri de organizare – dacă este imposibilă folosirea militarului într-o funcție similară celei deținute în serviciul militar și dacă el nu acceptă să fie transferat într-o funcție inferioară.

La rândul său pct. 140 lit. h) din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, la fel reglementează că eliberarea militarilor din serviciul militar prin contract se efectuează: în urma unor măsuri de organizare – dacă este imposibilă folosirea militarului într-o funcție similară celei deținute în serviciul militar și dacă el nu acceptă să fie transferat într-o funcție inferioară, și dacă nu sînt alte motive de eliberare din serviciul militar, în cazurile de: lichidare (reorganizare) a unității militare; reducere a funcției pe care o deține militarul.

Generalizând la caz revendicările reclamantului prin prisma normelor de drept citate și a circumstanțelor de fapt stabilite, completul conchide că instanțele de judecată ierarhic inferioare just au constatat că cererea de chemare în judecată este una neîntemeiată, având în vedere că intimatul Ministerul Apărării la emiterea ordinului nr. 1-04 din 9 februarie 2021 și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu prevederile legale și prin urmare întemeiat a dispus eliberarea lui Radu Cîșleanu din serviciu militar prin contract din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ constată că odată cu rechemarea din funcția diplomatică, Radu Cîșleanu a fost trecut la dispoziția Ministrului Apărării pe o perioadă de 4 luni, în temeiul pct. 67 lit. k) din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006. Perioada aflării la dispoziție a locotenent-colonelului Radu Cîșleanu, a fost prelungită de 4 ori consecutiv, ceea ce rezultă din ordinele Ministrului Apărării nr. 1-015 din 1 august 2019, nr. 1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020 și nr. 1-02 din 28 ianuarie 2021. Între timp, conform proceselor-verbale din 1 iunie 2020, 2 iunie 2020, 4 iunie 2020, 24 iulie 2020, 31 iulie 2020, 29 ianuarie 2021 și 5 februarie 2021, Ministerul Apărării, luând în considerare studiile, cunoștințele teoretice și abilitățile practice 11 ale locotenent-colonelului Radu Cîșleanu, a indentificat și i-a propus acestuia, funcții militare vacante existente la acel moment în cadrul Armatei Naționale, fiindu-i propuse funcții militare vacante, care au fost refuzate de către Radu Cîșleanu, pe motiv că acestea sunt inferioare funcției deținute anterior, ultimul solicitând a fi numit într-o funcție militară ce ar corespunde gradului militar de colonel.

Astfel, instanța de recurs reține că din motivul refuzului manifestat de către Radu Cîșleanu de a accepta funcțiile propuse de către Ministerul Apărării, a devenit imposibilă identificarea și numirea acestuia într-o funcție militară vacantă, reieșind din studiile, cunoștințele teoretice și abilitățile practice ale ultimului. Or, din materialele dosarului se constată că Ministerul Apărării nu dispunea de funcții militare vacante care ar corespunde cerințelor locotenent-colonelului Radu Cîșleanu, iar în condițiile pct. 53 din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, numirea militarului într-o funcție inferioară este posibilă doar cu acordul lui personal.

Totodată, reieșind din dispozițiile pct. 48 al Regulamentului menționat, numirea în funcții a militarilor prin contract se face în raport cu necesitățile structurii militare, avînd drept criteriu principal competența și pregătirea profesională, experiența de serviciu și calitățile moral-psihologice ale militarului, necesare funcției respective. La numirea în funcții se va ține cont de specificul serviciului militar, cerințele privind evoluția în cariera militară, stabilite în Ghidul carierei militare, elaborat de structura militară respectivă. În acest context și reieșind din analiza coroborată a împrejurărilor stabilite, completul menționează că în lipsa unei funcții similare celei deținute în serviciul militar de către Radu Cîșleanu și în lipsa acordului ultimului de a fi transferat într-o funcție inferioară, intimatul Ministerul Apărării în limite legale a dispus eliberarea acestuia din serviciu militar.

