3ra-78/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea in functia anterior detinuta, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca

3ra-78/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea in functia anterior detinuta, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-78/22

2-20010578-01-3ra-27012022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Dodon)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Aliona Miron

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Serviciul Vamal,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Eugeniu Nistor împotriva Serviciului Vamal privind

contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția

anterior deținută și încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la

muncă,

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de către Serviciul Vamal împotriva hotărârii din

17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 24 ianuarie 2020 Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian

Berezovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal

privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în

funcția anterior deținută și încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate

de la muncă.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Eugeniu Nistor, reprezentat de

avocatul Adrian Berezovschi a relatat că, prin ordinul Serviciului Vamal nr. 1145

din 10 decembrie 2019 a fost concediat din cadrul Biroului Vamal Centru din

motivul absenței consecutive la serviciu, mai mult de 4 ore la data de

03 septembrie 2019, 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019.

Reclamantul a susținut că la 24 decembrie 2019, în vederea respectării

prevederilor art. 162, 164 și 165 Cod administrativ, a depus la Serviciul Vamal

cerere prealabilă, înregistrată cu numărul de intrare 33962, prin care a solicitat

suspendarea executării ordinului nominalizat, precum și anularea acestuia.

1

Serviciul Vamal în calitate de autoritate publică a ignorat prevederile

normelor menționate și până la data de 13 ianuarie 2020, nu a soluționat cererea

prealabilă.

Astfel, în opinia reclamantului, Serviciul Vamal a încălcat prevederile art. 167

din Codul administrativ, întrucât trebuia să soluționeze cererea sa prealabilă în

termen de 15 zile și să-i comunice soluția adoptată pe marginea pretențiilor

înaintate.

De asemenea, reclamantul a opinat că Serviciul Vamal i-a încălcat drepturile

la muncă, prin admiterea unui șir de încălcări în vederea constatării lipsei sale de la

locul de muncă, mai mult de 4 ore, la data de 03 septembrie 2019,

05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019, fără a prezenta

anumite acte confirmative în acest sens.

La acest capitol, Eugeniu Nistor a enunțat că la 03 septembrie 2019, i-a

comunicat Șefului de Post al Punctului Vamal Hârbovăț că are nevoie să meargă la

spital, deoarece avea probleme de sănătate, fapt ce se confirmă prin constatările

Serviciului Securitate al Serviciului Vamal. Însă, aproximativ pe la orele 13:00 a

fost telefonat de șefa serviciului resurse umane a Serviciului Vamal, care i-a

comunicat că urmează să se prezinte de urgență la Serviciul Vamal Central la orele

15:00. Respectiv, la ora stabilită, fiind rugat să meargă la Securitatea Internă a

Serviciului Vamal, a fost reținut de colaboratorii Centrului Național Anticorupție

pentru o perioadă de 72 ore, până la clarificarea și stabilirea tuturor circumstanțelor

de fapt și de drept.

Ulterior, la demersul procurorului, prin încheierea judecătorului de instrucție

nr. 14-645/2019 din 05 septembrie 2019, i-a fost aplicată măsura preventivă sub

formă de arest preventiv pe o perioadă de 20 zile, adică până la data de

23 septembrie 2019, ora 15:55, care a fost prelungită cu încă 20 de zile la data de

19 septembrie 2019, prin încheierea judecătorului de instrucție, menținută prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2019.

Reclamantul a notat că la 03 octombrie 2019 a fost eliberat din arest preventiv

în baza ordonanței de revocarea a măsurii preventive, întocmită de procurorul din

Procuratura Anticorupție.

La 04 octombrie 2019 s-a adresat la Spitalul Raional Hâncești în legătură cu

înrăutățirea stării sănătății, fapt ce se confirmă prin extrasul medical din

20 decembrie 2019, potrivit căruia la data menționată Eugeniu Nistor s-a adresat

pentru ajutor medical în legătură cu perturbarea sănătății fizice cauzate de

condițiile inumane de detenție din Penitenciarul nr. 13.

