3ra-131/22 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functia anterior detinuta si incasarea platilor pentru perioada lipsei fortate

3ra-131/22 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functia anterior detinuta si incasarea platilor pentru perioada lipsei fortate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-131/22

2-20065550-01-3ra-11022022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de Serviciul Vamal,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Surugiu împotriva Serviciului Vamal, terț Biroul Vamal

Nord privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea

în funcția anterior deținută și încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei

forțate de la muncă,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de către Serviciul Vamal împotriva hotărârii din

12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 16 iunie 2020 Vasile Surugiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil și încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la muncă.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, la

15 februarie 2020, fiind încadrat la serviciu în cadrul Biroului Vamal Nord, în

calitate de inspector principal, se afla la Postul Vamal Unguri al Postului Vamal

Otaci, unde conform atribuțiilor de serviciu avea în competența sa verificarea

transportului rutier la ieșirea și intrarea în țară.

Reclamantul a enunțat că, la Postul Vamal Unguri nu sînt create niciun fel de

condiții de muncă pentru asigurarea îndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor de

1

serviciu, iar colaboratorul vamal are obligațiunea să efectueze controlul și să

perfecteze actele atât pentru mijloacele de transport care ies din țară, cât și pentru

mijloacele de transport care intră în țară.

Reclamantul Vasile Surugiu a menționat că în seara zilei de 15 februarie

2020, la Postul Vamal Unguri pe direcția ”intrare” în țară a efectuat controlul unui

microbuz în care, în afară de șofer, mai erau 5 persoane, cărora le-a înmânat

6 formulare tipizate pentru a fi completate. Iar, ulterior a recepționat doar

4 formulare îndeplinite, deoarece 2 pasageri au spus că nu au cu ei ochelarii și nu

pot descifra toate înscrisurile de pe formular, aceștia declarând bunurile verbal.

Reclamantul a specificat că, în urma efectuării verificării mărfii și a

controlului fizic al mărfii, în afară de marfa declarată de pasageri a stabilit 5 cutii

de bagaj neînsoțit cu gravuri (desene pentru copii) în cantitate de 90 kg. Valoarea

mărfurilor respective în vamă a fost apreciată la suma de 6000 de lei, fiind astfel

întocmit chitanțierul și încasată suma de 2012,29 de lei, după care a dat acordul

autovehiculului pentru intrare.

Subsecvent, Vasile Surugiu a indicat că, la 17 februarie 2020, când a revenit

la serviciu în schimbul următor, a fost anunțat că mijlocul de transport menționat

supra, în seara de 15 februarie 2020, în jurul orelor 23:00, a fost oprit în or. Bălți

de către colaboratorii Postului Vamal mobil, fiind depistate mărfuri ce nu au fost

vămuite. Iar, în automobil, în momentul stopării se afla șoferul și un pasager, cinci

pasageri fiind debarcați pe parcurs. Totodată, a fost anunțat despre necesitatea de a

depune explicații referitoare la acest caz, ca ulterior să nu mai primescă nicio

informație despre acesta.

Reclamantul Vasile Surugiu a notat că, în luna martie, data nu o poate indica

deoarece nu i s-a înmânat o copie a actului, a fost invitat în or. Bălți la oficiul

central, unde i s-a comunicat că a fost pornită ancheta de serviciu pe marginea

cazului nominalizat și urmează să răspundă la 10 întrebări, care au fost formulate

anterior.

În context, reclamantul a susținut că, i s-a refuzat în eliberarea unei copii a

procesului-verbal, precum și a informației ce ține de ancheta de serviciu și nu i s-a

acordat posibilitatea de a depune explicații, fiindu-i comunicat doar că va fi anunțat

când poate lua cunoștință de materialele anchetei de serviciu. Cu toate acestea, nu a

primit nicio informație, nu i s-a acordat posibilitatea de a lua cunoștință cu

materialele acumulate în urma anchetei de serviciu, de a o contesta, de a prezenta

argumente, reieșind din informația ce se conținea în aceasta, nu a fost invitat la

ședința comisiei și nu a fost anunțat despre locul și timpul petrecerii ședinței,

fiindu-i doar transmis ordinul privind sancționarea cu destituirea din funcție, din

conținutul căruia a concluzionat că ancheta a fost efectuată tendențios.

În argumentarea concluziei enunțate, reclamantul a subliniat că timpul

efectuării controlului mijlocului de transport la 15 februarie 2020, a fost de 30

minute, comparativ cu controlul poliției de frontieră, care a durat un minut. Iar,

faptul că a fost descrisă fiecare etapă, indicând timpul, deja arată lipsa de

obiectivitate a membrilor comisiei. Acest fapt se confirmă inclusiv și prin

procesele-verbale pe care le-a primit la 13 iunie 2020, în urma solicitării depuse.

2

De asemenea, reclamantul a relevat că în procesul-verbal de examinare a

secvențelor video nr.1 din 03 martie 2020, care de fapt ar trebui ca și procesul nr.2

din aceiași dată, să conțină numai descrierea înregistrării, se conține analiza

acțiunilor colaboratorului vamal, deși analiza nu ține de competența unei persoane,

dar a comisiei. Iar, secvențele video nu i-au fost prezentate, deși prin scrisoarea din

18 mai 2020 le-a solicitat.

Reclamantul consideră neîntemeiat argumentul angajatorului precum că a

verificat selectiv bagajele ce se aflau în compartimentul marfar, fără a verifica

detaliat conținutul acestora, or instrucțiunile interne privind modul de efectuare a

controlului indică anume această modalitate de efectuare a controlului.

