3ra-973/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea in functia anterior detinuta, incasarea salariului mediu lunar pentru perioada absentei fortate de la munca , a prejudiciului moral cauzat si a cheltuielilor de judecata

3ra-973/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea in functia anterior detinuta, incasarea salariului mediu lunar pentru perioada absentei fortate de la munca , a prejudiciului moral cauzat si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-973/22

2-21050857-01-3ra-20092022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (A. Paniș)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Iurii Cosovan, reprezentat

de avocatul Sergiu Barbăneagră,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Iurii Cosovan împotriva Serviciului Vamal privind contestarea

actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția anterior

deținută, încasarea salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la

muncă, a prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul depus de Serviciul Vamal, s-a casat hotărârea din 05 ianuarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie de respingere a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 05 aprilie 2021 Iurii Cosovan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului mediu

lunar pentru perioada absenței forțate de la muncă, a prejudiciului moral cauzat și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că este

angajat în cadrul Serviciului Vamal, fiind numit în funcția de inspector, Secția

achiziții publice și dotări, Biroul Vamal Centru.

Prin ordinul Serviciului Vamal nr. 489-p din 12 martie 2021 „Cu privire la

sancționarea dlui Iu. Cosovan, Biroul Vamal Centru”, i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară – destituire din funcție și s-a atenționat conducerea Biroului Vamal

Centru asupra necesității asigurării unui control strict în vederea respectării

legislației vamale și a disciplinei de serviciu de către funcționarii vamali din

subordine.

În opinia reclamantului, ordinul nominalizat este ilegal, nefondat și

neîntemeiat, respectiv pasibil anulării de către instanța de judecată, deoarece

circumstanțele invocate în ordinul de sancționare sunt neîntemeiate și nefondate.

1

Or, la 13 ianuarie 2021, aproximativ în jurul orelor 16:00, către administrația

Postului Vamal Leușeni a parvenit cererea administratorului magazinului Duty

Free „Dufremol” Nadejda Dicusară, prin care a solicitat eliberarea parcării

magazinului pe sensul de intrare în țară, în care erau parcate neregulamentar

mijloace de transport, inclusiv accidentate și care perturbau circulația transportului.

Astfel, întru executarea cererii respective și a ordinului superiorului, în

aceeași zi, împreună cu colaboratorii poliției de frontieră, a ridicat unitatea de

transport avariată din ambele părți, parcată neregulamentar și plasată la parcarea

specială pentru mijloace reținute cu supraveghere video a Postului Vamal Leușeni,

unde se află până în prezent, fapt ce se confirmă inclusiv prin procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 15 februarie 2021.

De asemenea, reclamantul a susținut că în ordinul de aplicare a sancțiunii

disciplinare s-a constatat existența cauzei penale nr. XXXXXX.

În context, reclamantul a precizat că norma materială condiționează aplicarea

acestui temei de sancționare. Or, la caz, în lipsa unei hotărâri definitive pe

marginea cauzei penale acest temei nu poate fi invocat.

Făcând trimitere la dispozițiile art. 53 alin. (1) al Legii cu privire la Serviciul

Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017 și art. 121 alin. (1) din Codul administrativ,

reclamantul a menționat că ordinul contestat a fost semnat de o persoană

neîmputernicită, și anume de directorul adjunct al Serviciului Vamal Viorel

Mihăilă, deși legea stipulează că persoana competentă de aplicarea sancțiunilor

disciplinare este directorul Serviciului Vamal.

Având în vedere cele enunțate, Iurii Cosovan a solicitat admiterea acțiunii,

anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 489-p din 12 martie 2021 „Cu privire la

sancționarea dlui Iu. Cosovan, Biroul Vamal Centru”, restabilirea în funcția

anterior deținută de inspector în cadrul Secției achiziții publice și dotări, Biroul

Vamal Centru, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă,

repararea prejudiciului moral cauzat în cuantum de 3 salarii medii lunare și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani Vadim Bîrca a fost atras în proces în calitate de terț (f.d.34).

În cadrul ședinței de judecată din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, Iurii Cosovan, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră a depus

cerere privind completarea motivelor de fapt și de drept, în care a reiterat

pretențiile inițiale, solicitând admiterea acestora (f.d.48-49).

Prin hotărârea din 05 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Cosovan împotriva

Serviciului Vamal.

S-a anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 489-p din 12 martie 2021 „Cu privire

la sancționarea dlui Iu. Cosovan, Biroul Vamal Centru”.

S-a indicat, că ca efect al anulării ordinului Serviciului Vamal nr. 489-p din

12 martie 2021 „Cu privire la sancționarea dlui Iu. Cosovan, Biroul Vamal

Centru”, reclamantul se consideră repus în funcția deținută până la emiterea

ordinului, urmându-i a fi achitate plățile salariale pentru absența forțată de la

serviciu, având în vedere caracterul executoriu al hotărârii în cauză.