De altfel, Eugeniu Nistor a relevat că la 03 septembrie 2019 a fost detașat la

Postul Vamal Hârbovăț, începând cu data de 03 septembrie 2019, adică în ziua în

care a fost reținut.

La 03 octombrie 2019, după ce a fost eliberat din arest preventiv, nu a fost

informat de către administrația sau persoana responsabilă despre graficul de

serviciu și la care post vamal urmează să-și desfășoare activitatea. Or, în fiecare

lună calendaristică, Serviciul Vamal întocmește graficul de serviciu al personalului

și odată cu adoptarea unui grafic nou, fiecare colaborator vamal este informat unde

își va desfășura serviciul în luna respectivă.

Astfel, despre graficul de serviciu pe luna octombrie 2019, Biroul Vamal

Centru urma să-i comunice în formă scrisă sau verbală și să-l informeze că a fost

detașat la Postul Vamal Aeroport Internațional Chișinău și este inclus în graficul de

serviciu.

2

În context, reclamantul a precizat că, întrucât graficul de serviciu se

întocmește lunar, până la data de 30 septembrie 2019, Serviciul Vamal Chișinău nu

putea să-l includă în graficul de serviciu, deoarece se afla în arest preventiv până la

data de 08 octombrie 2019, ora 15:30.

Referitor la zilele de 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și

07 octombrie 2019, Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a

menționat că fiind în calitate de inspector superior al Serviciului Vamal, în baza

graficului de serviciu pe luna octombrie 2019, urma să-și desfășoare activitatea la

Postul Vamal Aeroport Internațional Chișinău, reieșind din datele indicate de

Biroul Vamal, în scrisoarea nr. 22996 din 20 decembrie 2019, unde se menționează

că graficul de serviciu i-a fost adus la cunoștință la data de 07 octombrie 2019, pe

parcursul zilei.

Reieșind din circumstanțele nominalizate, Eugeniu Nistor, reprezentat de

avocatul Adrian Berezovschi a precizat că nu avea de unde să cunoască zilele de

serviciu pe luna octombrie 2019, or, acestea i-au fost aduse la cunoștință abia la

07 octombrie 2019, adică în perioada când așa numita comisie a constatat că a

lipsit de la locul de muncă timp de 4 ore consecutiv, în perioada

05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019.

Mai mult, prin ordinul nr. 1404-p/o din 30 august 2019 a fost aprobat graficul

de serviciu pentru luna septembrie 2019, precum și detașarea lui Eugeniu Nistor în

altă funcție la Postul Vamal Hârbovăț din data de 01 septembrie 2019 până pe data

de 30 septembrie 2019, iar un alt ordin privind prelungirea sau detașarea acestuia

la Postul Vamal Aeroport Internațional Chișinău, nu a fost adoptat de către

Serviciul Vamal Centru și nu i-a fost adus la cunoștință.

Astfel, în opinia reclamantului, ordinul Serviciului Vamal nr. 1145 din

10 decembrie 2019, a fost adoptat în baza unor acte, cum ar fi ordinul de

transferare de la Postul Vamal Hîrbovăț la Postul Vamal Aeroport Internațional

Chișinău, care nu au intrat în vigoare. Respectiv, reieșind din dispozițiile art. 139 și

art. 141 alin. (1) din Codul administrativ, ordinul Serviciului Vamal nr. 1145 din

10 decembrie 2019, prin care a fost concediat funcționarul Biroului Vamal Centru,

Eugeniu Nistor, este nul, deoarece este bazat pe un viciu deosebit de grav și acest

lucru este evident la examinarea actelor în baza cărora a fost adoptat actul

administrativ individual defavorabil contestat la caz.

Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a menționat că, la

data de 13 decembrie 2019, a înaintat Biroului Vamal Centru două cereri, prin care

a solicitat informarea și eliberarea în termen de 15 zile a înscrisurilor, prin care se

constată că Biroul Vamal Centru l-a informat despre graficul de serviciu precum și

despre detașarea sa la Postul Vamal Aeroport Internațional Chișinău, care însă nu

i-au fost eliberate.