Reclamantul a susținut că la caz, deoarece în mijlocul de transport erau 6

persoane și fiecare din ei a declarat că în genți sânt bunurile lor personale, iar în

urma verificării selective a uneia dintre genți au fost depistate lucruri personale, în

mod normal nu au fost verificate toate bagajele. Mai mult, mijlocul de transport a

fost verificat peste două ore din momentul trecerii frontierei, motiv din care nu se

poate afirma cu certitudine, dacă bunurile ce au fost depistate de către colaboratorii

postului mobil se aflau în camion la momentul trecerii controlului vamal sau au

fost încărcate pe parcurs, deoarece din câte se înțelege șoferul a avut mai multe

opriri.

Referitor la mențiunile din ordinul contestat privind depistarea anumitor

mărfuri, reclamantul a indicat că, nu există informații cu privire la tipul mărfii,

cantitatea depistată, dacă aceasta a fost sau nu tăinuită, a fost depistată în bagajele

pasagerilor sau în bagajele neînsoțite.

Cu referire la faptul că, ultimele 4 treceri ale lui Ion Gurev au avut loc anume

în schimbul său, Vasile Surugiu a menționat că, acesta transportă pasageri și colete

din Moscova și are un grafic de lucru prestabilit. În context, reclamantul a enunțat

că a activat la Postul Vamal Unguri aproximativ două luni, conform graficului

stabilit de către șefii postului vamal și nu a avut nicio modalitate de a influența

acest grafic.

Referitor la depistarea a două cutii nedeclarate de gravuri, reclamantul a

invocat că din cauza condițiilor de lucru de la Postul Vamal Unguri, adică lipsa

unui loc special pentru descărcarea bunurilor, faptul că în microbuz erau mai mulți

pasageri, iar o parte din ei au coborât înainte de efectuarea controlului, luându-și

bagajele sale, există posibilitatea ca să nu fi observat acele două cutii. Iar, codul

mărfii indicat în ordin 321310, care urma să fie atribuit acelor gravuri, reclamantul

a precizat că, acesta se referă la alte categorii de bunuri decât cele ce se aflau în

cutii și prețul lor de vămuire este mai mic decât a celor indicate de el.

Reclamantul Vasile Surugiu a subliniat că pentru a ajunge la suma menționată

de 99412 lei, comisia a indicat la toată marfa depistată prețuri mai mari, fără a

numi o expertiză pentru stabilirea autenticității produsului și corespunderii lui cu

brandul vizat sau pentru evaluarea mărfii.

La fel, reclamantul în privința încălțămintei, care s-ar fi aflat în genți, a

punctat doar că, gențile din microbuz au fost indicate ca bunuri personale ale

pasagerilor.

3

Subsecvent, reclamantul a invocat că, ancheta de serviciul a fost efectuată cu

încălcarea dispozițiilor art. 67, 70, 137 din Codul administrativ, iar încheierea

asupra rezultatelor investigației de serviciu i-a fost adusă la cunoștință prin

intermediul oficiului poștal tocmai la 13 iunie 2020, la fel ca și procesul-verbal al

ședinței comisiei de disciplină pe marginea acestui caz.

În context, reclamantul a enunțat că, conform investigației de serviciu au fost

stabilite doar circumstanțe atenuante.

Prin urmare, reclamantul Vasile Surugiu a solicitat recunoașterea ca fiind

ilegal și discriminatoriu ordinului Serviciului Vamal nr. 544-p din 07 aprilie 2020

„Cu privire la sancționarea dlui Vasile Surugiu Biroul Vamal Nord” cu anularea

acestuia și cu obligarea pârâtului să-i achite salariul nerealizat în legătură cu

absența forțată de la serviciu (f.d. 3-8).

Prin încheierea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în

temeiul art. 205 Cod administrativ s-a atras în proces, în calitate de terț Biroul

Vamal Nord (f.d.2).

Prin încheierea protocolară din 03 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani a fost atras în proces în calitate de terț Andrian Lavric (f.d.101).

La 06 februarie 2021 Vasile Surugiu, a expediat prin intermediul poștei

electronice susținerile orale pe marginea cererii de chemare în judecată, prin care

concretizîndu-și pretențiile a solicitat anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 544-

p din 07 aprilie 2020 „Cu privire la sancționarea dlui Vasile Surugiu Biroul Vamal

Nord”, restabilirea în funcția anterior deținută și repararea prejudiciului material și

moral, în urma absenței forțate de la serviciu (f.d. 95-96).

Prin încheierea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Vasile Surugiu, în partea pretenției privind încasarea prejudiciului moral și s-a

respins ca neîntemeiat demersul Serviciului Vamal privind declararea

inadmisibilității acțiunii lui Vasile Surugiu din motivul încălcării termenului de

depunere a cererii de chemare în judecată (f.d. 97-99).

Prin hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Vasile Surugiu. S-a

anulat ca fiind ilegal ordinul Serviciului Vamal nr. 544-p din 07 aprilie 2020 „Cu

privire la sancționarea dlui Vasile Surugiu Biroul Vamal Nord”. S-a restabilit

Vasile Surugiu în funcția deținută anterior de inspector principal Post Vamal

Unguri (PVFL, rutier), Biroul Vamal Nord. S-a încasat din contul Serviciului

Vamal în beneficiul lui Vasile Surugiu salariul mediu lunar pentru toată perioada

absenței forțate de la muncă (f.d. 104).

La 25 februarie 2021, Serviciul Vamal a depus apel împotriva hotărârii din

data de 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând

casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii de respingere

integrală a acțiunii lui Vasile Surugiu (f.d.109).

Iar, la data de 12 aprilie 2021 Serviciului Vamal i-a fost notificată copia

hotărârii motivate a primei instanțe, conform avizului de recepție

DS8001422353AS, anexat la materialele dosarului (f.d. 121).

4

Ulterior, la 11 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Serviciul Vamal

a prezentat motivarea apelului (f.d. 130-136).

Prin urmare, instanța de apel corect a constatat că apelul depus de către

Serviciul Vamal este în termen.

Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Serviciul Vamal împotriva hotărârii din 12 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.172-182).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău a indicat că soluția

primei instanțe privind admiterea acțiunii, este justă și legală, aceasta având la bază

cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost

dată aprecierea juridică cuvenită.

Invocând dispozițiile art.13, art. 41 alin. (3) și (4), art. 51 alin. (2), art. 52

lit. h) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017 și

art. 64 din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, instanța de apel a conchis că, autoritatea publică pârâtă a

ajuns la o concluzie pripită, precum că acțiunile reclamantului Vasile Surugiu

urmează a fi apreciate ca abatere disciplinară gravă, ce conduce la destituirea din

funcție.

La acest capitol, instanța de apel a menționat că, spre deosebire de alte

sancțiuni, în cazul destituirii din funcția publică, aceasta poate fi aplicată pentru

săvârșirea unei abateri disciplinare, dacă anterior au fost aplicate sancțiuni

disciplinare nestinse în modul stabilit sau pentru săvârșirea unei abateri

disciplinare care a avut consecințe grave. La caz, condițiile aplicării sancțiunii

disciplinare sub formă de destituire din funcție a reclamantului Vasile Surugiu nu

se regăsesc, or, în privința acestuia nu au fost aplicate sancțiuni disciplinare

nestinse, sau sancțiuni disciplinare care au avut consecințe grave.

Astfel, instanța de apel a catalogat ca fiind justă opinia instanței de fond că la

determinarea sancțiunii disciplinare, de către Serviciul Vamal nu a fost respectat

principiul proporționalității sancțiunii, principiu fundamental aplicabil regimului

răspunderii disciplinare a funcționarului. Respectiv, punând la baza soluționării

speței principiul proporționalității dintre fapta săvârșită de Vasile Surugiu și

sancțiunea disciplinară aplicată prin ordinul Serviciului Vamal nr. 544-p din

07 aprilie 2020, se atestă netemeinicia actului administrativ contestat și lipsa

proporționalității acestuia în coraport cu acțiunile reclamantului întreprinse în

cadrul exercitării obligațiunilor de serviciu.

Cu referire la argumentul Serviciului Vamal, precum că prima instanță deși a

constatat existența abaterii disciplinare, a considerat că sancțiunea aplicată este

prea aspră, fără a ține cont de faptul că unica consecință juridică legală pentru

asemenea acțiuni, prevăzute de art. 51 alin. (2) lit. a) al Legii cu privire la Serviciul

Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017, este destituirea din funcție, Curtea de Apel

Chișinău a notat că, în hotărârea primei instanțe nu este indicat că încălcările

comise de către Vasile Surugiu se încadrează nemijlocit în prevederile art. 51 alin.

(2) lit. a) din Legea nominalizată. Or, acțiunile reclamantului ar putea fi catalogate

5

ca abateri disciplinare și prin prisma prevederilor art. 51 alin. (1) din Legea

enunțată, adică abateri disciplinare, însă nu grave.

La fel, instanța de apel a menționat că, odată cu anularea ordinului Serviciului

Vamal nr. 544-p din 07 aprilie 2020, prima instanța întemeiat la restabilit pe Vasile

Surugiu în funcția de inspector principal al Postului Vamal Unguri (PVFL, rutier),

Biroul Vamal Nord, ca efect al anulării ordinului cu privire la destituirea

reclamantului din funcția deținută.

Referitor la pretenția reclamantului de reparare a prejudiciului patrimonial sub

forma salariului pentru absența forțată de la serviciu din data destituirii și până la

data pronunțării hotărârii judecătorești, Curtea de Apel Chișinău reținând

prevederile art. 90 alin. (2) lit. a), art. 117, art. 165 alin. (1), (3), art. 329 alin. (1),

art. 330 alin. (1) lit. b), f) și alin. (2) din Codul muncii, a relevat că odată ce s-a

constatat ilegalitatea ordinului Serviciului Vamal nr. 544-p din 07 aprilie 2020,

este întemeiată soluția instanței de fond de a încasa din contul Serviciului Vamal în

beneficiul lui Vasile Surugiu a salariului pentru toată perioada absenței forțate de

la muncă, cu reținerea sumelor obligatorii ce urmează a fi vărsate în bugetul public

și bugetul asigurărilor sociale.

La 14 decembrie 2021 Serviciul Vamal a depus recurs, iar la

16 februarie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a

cererii de chemare în judecată depusă de Vasile Surugiu.

În susținerea recursului, cu referire la argumentul instanțelor ierarhic

inferioare precum că Serviciul Vamal nu a respectat principiul proporționalității,

or, acțiunile lui Vasile Surugiu nu se încadrează în categoria abaterilor disciplinare

grave pentru care poate fi aplicată sancțiunea disciplinară destituire din funcție,

Serviciul Vamal a menționat că Curtea de Apel Chișinău a interpretat eronat

prevederile art.51 alin.(2) lit.a) al Legii cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din

21 decembrie 2017.

În context, relevând dispozițiile art.16 alin. (1), art.137 alin. (2) din Codul

administrativ, recurentul a menționat că acțiunile lui Vasile Surugiu au contribuit

la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației vamale, iar

unica consecință juridică legală pentru asemenea acțiuni este destituirea din

funcție.

Subsecvent, recurentul a remarcat faptul că instanțele ierarhic inferioare

indirect au constatat totuși existența abaterii disciplinare, însă au considerat că

sancțiunea aplicată este prea aspră și că acțiunile lui Vasile Surugiu nu pot fi

catalogate ca abatere disciplinară gravă, atribuindu-le la categoria abaterilor

disciplinare prevăzute de art.51 alin.(l) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr.

302 din 21 decembrie 2017, fără a indica în mod expres tipul acestei abateri și a-și

argumenta opinia prin prisma normelor legale în vigoare.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

6

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 30 noiembrie 2021,

iar la materialele cauzei lipsesc date despre notificarea dispozitivului deciziei

contestate.