În rest, pretențiile reclamantului s-au respins ca neîntemeiate (f.d.61).

La 20 ianuarie 2022, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ,

Serviciul Vamal a depus apel, iar la 27 mai 2022 a prezentat motivarea apelului

împotriva hotărârii din 05 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

2

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate în partea admiterii

acțiunii și emiterea unei noi decizii privind respingerea ca fiind neîntemeiată a

cererii de chemare în judecată depusă de Iurii Cosovan (f.d.66; 86-88).

Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Serviciul Vamal, s-a casat hotărârea din 05 ianuarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie de respingere a cererii de

chemare în judecată depusă de Iurii Cosovan (f.d.98-103).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău coroborând dispozițiile

pct. 4 lit. b), c), pct. 5 alin. (1) lit. a), b), d) și g) din Codul de etică și conduită a

colaboratorului vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din

20 octombrie 2016, art. 49, 51 alin. (1) lit. f), g) și alin. (2) lit. a) din Legea cu

privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu circumstanțele cauzei,

a constatat că Iurii Cosovan a comis o abatere disciplinară, manifestată prin

comiterea faptelor de natură să aducă atingere prestigiului Serviciului Vamal, a

încălcat normele de etică și conduită a funcționarului vamal, dar și a contribuit la

trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației vamale.

Astfel, ținând cont de materialele anchetei de serviciu, dar și de înregistrările

video anexate, instanța de apel a conchis asupra legalității și temeiniciei ordinului

Serviciului Vamal cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului vamal

Iurii Cosovan. Or, din înregistrările video anexate la materialele dosarului, dar și

prin declarațiile persoanelor audiate în cadrul anchetei de serviciu, în special ale lui

Viorel Secrieru și Vadim Bîrca s-a stabilit că Iurii Cosovan a ridicat automobilul

de model Renault Megan Scenic, care nu era admis pentru a traversa frontiera de

stat și l-a deplasat cu ajutorul unui camion de tip „tral” în mun. Chișinău, acțiuni

prin care s-a admis trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

bunurilor cu încălcarea legislației vamale.

Curtea de Apel Chișinău a enunțat că prima instanță a anulat ordinul de

aplicare a sancțiunii disciplinare, întrucât automobilul a fost transportat din

parcarea magazinului în parcarea postului vamal, însă, această concluzie este

contrară probatoriului administrat în cadrul anchetei de serviciu, care confirmă cert

și fără dubii faptul că Iurii Cosovan a transportat automobilul de model Renault

Megan Scenic în mun. Chișinău și chiar a intenționat să-l vândă.

Totodată, instanța de apel a catalogat ca fiind lipsită de temeinicie și

concluzia instanței de fond, care a susținut că Iurii Cosovan nu avea atribuții în

partea ce ține de realizarea controlului vamal, operațiunilor de vămuire și/sau

asigurarea trecerii frontierei de stat, or, pentru aplicarea sancțiunii disciplinare în

privința funcționarului vamal în baza art. 51 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la

Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017, nu este necesar ca acțiunile de

trecere a bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației, să fie comise în

timpul controlului vamal, fiind necesară doar confirmarea faptului că funcționarul

vamal a trecut bunuri peste frontieră cu încălcarea legislației. Iar, la caz, Iurii

Cosovan a comis acțiuni de trecere peste frontiera de stat a unui automobil, cu

încălcarea legislației vamale, astfel angajatorul l-a sancționat just și legal.

Subsecvent, instanța ierarhic inferioară a apreciat critic versiunea

reclamantului-intimat Iurii Cosovan referitoare la circumstanțele transportării

automobilului de model Renault Megan Scenic, deoarece argumentele expuse de

acesta se combat integral prin declarațiile martorilor audiați în cadrul anchetei de

serviciu.

3

La fel, Curtea de Apel Chișinău a conchis asupra netemeiniciei argumentului

lui Iurii Cosovan că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare a fost emis de o

persoană neîmputernicită.

Aici, instanța ierarhic inferioară a precizat că, prin ordinul secretarului de stat

din cadrul Ministerului Finanțelor nr. 354-p din 2 martie 2021 „Cu privire la

exercitarea atribuțiilor de serviciu ale directorului Serviciului Vamal”, Viorel

Mihaila, director adjunct, șef Departament venituri și control al Serviciului Vamal,

a fost desemnat pentru a exercita sarcinile și atribuțiile directorului Serviciului

Vamal, pe perioada concediului medical al lui Sergiu Burduja, începând cu

02 martie 2021. Prin certificatele de concediu medical anexate la dosarul

administrativ, se confirmă că, în perioada 02 – 18 martie 2021, Sergiu Burduja s-a

aflat în concediu medical, astfel că, la data semnării ordinului de aplicare a

sancțiunii disciplinare, Viorel Mihaila exercita interimatul funcției de director al

Serviciului Vamal.