Reclamantul a indicat că a depus cererea prealabilă în conformitate cu art. 60

Cod administrativ, la 24 decembrie 2019, iar Serviciul Vamal urma s-o examineze

și să-l informeze în termen de 15 zile despre soluția adoptată, adică până la data de

08 ianuarie 2020, fapt ce nu a fost efectuat.

În final, reclamantul a opinat că actul administrativ individual defavorabil

contestat, este ilegal și urmează a fi anulat, deoarece la caz, nu a fost inițiată o

procedură administrativă, conform art. 44 și 69 Cod administrativ și nici cercetată

starea de fapt, nefiind audiat destinatarul actului administrativ, potrivit art. 94 Cod

administrativ. De asemenea, nu a fost respectat principiul proporționalității,

prevăzut la art. 29 Cod administrativ, principiul imparțialității de la art. 35 Cod

3

administrativ și principiul motivării, stipulat la art. 31 Cod administrativ. La fel,

nefiind utilizat dreptul discreționar, conform art.16, 137 Cod administrativ.

Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a solicitat

anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 1145 din 10 decembrie 2019 cu privire la

destituirea sa din funcție, cu restabilirea în funcția anterior deținută și achitarea

salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 1145 din 10 decembrie 2019

,,Cu privire la sancționarea lui Eugeniu Nistor, Biroul Vamal Centru” și s-a obligat

Serviciul Vamal să emită actul administrativ individual de restabilire a lui Eugeniu

Nistor, în funcția ocupată de inspector principal, Biroul Vamal Centru cu achitarea

salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă (f.d.131).

La 24 decembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Serviciul Vamal a depus apel, iar la 16 martie 2021 a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond cu

pronunțarea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii lui Eugeniu Nistor

(f.d.134, 156-163).

Prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Serviciul Vamal împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.216-232).

În susținerea soluției emise, Curtea de Apel Chișinău a indicat că respectând

prevederile art.208 alin. (1) Cod administrativ, la 24 decembrie 2019, Eugeniu

Nistor, s-a adresat către Serviciului Vamal, cu cerere prealabilă, prin care a

solicitat suspendarea executării ordinului nr. 1145 cu privire la sancționarea lui

Eugeniu Nistor, Biroul Vamal Centru, precum și anularea acestuia (f.d.7-8).

Prin răspunsul Serviciului Vamal nr. 28/11-595 din 16 ianuarie 2020, lui

Eugeniu Nistor i s-a comunicat că cererea prealabilă înaintată se lasă fără

examinare, din considerentul că, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (3) din

Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, actul administrativ de sancționare disciplinară poate fi atacat

de către funcționarul public în instanța de contencios administrative în modul

stabilit de lege. Or, în ordinul contestat, Serviciul Vamal a indicat calea de atac,

care urmează a fi întreprinsă în caz de dezacord cu actul administrativ emis

(f.d.74).

Astfel, instanța de apel a constatat că Eugeniu Nistor, respectând prevederile

normelor citate, a depus cerere prealabilă, motiv din care nu poate fi reținut

argumentul Serviciului Vamal privind contestarea ordinului emis direct în instanța

de judecată. Or, art.208 alin. (1) Cod administrativ, prevede că, în cazurile

prevăzute de lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va

respecta procedura prealabilă, iar prevederile art. 60 al Legii nr. 158 din

04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și art. 53

alin.(7) din Legea nr.302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal, nu

indică contestarea ordinului de sancționare disciplinară direct în instanța de

contencios administrativ, ci în modul stabilit de lege.