La data de 14 decembrie 2021 Serviciul Vamal a depus recurs împotriva

deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.183)

Totodată, decizia motivată din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a

fost notificată Serviciului Vamal la 18 ianuarie 2022, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.184 verso).

La data de 16 februarie 2022, Serviciul Vamal a depus motivarea recursului

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.190-193).

Astfel, recursul depus de către Serviciul Vamal este în termen.

La data de 16 februarie 2022, în adresa intimatului Vasile Surugiu și a terțului

Biroul Vamal Nord a fost expediată copia recursului depus de Serviciul Vamal, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.194). Însă, deși Biroul

Vamal Nord a recepționat copia recursului la data de 16 februarie 2022, conform

avizului de recepție DS8006188563AS (f.d.196), acesta nu și-a valorificat dreptul

său procedural respectiv și nu a depus referință la recursul Serviciului Vamal.

Totodată, Vasile Surugiu, la 25 februarie 2022, prin intermediul poștei

electronice, și la 28 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal a depus

referință la recursul Serviciului Vamal, prin care a solicitat respingerea recursului

(f.d.209-212).

Prin încheierea din 20 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Serviciul Vamal a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători

(f.d. 217).

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din 30 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei

7

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a cererii de

chemare în judecată depuse de Vasile Surugiu.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

O acțiune în contencios administrativ în corespundere cu art. 206 alin. (1) lit.

a)-e) din Codul administrativ, poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a

unui act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității

publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); impunerea la

acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); constatarea

existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ

individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau anularea în

tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Totodată, în condițiile art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu

legea și alte acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, prin ordinul nr. 544-p din 07 aprilie 2020 a

fost aplicată lui Vasile Surugiu sancțiunea disciplinară, destituirea din funcție

(f.d.9-12).

La 16 iunie 2020 Vasile Surugiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal prin care a solicitat anularea ordinului Serviciului

Vamal nr. 544-p din 07 aprilie 2020, restabilirea în funcția anterior deținută și

8

repararea prejudiciului material și moral, cauzat prin absența forțată de la muncă

(f.d. 95-96).

Prin încheierea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Vasile Surugiu, în partea pretenției privind încasarea prejudiciului moral și s-a

respins ca neîntemeiat demersul Serviciului Vamal privind declararea

inadmisibilității acțiunii lui Vasile Surugiu din motivul încălcării termenului de

depunere a cererii de chemare în judecată (f.d. 97-99).

Fiind învestită cu examinarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani

prin hotărârea din 12 februarie 2021 a admis acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Vasile Surugiu.

Iar, examinând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău

prin decizia din 30 noiembrie 2021 a menținut hotărârea din 12 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.172-182).

Instanța de recurs studiind materialele dosarului în raport cu circumstanțele

cauzei și prevederile legale pertinente, conchide că instanțele ierarhic inferioare

eronat au stabilit temeinicia acțiunii înaintate de Vasile Surugiu, prin urmare actele

de dispoziție emise de intanțele ierarhic inferioare urmează a fi casate, din motivele

ce succed.

Conform art. 224 alin.(1) lit. f) din Codul administrativ, examinând acțiunea

în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre

următoarele hotărâri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt

îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e).

Articolul 207 din Codul muncii prevede că sancțiunea disciplinară se aplică

de organul căruia i se atribuie dreptul de angajare (alegere, confirmare sau numire

în funcție) a salariatului respectiv. Salariaților care poartă răspundere disciplinară

conform statutelor sau regulamentelor disciplinare și altor acte normative li se pot

aplica sancțiuni disciplinare și de organele ierarhic superioare celor indicate la

alin.(1). Salariații care dețin funcții elective pot fi concediați (art.206 alin.(1)

lit.d)) numai prin hotărîrea organului de care au fost aleși și numai în temeiuri

legale.

Prevederile articolului 208 din Codul muncii stabilesc că, pînă la aplicarea

sancțiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris salariatului o

explicație scrisă privind fapta comisă. Explicația privind fapta comisă poate fi

prezentată de către salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării.

Refuzul de a prezenta explicația cerută se consemnează într-un proces-verbal

semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților. În

funcție de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să

organizeze și o anchetă de serviciu, a cărei durată nu poate depăși o lună. În cadrul

anchetei, salariatul are dreptul să-și explice atitudinea și să prezinte persoanei

abilitate cu efectuarea anchetei toate probele și justificările pe care le consideră

necesare.

În conformitate cu art. 210 din Codul muncii, sancțiunea disciplinară se aplică

prin ordin (dispoziție, decizie, hotărîre), în care se indică în mod obligatoriu: a)

9

temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii; b) termenul în care sancțiunea

poate fi contestată; c) organul în care sancțiunea poate fi contestată.

Ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea) de sancționare, cu excepția sancțiunii

disciplinare sub formă de concediere conform art.206 alin.(1) lit.d) care se aplică

cu respectarea art.81 alin.(3), se comunică salariatului, sub semnătură sau prin altă

modalitate care permite confirmarea recepționării/înștiințării, în termen de cel mult

5 zile lucrătoare de la data emiterii, iar în cazul în care acesta activează într-o

subdiviziune interioară a unității (filială, reprezentanță, serviciu desconcentrat etc.)

aflate în altă localitate – în termen de cel mult 15 zile lucrătoare și produce efecte

de la data comunicării. Refuzul salariatului de a confirma prin semnătură

comunicarea ordinului se fixează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant

al angajatorului și un reprezentant al salariaților.

Ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea) de sancționare poate fi contestat de

salariat în instanța de judecată în condițiile art.355.