Astfel, fiind constatată legalitatea ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare în privința lui Iurii Cosovan, instanța de apel a respins pretenția cu

privire la anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 489-p din 12 martie 2021 „Cu

privire la sancționarea dlui Iu. Cosovan, Biroul Vamal Centru”. Iar, ținând cont de

faptul că pretențiile lui Iurii Cosovan cu privire la restabilirea în funcție, încasarea

salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată, au un caracter subsecvent cerinței de

anulare a ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, cerință care a fost respinsă,

instanța de apel a ajuns la concluzia de respingere a acestora.

Având în vedere cele enunțate, instanța de apel a conchis că prima instanță

just a stabilit circumstanțele cauzei, însă, a aplicat și interpretat eronat normele de

drept material, ajungând la o soluție neîntemeiată, motiv pentru care a admis apelul

Serviciului Vamal, a casat hotărârea contestată și a emis o nouă decizie de

respingere a acțiunii depuse de Iurii Cosovan.

La 11 august 2022 Iurii Cosovan, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră

a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din

13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel

cu emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat motivele de fapt și de drept

indicate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar menționând dezacordul cu decizia instanței de apel, pe care o

consideră nefondată, neîntemeiată și pasibilă casării.

Totodată, recurentul a reiterat că motivele și circumstanțele invocate în

ordinul de sancționare sunt neîntemeiate, nefondate și nu au temei probant. Or, din

probele administrate nu rezultă sub nici o formă că mijlocul de transport a fost scos

de pe teritoriul Biroului Vamal Leușeni. Mai mult, acest mijloc de transport a fost

și este pe teritoriul parcării, fapt ce contravine constatărilor anchetei de serviciu.

La 21 septembrie 2022 în adresa Serviciului Vamal și a lui Vadim Bîrca a fost

expediată copia recursului depus de Iurii Cosovan, reprezentat de avocatul Sergiu

Barbăneagră, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului depus de

Iurii Cosovan, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, intimații nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

La 26 octombrie 2022 Iurii Cosovan, reprezentat de avocatul Sergiu

Barbăneagră a depus recurs suplimentar împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a

4

Curții de Apel Chișinău, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea

acestora.

Suplimentar invocând dispozițiile art. 117 alin. (1), art. 118 alin. (1), art. 121

din Codul de procedură civilă, recurentul a enunțat că motivele invocate de instanța

de apel nu au forță probatorie, or, asupra acestora nu s-a expus instanța de judecată.

De asemenea, recurentul a susținut că instanța de apel a preluat învinuirea

adusă în cadrul cauzei penale, fapt care contravine art. 123 din Codul de procedură

civilă.

În context, recurentul a subliniat că, la dosarul administrativ este anexat un

certificat de înmatriculare a mijlocului de transport, care este emis de autoritățile

străine - Belgia, pe numele unei persoane Aghmir Mohhamed. Astefel mijlocul de

transport nici nu aparține terțului Vadim Bîrcă, fapt eronat constatat de către

instanța de apel.

În final, recurentul a relevat că circumstanțele expuse în decizia instanței de

apel fac obiectul examinării în cadrul cauzei penale, unde el poate să participe la

audierea pretinșilor martori, aspecte care nu au fost elucidate și combătute de

Curtea de Apel Chișinău în decizia emisă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 13 iulie 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de

e-mail a reprezentantului recurentului, avocatului Sergiu Barbăneagră copia

dispozitivului deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău la data de

19 iulie 2022, iar decizia motivată la 16 septembrie 2022, fapte confirmate prin

extrasele din poșta electronică, anexate la dosar (f.d.106, 111).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Iurii Cosovan, reprezentat de avocatul Sergiu

Barbăneagră s-a conformat dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus

în termen recursul împreună cu motivarea recursului la 11 august 2022.

Totodată, instanța de recurs relevă că la 26 octombrie 2022 Iurii Cosovan,

reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră a depus recurs suplimentar împotriva

deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că, criticile aduse împotriva deciziei din 13 iulie 2022

a Curții de Apel Chișinău în recursul suplimentar depus de către Iurii Cosovan,

reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră la 26 octombrie 2022, nu pot fi luate în

considerare, întrucât au fost formulate după expirarea termenului legal de

prezentare a motivării recursului, stabilit de art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ, care a expirat la data de 17 octombrie 2022.

5

Examinând temeiurile recursurilor depuse de Iurii Cosovan, reprezentat de

avocatul Sergiu Barbăneagră în raport cu materialele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

6

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererile de recurs depuse de Iurii Cosovan,

reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de Iurii Cosovan, reprezentat de avocatul Sergiu

Barbăneagră se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

7