În continuare, facând trimitere la dispozițiile art. 1 alin. (2)-(3), art. 3 alin. (1),

art.11, art. 41 alin. (1)-(3), art. 51 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 52, art. 53

alin. (1)-(4), din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul

Vamal, art. 2, 5, art. 53 lit. a) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la

4

funcția publică și statutul funcționarului public, dar și a pct. 31 și 32 din

Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că Eugeniu Nistor nu a

lipsit nemotivat de la serviciu în zilele de 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și

07 octombrie 2019, întrucât acesta nu a fost informat despre graficul de serviciu

pentru luna octombrie 2019.

De altfel, instanța de apel a constatat că Eugeniu Nistor, a probat lipsa

motivată de la serviciu la data de 03 septembrie 2019 și în zilele de

05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019, despre care

conducerea Serviciului Vamal, a cunoscut.

Astfel, instanța de apel a opinat că, în condițiile în care Eugeniu Nistor a lipsit

motivat de la serviciu, totodată, la caz, nefiind aplicabile temeiurile stabilite la

art. 51 alin. (1) lit. e), f) și g) din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la

Serviciul Vamal, destituirea acestuia din funcție pe aceste temeiuri este ilegală.

De asemenea, instanța ierarhic inferioară a apreciat critic argumentele

Serviciului Vamal, precum că procedura administrativă a fost suspendată pe

perioada de la 27 septembrie 2019 până la 05 noiembrie 2019, în temeiul raportului

nr. 8234 din 27 septembrie 2019, deoarece suspendarea procedurii administrative

este o operațiune administrativă care necesită a fi motivată prin-un act

administrativ scris, conform prevederilor art. 28, 31, 81, 118 Cod administrativ.

Mai mult, instanța de apel a enunțat că suspendarea se comunică

participantului de către autoritatea publică/persoana care conduce procedura, iar la

dosarul administrativ lipsește dovada comunicării acesteia lui Eugeniu Nistor.

Astfel, suspendarea operațiunii administrative (ancheta de serviciu) a fost

neîntemeiată.

Analizând actul administrativ contestat în raport cu normele legale enunțate,

Curtea de Apel Chișinău a constatat că acesta nu corespunde cerințelor și

exigențelor impuse de lege, iar criticile apelantului sunt nefondate.

Având în vedere cele enunțate, instanța de apel a concluzionat că prima

instanța a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt, legea materială ce guvernează raportul

juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru

exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în

asigurarea părților la un proces echitabil, garantat de art.6 CEDO, iar temei legal

pentru casarea hotărârii n-a fost stabilit.

La 19 noiembrie 2021 Serviciul Vamal a depus recurs, iar la

14 februarie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a

cererii de chemare în judecată depusă de Eugeniu Nistor.

În susținerea recursului, Serviciul Vamal a indicat că nu este de acord cu

decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, la argumentele instanței de apel că Eugeniu Nistor, în cadrul ședințelor

de judecată a demonstrat lipsa motivată de la locul de muncă, iar Serviciul Vamal

în cadrul anchetei de serviciu nu a luat în considerare aceste argumente, recurentul

a menționat următoarele.

Așadar, referitor la lipsa nemotivată de la locul de muncă pentru data de

5

03 septembrie 2019 Serviciul Vamal a enunțat că, Eugeniu Nistor a comunicat

șefului de post că urmează să se prezinte la spital. În acest sens, la data de

02 septembrie 2019, orele 21:30, conform Ordinului Serviciului Vamal nr. 105-O

din 16 martie 2012, intimatul a comunicat ofițerului de serviciu al secției Unității

de Gardă că, începând cu data de 03 septembrie 2019 va fi în concediu medical și

se deservește la Policlinica sect. Botanica, mun. Chișinău.

Aici, recurentul a relevat că instanța de fond nu a luat în considerare

argumentele sale, că în cadrul anchetei de serviciu Eugeniu Nistor nu a prezentat

ca dovadă, un act ce ar confirma acordarea concediului medical.

În context, recurentul a relevat că, în cadrul anchetei de serviciu, a fost

solicitată asistența Ministerului Sănătății, întru stabilirea dacă intimatul s-a adresat

la medicul de familie sau acestuia i-a fost eliberat certificat de concediu medical,

personal și/sau pentru îngrijirea copiilor.