În conformitate cu art. 49 al Legii Serviciului Vamal nr. 302 din 21 decembrie

2017, pentru neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, pentru încălcarea normelor de

etică și conduită, pentru pagubele materiale pricinuite, pentru contravențiile sau

infracțiunile săvîrșite în timpul ori în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de

serviciu, funcționarul vamal poartă răspundere disciplinară, civilă,

contravențională sau penală, după caz. Răspunderea disciplinară reprezintă un

ansamblu de norme care reglementează actele și faptele săvîrșite de către

funcționarul vamal în exercitarea atribuțiilor sale, considerate a fi abateri

disciplinare, precum și de sancțiuni care se aplică în mod corespunzător.

Prevederile art. 53 alin. (1-4) și (7) al Legii Serviciului Vamal nr. 302 din

21 decembrie 2017 stabilesc că, sancțiunile disciplinare se aplică de către

directorul Serviciului Vamal: a) în termen de 6 luni de la data săvîrșirii abaterii, cu

excepțiile prevăzute de Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public și de Codul muncii al Republicii Moldova; b) în termen de o

lună de la data constatării abaterii disciplinare de către angajator, în urma efectuării

unei anchete de serviciu, iar în cazul în care funcționarul vamal se află în concediu

anual de odihnă, în concediu de studii sau în concediu medical acest termen se

suspendă pînă la revenirea acestuia la serviciu.

Sancțiunea disciplinară, exceptând avertismentul, nu poate fi aplicată decât

după o cercetare prealabilă a faptei imputate de către comisia de disciplină.

Cercetarea prealabilă impune aplicarea sancțiunii disciplinare după investigarea

prealabilă a faptei imputate și după audierea echitabilă a funcționarului vamal.

La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și

gravitatea abaterii disciplinare, de circumstanțele în care aceasta a fost săvârșită, de

comportamentul funcționarului vamal în timpul serviciului, precum și de existența

altor sancțiuni disciplinare al căror termen nu a expirat.

Constituirea, componența și atribuțiile comisiei de disciplină, precum și

procedura de efectuare a anchetei de serviciu și de aplicare a sancțiunilor

disciplinare se stabilesc printr-un regulament aprobat prin ordinul directorului.

10

Actul administrativ de sancționare disciplinară poate fi atacat în instanța de

contencios administrativ în modul stabilit de lege.

Conform art. 59 alin. (1-4) al Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, sancțiunea disciplinară se aplică de

către persoana/organul care are competența legală de numire în funcție.

Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data

săvîrșirii abaterii, cu excepția sancțiunii disciplinare în cazul emiterii de către

Curtea de Conturi a opiniei contrare sau în cazul imposibilității exprimării opiniei

asupra situației financiare a autorității/instituției bugetare și cu excepția sancțiunii

disciplinare pentru încălcarea legislației cu privire la declararea averii și intereselor

personale, la soluționarea conflictelor de interese și la regimul juridic al

incompatibilităților și restricțiilor, care se aplică în termen de cel mult 6 luni de la

data rămînerii definitive a actului prin care se constată săvîrșirea abaterii

disciplinare.

Sancțiunea disciplinară, cu excepția celei specificate la art.58 lit.a), nu poate

fi aplicată decît după cercetarea prealabilă a faptei imputate și după audierea

echitabilă a funcționarului public de către comisia de disciplină, în termen de cel

mult o lună de la data constatării abaterii.

Din comisia de disciplină face parte în mod obligatoriu un reprezentant al

organizației sindicale reprezentative sau, în cazul în care sindicatul nu este

reprezentativ sau funcționarii publici nu sînt organizați în sindicat, un reprezentant

desemnat prin votul majorității funcționarilor publici pentru care este organizată

comisia de disciplină, precum și curgerea termenelor specificate la alin.(2) și (3).

Conform art. 59 alin. (6-8) și alin. (10-11) al Legii cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, comisia de

disciplină este obligată să ceară funcționarului public o explicație scrisă privind

fapta comisă.

După cercetarea prealabilă, comisia de disciplină propune autorității publice

respective sancțiunea aplicabilă funcționarului public vinovat.

Actul administrativ cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare se aduce la

cunoștința funcționarului public în termen de 5 zile de la emitere, sub semnătură.

La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și

gravitatea abaterii disciplinare, de circumstanțele în care aceasta a fost săvîrșită, de

comportamentul funcționarului public în timpul serviciului, precum și de existența

altor sancțiuni disciplinare al căror termen nu a expirat.

Modul de constituire, organizare și funcționare, componența, atribuțiile,

modul de sesizare și procedura de muncă a comisiilor de disciplină se aprobă de

Guvern.

Articolul 64 alin. (1) al Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008 prevede că, persoana/organul care

are competența legală de numire în funcție va dispune destituirea din funcția

publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în

termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcția

publică, în următoarele cazuri: a) drept sancțiune disciplinară, aplicată pentru

11

încălcarea prevederilor art.22 alin.(1) lit.f1), precum și pentru săvîrșirea unei

abateri disciplinare, dacă anterior au fost aplicate sancțiuni disciplinare nestinse în

modul stabilit; b) drept sancțiune disciplinară, aplicată pentru săvîrșirea unei

abateri disciplinare care a avut consecințe grave; c) dacă s-a ivit un motiv legal de

incompatibilitate, iar funcționarul public nu acționează pentru încetarea acesteia în

termenul stabilit de prezenta lege; c1) stabilire, prin actul de constatare rămas

definitiv, a emiterii/adoptării de către funcționarul public a unui act administrativ,

încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării

sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real

în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de

interese; c2) nedepunere de către funcționarul public a declarației de avere și

interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art.27 alin.(8) din Legea

nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate; c3)

dispunere de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării

averii nejustificate; d) incompetență profesională stabilită în urma obținerii

calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanțelor profesionale

ale funcționarului public, în condițiile prezentei legi; e) refuz de a depune

jurămîntul prevăzut la art.32; f) absență nemotivată de la serviciu timp de 4 ore

consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare.