La caz, în pofida argumentelor recurentului precum că atât ordinul Ministerului Apărării nr.1-015 din 1 august 2019, prin care Radu Cîșleanu a fost trecut la dispoziția Ministrului Apărării, cât și ordinele nr.1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020, nr.1-02 din 28 ianuarie 2021, în temeiul cărora i-a fost prelungită aflarea la dispoziția Ministrului Apărării, nu au fost aduse la cunoștință, instanța de recurs menționează că însuși prin raportul personal din 5 august 2019, acesta a comunicat despre faptul că a predat funcțiile și gestiunea de Reprezentant militar național și de Consilier (atașat militar) interimar, fiind astfel în cunoștință despre trecerea la dispoziția Ministerului Apărării.

Sub acest aspect, este neîntemeiat și argumentul recurentului precum că prelungirea situației de aflare la dispoziția comandatului a fost una ilegală, deoarece legislatorul nu a prevăzut posibilitatea de a prelungi perioada de 4 luni de aflare a militarului la dispoziția comandantului, or, normele aplicabile speței stabilesc perioada maximă de aflare la dispoziție a militarului și nu impun restricția de a trece militarul la dispoziția comandantului doar o singură dată.

Mai mult decât atât, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că ordinele de trecere la dispoziție reprezintă acte administrative favorabile, care au fost emise de către angajator ca o măsură concepută să rezolve chestiunile referitoare la continuarea de către recurent a 12 serviciului militar, de altfel se reține că pe toată perioada aflării la dispoziția ministrului, Radu Cîșleanu a beneficiat de statutul de militar, precum și de drepturile salariale conexe ultimei funcții deținute și nu a obiectat în nici un mod asupra situației în care se afla.

Față de aceste considerente și având în vedere că pe parcursul examinării cauzei Ministerul Apărării a confirmat despre acțiunile de modificare efectuate în statele de organizare a Ministerului, în vederea implimentării reformei administrației publice centrale și că ultima funcție deținută de către recurent până la detașarea în funcția diplomatică a fost lichidată, instanța de recurs reține ca fiind justificată eliberarea acestuia în temeiul art. 35 alin. (3) lit. h) al Legii cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005 și pct. 140 lit. h) din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, conform cărora eliberarea militarilor din serviciul militar prin contract se efectuează: în urma unor măsuri de organizare - dacă este imposibilă folosirea militarului într-o funcție similară celei deținute în serviciul militar și dacă el nu acceptă să fie transferat într-o funcție inferioară, și dacă nu sunt alte motive de eliberare din serviciul militar.

Or, în situația în care s-a constatat lipsa locurilor vacante, iar recurentul nu și- a exprimat acordul pentru a fi numit în una din funcțiile propuse, Ministerul Apărării a fost în imposibilitate obiectivă de a continua menținerea acestuia în serviciul militar. În acestă privință este neîntemeiată și afirmația recurentului cu referire la faptul că nu s-a constatat imposibilitatea folosirii acestuia într-o funcție similară celei deținute în serviciul militar și necesitatea propunerii unei funcții inferioare în contextul în care funcția anterior deținută exista, deoarece din materialele cauzei rezultă contrariul, și anume lipsa funcțiilor militare vacante similare celor deținute, motiv pentru care acestuia i-au fost propuse alte funcții militare vacante, însă care au fost refuzate din considentul că nu ar corespunde gradului militar de colonel.

Totodată, este de menționat că pretenția cu privire la anularea actului administrativ și anume ordinul Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, în temeiul căruia Radu Cîșleanu a fost rechemat din funcția de reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate și a fost luat la dispoziția Ministrului Apărării, a fost declarată inadmisibilă prin încheierea din 20 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, care nu a fost contestată de către recurent. De altfel, urmează de remarcat că anume ordinul Ministerului Apărării nr. 486 din 22 iulie 2019, a stat la baza rechemării din funcție a recurentului și trecerii la dispoziție a acestuia, generând ulterior și consecințele eliberării din funcție.

Referitor la argumentul recurentului precum că ordinele Ministerului Apărării nr. 1-015 din 1 august 2019, nr.1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020, nr.1-02 din 28 ianuarie 2021, în temeiul cărora a fost trecut și respectiv menținut la dispoziția Ministrului Apărării, cât și ordinul Ministrului Apărării nr. 1- 04 din 9 februarie 2021 privind eliberarea din serviciu, sunt nemotivate în sensul Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează următoarele. 13 În conformitate cu art. 31 Cod administrativ, actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate. În temeiul art. 118 alin. (1) și (2) Cod administrativ, motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual.