Prin răspunsurile Instituției medico-sanitare Hâncești nr.209 din

23 octombrie 2019 și Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate nr.2735/19

din 25 octombrie 2019, Serviciul Vamal a fost informat că cetățeanului Eugeniu

Nistor nu i s-au eliberat certificate de concediu medical, personal sau pentru

îngrijirea copiilor.

Astfel, în opinia recurentului, afirmațiile intimatului sunt nefondate și

contradictorii, întrucât în cererea de chemare în judecată a afirmat că s-a adresat la

medic deoarece personal avea probleme de sănătate, însă în cadrul anchetei de

serviciu, conform explicațiilor, acesta a comunicat că s-a adresat la medic nu el

personal, dar a fost cu copilul său minor.

Totodată, intimatul în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată a

prezentat o epicriză de examinare din data de 03 septembrie 2019, emisă de

doctorul Mihai Stratulat, în care în calitate de pacient figurează XXXXXX.

La acest capitol, recurentul a menționat că instanțele ierarhic inferioare

neîntemeiat au luat în considerare această epicriză la adoptarea soluției. Or, în

epicriza prezentată, intimatul nu figurează în calitate de pacient sau însoțitor al

copilului minor. Mai mult, legislația din domeniul sănătății nu prevede eliberarea

unor asemenea acte.

În context, recurentul a opinat că dacă Eugeniu Nistor dispunea de această

epicriză inițial, urma să o prezinte în cadrul examinării anchetei de serviciu, fapt

neefectuat de acesta, ceea ce presupune că acest act a fost eliberat fictiv, pentru a

demonstra instanței motivul lipsei de la locul de muncă.

Prin urmare, în opinia Serviciului Vamal, instanța de fond a luat în

considerare la adoptarea soluției un act nereglementat din punct de vedere legal,

care nu demonstrează lipsa motivată de la locul de muncă a intimatului pentru data

de 03 septembrie 2019.

De altfel, în baza celor relatate, recurentul reclamă lipsa de responsabilitate a

intimatului Eugeniu Nistor, or, după consultațiile medicului, în cazul în care au

fost, acesta a neglijat să se prezinte la serviciu.

Mai mult, recurentul a subliniat că Eugeniu Nistor a fost reținut de organul de

urmărire penală la orele 15:55. Respectiv, acest argument nu poate fi luat în calcul

ca motiv al absenței de la serviciu, deoarece intimatul urma să-și exercite atribuțiile

de serviciu începând cu ora 8:00.

Argumentele instanțelor ierarhic inferioare invocate în motivarea actelor

judecătorești, emise în prezenta cauză privind lipsa nemotivată a lui Eugeniu

Nistor de la locul de muncă în zilele de 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și

6

07 octombrie 2019 (PVFI Aeroport Internațional Chișinău), și anume că intimatul

nu cunoștea despre graficul de serviciu pentru luna octombrie și postul vamal unde

urma să activeze, recurentul le-a catalogat ca fiind nefondate, deoarece fiind

eliberat din arest preventiv la data de 03 octombrie 2019, acesta urma să se

prezinte la serviciu pentru a afla unde și când activează, raporturile de muncă

nefiind suspendate sau încetate, fapt însă neglijat de reclamant.

În acest sens, recurentul a adăugat că Eugeniu Nistor la 13 octombrie 2019 s-a

prezentat la PVFI Aeroport Internațional Chișinău pentru exercitarea atribuțiilor de

serviciu, fapt ce denotă că acesta cunoștea postul vamal și la ce dată urma să-și

exercite atribuțiile de serviciu.