Instanța de recurs relevă că, prin raportul șefului Postului Vamal Otaci din 20

februarie 2020 s-a cerut șefului Biroului Vamal Nord inițierea anchetei de serviciu,

cu stabilirea gradului de culpabilitate al funcționarului vamal Vasile Surugiu, pe

faptul introducerii ilicite de mărfuri pe teritoriul vamal prin Postul Vamal Unguri

de către Ion Gurev (f.d. 33).

Prin ordinul nr.505-O din 21 februarie 2020 cu privire la inițierea anchetei de

serviciu, șeful Biroului Vamal Nord a dispus inițierea anchetei de serviciu, pe

faptul examinării corectitudinii îndeplinirii atribuțiilor de serviciu de către

funcționarul Biroului Vamal Nord, Vasile Surugiu, antrenat în serviciu, în cadrul

Postului Vamal Unguri (PVFI, rutier), la 15 februarie 2020, ca rezultat al depistării

la 15 februarie 2020, de către SEM NORD a mărfurilor fără acte de proveniență, în

cadrul efectuării controlului fizic, în a doua linie de control a autocamionului cu n/î

QXV901.(f.d. 32)

Potrivit procesului-verbal de examinare a secvențelor video nr.1 din 03 martie

2020, s-a concluzionat că, făcând o analiză a acțiunilor inspectorului vamal Vasile

Surugiu, în raport cu atribuțiile de serviciu, comisia a concluzionat că, la efectuarea

controlului vamal, acesta a verificat selectiv bagajele ce se aflau în compartimentul

marfar al mijlocului de transport, fără a verifica detaliat conținutul acestora. (f.d.

36)

Totodată, conform procesului-verbal de examinare a secvențelor video nr.2

din 03 martie 2020 s-a constatat că, timpul staționării autocamionului de model

Mercedes Sprinter cu n/î QXV901, în zona de control vamal a Postului Vamal

Unguri (PVFL, rutier) a fost în intervalul de timp: 09:15:18 - 10:20:39 (în total o

oră și cinci minute). (f.d. 34)

12

Prin încheierea din 06 martie 2020 asupra rezultatelor investigației de serviciu

efectuată în baza ordinului Biroului Vamal Nord nr.505-O din 21 februarie 2020,

comisia de disciplină a Biroului Vamal Nord, ca urmare a efectuării anchetei de

serviciu, a propus angajatorului, funcționarului vamal al Biroului Vamal Nord,

Vasile Surugiu să fie aplicată sancțiunea disciplinară, destituire din funcție. (f.d.

20-31)

Conform procesului-verbal din 19 martie 2020 al ședinței comisiei de

disciplină pe marginea anchetei de serviciu inițiată în baza ordinului Biroului

Vamal Nord nr.505-o din 21 februarie 2020, comisia de disciplină a Serviciului

Vamal a menținut propunerea de decizie pe marginea anchetei de serviciu inițiată

în baza ordinului Biroului Vamal Nord nr.505-O din 21 februarie 2020 și a propus

remiterea încheierii pe marginea rezultatelor investigației de serviciu Direcției

management personal pentru elaborarea proiectului de ordin privind aplicarea

sancțiunii disciplinare funcționarului vamal, Vasile Surugiu (f.d. 19).

La 07 aprilie 2020 a fost emis ordinul nr.544-p cu privire la sancționarea lui

Vasile Surugiu, prin care directorul Serviciului Vamal a dispus aplicarea lui Vasile

Surugiu, inspector principal Post Vamal Unguri (PVFL, rutier), Biroul Vamal

Nord, sancțiunea disciplinară, destituire din funcție (f.d. 9-12).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, autoritatea publică a respectat prevederile

legale privind desfășurarea anchetei de serviciu.

În acest context, instanța de recurs respinge argumentele intimatului Vasile

Surugiu, precum că, nu i s-a acordat posibilitatea de a depune explicații pe

marginea cazului examinat, or conform materialelor dosarului administrativ, acesta

la 17 februarie 2020 a depus explicații pe numele șefului Biroului Vamal Nord

(f.d.39 dosar administrativ) și a fost audiat la 02 martie 2020 de către comisia de

anchetă, având posibilitatea de a-și expune poziția sa (f.d.31-37 dosar

administrativ).

Instanța de recurs relevă că, drept temei pentru aplicarea sancțiunii lui Vasile

Surugiu este indicat faptul introducerii ilicite de mărfuri pe teritoriul vamal prin

Postul Vamal Unguri de către Ion Gurev, șofer al autocamionului cu n/î QXV901,

înregistrat la trecerea frontierei în SI Frontiera la 15 februarie 2020, ora 20:25 min.

și supus controlului vamal de către funcționarul vamal în exercițiu, Vasile Surugiu.

Astfel, conform procesului-verbal privind efectuarea controlului vamal de

către echipa mobilă din 15 februarie 2020, în mijlocul de transport de model

Mercedes Sprinter cu n/î QXV901, la Ion Gurev, au fost depistate și ridicate

mărfuri în asortiment, care nu au fost declarate la intrarea în Republica Moldova

(f.d.48 dosar administrativ).

Potrivit informației despre traversarea frontierii Republicii Moldova, mijlocul

de transport de model Mercedes Sprinter cu n/î QXV901 a fost verificat la intrarea

în Republica Moldova de către inspectorul Vasile Surugiu (f.d.58, 73-74 dosar

adminsitrativ).

13

De altfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, însăși Vasile Surugiu indică atât în motivarea

acțiunii cât și pe parcursul desfășurării anchetei de serviciu, că anume el a admis

intrarea în Republica Moldova a mijlocului de transport de model Mercedes

Sprinter cu n/î QXV901, efectuând controlul vamal al acestuia.

În acest context, instanța de recurs respinge argumentul intimatului Vasile

Surugiu precum că, mijlocul de transport de model Mercedes Sprinter cu n/î

QXV901 a fost verificat de către echipa mobilă peste două ore din momentul

trecerii frontierei, motiv din care nu se poate afirma cu certitudine dacă bunurile ce

au fost depistate de către colaboratorii postului mobil se aflau în automobil la

momentul trecerii controlului vamal sau au fost încărcate pe parcurs.