În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt - oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. Conform alin. (3) al aceluiași articol, motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia.

La fel, potrivit art. 120 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, un act administrativ individual emis sau confirmat în scris trebuie să cuprindă motivarea deciziei luate, inclusiv indicarea actelor normative pentru a căror punere în aplicare se emite actul administrativ. În interpretarea normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că motivarea unui act administrativ individual presupune obligația autorității publice de a reflecta elementele de fapt și de drept, în așa fel încât să fie înțeleasă legalitatea deciziei sale. În speță, contrar afirmației recurentului, completul relevă că la emiterea actelor administrative contestate, Ministerul Apărării a respectat dispozițiile legale descriind situația de fapt și de drept în raport cu poziția părților în procedura administrativă și respectiv temei de anulare a actelor enunțate pe acest motiv nu există.

La fel, nu este întemeiată nici critica recurentului care cu trimitere la prevederile art.15 alin.(2) lit.e) al Legii cu privire la Guvern nr. 136 din 7 iulie 2017, a menționat că a fost eliberat din serviciu militar de către o persoană neîmputernicită, al cărui mandat a încetat, Or, norma legală invocată prevede cert că Guvernul al cărui mandat a încetat nu este în drept să numească, să propună pentru numire sau să elibereze din funcție persoane cu funcții de demnitate publică sau funcționari publici, cu excepția cazurilor de imposibilitate obiectivă a persoanelor de a-și îndeplini atribuțiile, fapt ce este aplicabil cauzei.

Pe baza acestor considerații și având în vedere că s-a constatat legalitatea ordinelor Ministerului Apărării nr.1-015 din 1 august 2019, nr.1-015 din 27 mai 2020, nr. 1-025 din 29 septembrie 2020 și nr.1-02 din 28 ianuarie 2021, în temeiul cărora Radu Cîșleanu a fost trecut și respectiv menținut la dispoziția Ministrului Apărării, cât și a ordinului Ministerului Apărării nr. 1-04 din 9 februarie 2021, prin care Radu Cîșleanu a fost eliberat din serviciu militar prin contract din funcția 14 reprezentant militar național al Ministerului Apărării pe lângă ACO/ACT/SHAPE (Mons, Belgia) Direcția parteneriate militare de la MPD/SHAPE Reprezentanțele militare ale Republicii Moldova în străinătate, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată și concluzia instanțelor judecătorești referitoare la respingerea cerințelor reclamantului cu privire la anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 26 din 23 februarie 2021 prin care a fost exclus din 4 martie 2021 din tabelul nominal al aparatului central al Ministerului Apărării, anularea refuzului Ministerului Apărării nr. 11/193 din 26 februarie 2021 și nr. 11/340 din 25 martie 2021 în satisfacerea cererii prealabile, obligarea Ministerului Apărării de a emite actul administrativ favorabil privind restabilirea în funcție, încasarea diferenței din salariul mediul lunar primit și a salariului pentru întreaga absență forțată de la muncă,

a prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, ca fiind cerințe accesorii pretenției de bază. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că soluția instanțelor de judecată de respingere a cererii de chemare în judecată corespunde prevederilor art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, potrivit cărora examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit.a)–e).

Cele relatate în ansamblu denotă incontestabil faptul că cererea de chemare în judecată depusă de Radu Cîșleanu împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, obligarea achitării diferenței de salariu și repararea prejudiciului moral, este neîntemeiată. Or, actele administrative contestate sunt legale în fond, fiind emise cu respectarea competenței și procedurii stabilite, iar temeiuri de anulare nu s-au constatat.

În baza acestor considerații, se constată că susținerile recurentului Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, nu constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de apel și prima instanță, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea normelor de drept material și procedural.

Astfel, chiar dacă dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale impun instanțelor naționale să-și motiveze deciziile (cauza Boldea vs. Romania), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței din 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în recurs, cu atât mai mult, că acestea nu denotă 15 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), art. 248 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul depus de Radu Cîșleanu reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață.

Se menține decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Cîșleanu împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, obligarea achitării diferenței de salariu și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Aliona Miron Nicolae Craiu 16