Or, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că, Ion Gurev, a cărui marfă a fost

depistată ca fiind nevămuită de către colaboratorii Postului Vamal mobil, fiind

audiat de către către inspectorul superior al echipei mobile, a declarat că mărfurile

în asortiment, care au fost depistate și ridicate de echipa mobilă, dar care nu au fost

declarate la intrarea în Republica Moldova le-a primit în orașul Moscova și urma

să le livreze în mun. Chișinău (f.d.55 dosar administrativ).

Respectiv, instanța de recurs decelează că, la traversarea frontierii Republicii

Moldova, aceste mărfuri se aflau în mijlocul de transport de model Mercedes

Sprinter cu n/î QXV901, care a fost supus controlului vamal de către Vasile

Surugiu.

Mai mult, însăși intimatul Vasile Surugiu, în cererea de chemare în judecată a

menționat că a efectuat verificarea selectivă doar a uneia dintre genți, în care au

fost depistate lucruri personale și nu au fost verificate toate bagajele, deoarece în

mijlocul de transport erau 6 persoane și fiecare din ei a declarat că în genți sânt

bunurile lor personale.

Conform art. 51 al Legii Serviciului Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017 ,

constituie abateri disciplinare: a) nerespectarea programului de muncă, inclusiv

absența sau întîrzierea nemotivată la serviciu ori plecarea de la serviciu înainte de

ora stabilită în program, admise în mod repetat; b) intervențiile în favoarea

soluționării unor cereri în afara cadrului legal; c) nerespectarea cerințelor privind

păstrarea secretului de stat sau a confidențialității informațiilor de care funcționarul

vamal ia cunoștință în exercițiul funcțiunii; d) refuzul nejustificat de a îndeplini

sarcinile de serviciu și dispozițiile conducătorului; e) neglijența și/sau

tergiversarea, în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor de serviciu; f) acțiunile care

aduc atingere prestigiului Serviciului Vamal; g) încălcarea normelor de etică și

conduită a funcționarului vamal; h) exprimarea sau manifestarea publică a

preferințelor politice și favorizarea vreunui partid politic sau vreunei organizații

social-politice în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu; i) încălcarea

prevederilor referitoare la obligațiile sale, conflictul de interese și restricțiile

stabilite prin lege; j) încălcarea regulilor de organizare și desfășurare a concursului

14

pentru ocuparea funcției vacante sau temporar vacante, a regulilor de evaluare a

performanțelor profesionale ale funcționarilor vamali; k) alte fapte considerate

drept abateri disciplinare în legislația cu privire la funcția publică și funcționarii

publici.

Constituie abateri disciplinare grave, ce conduc la destituirea din funcție,

următoarele acțiuni comise intenționat sau din imprudență: a) acțiunile care

contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației

vamale, dacă aceste acțiuni nu atrag răspunderea penală; b) reținerea, primirea spre

păstrare și eliberarea bunurilor și a mijloacelor bănești fără perfectarea

documentelor în modul stabilit; c) încălcarea modului stabilit de transmitere,

utilizare și păstrare a ștampilei personale, a sigiliilor vamale, a ștampilelor și a

documentelor de strictă evidență, avînd ca urmare pierderea sau utilizarea lor de

către persoanele neautorizate; d) nerespectarea modului stabilit de perfectare a

documentelor aferente operațiunilor vamale; e) divulgarea informațiilor oficiale cu

accesibilitate limitată utilizate în activitatea de serviciu, pierderea documentelor, a

copiilor autentificate ce conțin asemenea informații; f) acordarea de servicii prin

uzul funcției în schimbul unei remunerații, al unui serviciu sau al altor beneficii; g)

efectuarea de operațiuni vamale în afara orelor de program, în alt loc decît cel

stabilit, fără autorizarea directorului, în cazul în care autorizarea era obligatorie și

nu a fost acordată; h) stabilirea incorectă a valorii mărfurilor în vamă, fapt prin

care s-a prejudiciat statul în proporții mari; i) folosirea în scopuri personale a

oricăror sume de bani încasați ca taxe vamale ori ca alte taxe, plăți sau mijloace

financiare destinate Serviciului Vamal, dacă această acțiune nu atrage răspunderea

penală; j) ofensa adusă unui cetățean și lezarea drepturilor acestuia în timpul

efectuării operațiunilor vamale, constatate în urma unei investigații de serviciu, a

unei cercetări sau printr-o hotărîre judecătorească definitivă.

În acest sens, instanța de recurs atestă că, fapta săvîrșită de către Vasile

Surugiu, care a stat la baza emiterii Ordinului Serviciului Vamal nr. 544-p din 07

aprilie 2020, se încadrează în categoria abaterilor disciplinare grave, prevăzută la

art.51 alin. (2) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie

2017, și anume la lit. a) a normei precitate, care prevede că acțiunile care

contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației

vamale, dacă aceste acțiuni nu atrag răspunderea penală, se încadrează în categoria

abaterilor disciplinare grave și conduce la destituirea din funcție.

Instanța de recurs respinge argumentul lui Vasile Surugiu precum că, pentru a

stabili comiterea acestei abateri este nevoie de o valoare mai mare a mărfurilor care

au fost trecute peste frontiera vamală, cu încălcarea legislației vamale, or valoarea

mărfurilor, care nu au fost vămuite, nu condiționează stabilirea comitereii acestei

abateri disciplinare.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că, instanțele ierarhic inferioare greșit au

stabilit că, fapta comisă de Vasile Surugiu se încadrează în prevederile art. 51 alin.

(1) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017. Mai

15

mult, atât prima instanță cât și instanța de apel nici nu au identificat care abatere

disciplinară prevăzută de acest aliniat a fost comisă de Vasile Surugiu, limitându-

se doar la indicarea unei norme legale, care reglementează mai multe abateri

disciplinare.

Acest fapt denotă, că instanțele ierarhic inferioare au examinat supercifial

cauza, neefectuând un control riguros al legalității actului administrativ individual

contestat, prin prisma normelor legale pertinente cauzei.

În ordinea celor enunțate, se reține că, sancțiunea disciplinară este o formă a

răspunderii juridice represive, adică mijloc de constrângere aplicabilă autorilor

abaterilor disciplinare. Sancțiunile disciplinare urmăresc într-un final scopul

evitării producerii pe viitor a unor fapte de acest fel, iar scopul sancțiunilor

disciplinare este apărarea ordinii de drept și educarea funcționarilor de a acționa în

spiritul respectării și asigurării acesteia, evidențiindu-se astfel atât caracterul

represiv și coercitiv al sancțiunii, cît și cel preventiv-educativ.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, spre deosebire de alte abateri disciplinare, cele

care au fost incluse în categoria abaterilor disciplinare grave, prevăzute la art. 51

alin. (2) al Legii Serviciului Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017, legiuitorul nu a

acordat autorității publice dreptul discreționar la aplicarea sancțiunii disciplinare,

stabilind expres sancțiunea ce urmează a fi aplicată pentru comiterea abaterii

disciplinare respective.

Astfel, instanța de recurs reiterează că, la art. 51 alin. (2) al Legii Serviciului

Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017, legiuitorul a prevăzut imperativ că abaterile

disciplinare grave indicate în această normă legală, conduc fără echivoc la

destituirea din funcție.

Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că, aceeași sancțiune, destituirea din funcție, a

fost prevăzută pentru acțiunile care contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera

vamală cu încălcarea legislației vamale, dacă aceste acțiuni nu atrag răspunderea

penală, indiferent de forma de vinovăție a funcționarului public, intenție sau

imprudență.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că, instanțele ierarhic inferioare

eronat au stabilit că, primul temei de destituire disciplinară, care se aplică pentru

săvîrșirea unei abateri disciplinare, ca sancțiune disciplinară poate fi dispusă doar

dacă funcționarul fusese sancționat în trecut, de cel puțin 2 ori și dacă de la

aplicarea primei sancțiuni nu a trecut mai mult de un an. Or, la caz, Serviciul

Vamal nu a dispus de dreptul discreționar în alegerea sancțiunii disciplinare, ce

urma a fi aplicată lui Vasile Surugiu, legiuitorul stabilind imperativ sancțiunea ce

urmează a fi aplicată în cazul comiterii abaterii disciplinare nominalizate.

Mai mult, prevederile art. 64 alin. (1) al Legii cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, care condiționează

aplicarea sancțiunii, destituirea din funcție, este adoptată anterior art. 51 alin. (2) al

16

Legii Serviciului Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017, care reglementează

aplicarea acestei sancțiunii, fără anumite condiționări.

Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție decelează că, instanțele ierahic inferioare eronat au

aplicat prioritar prevederile art. 64 alin. (1) al Legii cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, care sunt norme generale

aplicabile tuturor funcționarilor publici, în condițiile în care art. 51 alin. (2) al

Legii Serviciului Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017, au fost adoptate ulterior și

sunt norme speciale aplicabile funcționarului public vamal.

Or, conform art. 5 alin. (3) al Legii cu privire la actele normative nr. 100 din

22 decembrie 2017, normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate

anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de

divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte

normative de același nivel, se aplică norma specială.

Iar, art. 7 alin. (3) al Legii cu privire la actele normative nr. 100 din

22 decembrie 2017, în cazul în care între două acte normative cu aceeași forță

juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ

adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art.5 alin.(3) și (4).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de Serviciul Vamal întemeiat

și analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul

juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția primei instanțe, menținută de instanța

de apel, contravine circumstanțelor cauzei și prevederilor legale aplicabile cauzei.

Prin urmare, instanța de recurs indică că, la caz nu se regăsesc temeiuri de

anulare a ordinului Serviciului Vamal nr. 544-p din 07 aprilie 2020, fiind emis

legal și întemeiat.

Respectiv, pretenția lui Vasile Surugiu privind anularea ordinului Serviciului

Vamal nr. 544-p din 07 aprilie 2020 este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. Iar,

pretențiile privind restabilirea în funcția anterior deținută și repararea prejudiciului

material cauzat prin absența forțată de la serviciu, fiind pretenții subsecvente,

urmează soarta cerinței principale și urmează a fi respinse.

Dezideratele relevate supra reliefează incertitudinea concluziei date de

instanțele inferioare, motiv din care se deduce că acestea au judecat formal cauza,

fapt ce constituie o violare a articolului 6 § 1 CEDO și a dreptului litiganților la un

proces echitabil, care prin prisma articolului 238 din Codul administrativ, aveau o

speranță că instanța de judecată se va pronunța asupra tuturor motivelor invocate.

Finalmente, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție învederează că soluția asupra fondului cauzei, la care a

ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO,

fiind prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia

17

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă o decizie, prin care casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din considerentele menționate și având în vedere că atât instanța de apel, cât

și prima instanță nu au dat o apreciere corectă în ansamblu raportului juridic în

litigiu, prin prisma cadrului legal aplicabil în speță și circumstanțelor constatate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Serviciul Vamal, de a

casa decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi

decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată depuse de Vasile

Surugiu.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Serviciul Vamal.

Se casează integral decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza

de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vasile Surugiu împotriva Serviciului Vamal, terț Biroul Vamal Nord privind

contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția

anterior deținută și încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la

muncă și se emite o nouă decizie, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Surugiu

împotriva Serviciului Vamal, terț Biroul Vamal Nord privind contestarea actului

administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția anterior deținută și

încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la muncă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nina Vascan

18