În final, Serviciul Vamal a opinat că instanțele ierarhic inferioare au

interpretat eronat legea la adoptarea soluției, întrucât legiuitorul la art.64 alin.(1)

lit.f) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, stabilește expres sancțiunea disciplinară, destituire din

funcție, pentru lipsă nemotivată de la locul de muncă timp de 4 ore consecutiv pe

parcursul unei zile lucrătoare. Totodată, instanțele ierarhic inferioare au admis în

calitate de probă un act nereglementat legal, și anume epicriza medicală, nu au

acceptat argumentul recurentului că ulterior examinării medicale, în cazul în care a

fost, intimatul nu s-a prezentat la locul de muncă, nefiindu-i deschis buletin

medical personal sau pentru îngrijirea copilului minor, nu au luat în considerare că

intimatul a fost reținut de organele de drept la orele 15:55, respectiv în intervalul

de timp 08:00 - 15:55, acesta urma să fie la locul de muncă, precum nici faptul că

Eugeniu Nistor a fost eliberat din arest preventiv la data de 03 octombrie 2019 și

urma să se prezinte la serviciu pe data de 05-07 octombrie 2019, raporturile de

muncă nefiind suspendate sau încetate.

Deși la 17 februarie 2022 Eugeniu Nistor a recepționat copia recursului depus

de Serviciul Vamal, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele

dosarului, până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs nu a depus

referință în care să-și expună opinia asupra acesteia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 10 noiembrie 2021.

Din materialele cauzei rezultă că Serviciul Vamal a recepționat copia

dispozitivului deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău la data de

11 noiembrie 2021, la adresa poștei electronice, iar decizia motivată a instanței de

apel la 13 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, fapte confirmate prin

extrasul din poșta electronică și avizul de recepție, anexate la dosar (f.d.233, 238).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Serviciul Vamal s-a conformat dispozițiilor art. 245

Cod administrativ și a depus în termen recursul la 19 noiembrie 2021 și motivarea

recursului la data de 14 februarie 2022.

7

Prin încheierea din 02 martie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Serviciul Vamal a fost numit pentru examinare în complet din 5

judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu emiterea unei noi

decizii de respingere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Eugeniu

Nistor, reprezentat de Adrian Berezovschi din următoarele motive.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o

nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura

de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1)-(3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea

de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Articolul 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ prevede, că examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre

prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite

condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)-e).

Din materialele cauzei rezultă că reclamantul Eugeniu Nistor începând cu

13 septembrie 2004 deținea funcția de inspector principal, Post Vamal Aeroport

8

Internețional Chișinău (PVFI, aerian), având gradul special de Căpitan al

Serviciului Vamal, în baza ordinului Serviciului Vamal nr. 1417-p din

30 decembrie 2011, fără sancțiuni disciplinare nestinse.

Potrivit fișei postului prezentată la dosarul administrativ nr. 479 din

03 decembrie 2016, Eugeniu Nistor deținea funcția de inspector principal al

subdiviziunii structurale Postul Vamal Aeroportul Internațional Chișinău (PVFI,

Aerian).

Prin ordinul Biroului Vamal Centru nr. 1404-p/o din 30 august 2019 s-a

aprobat graficul de serviciu pentru luna septembrie 2019, precum și lista

funcționarilor vamali desemnați responsabili de activitatea turelor în luna

septembrie 2019. Totodată, s-a dispus trecerea temporară într-o altă funcție a

funcționarului vamal Eugeniu Nistor, inspector principal, Postul vamal Aeroport

Internațional Chișinău (PVFI, aerian) din cadrul Biroului Vamal Centru, la Post

Vamal Hârbovăț (PVIC) în perioada 01 septembrie 2019 - 30 septembrie 2019

(f.d. 14, Vol.I).

Potrivit raportului ofițerului de serviciu al Secției unității de gardă, Tamara

Ivanțoc din 02 septembrie 2019, depus pe numele șefului Biroului Vamal Centru,

Eduard Frumusachi, în conformitate cu ordinul Directorului Serviciului Vamal

nr. 105-O din 16 martie 2012 „Cu privire la disciplina de serviciu”, funcționarul

vamal Eugeniu Nistor, inspector principal Post Vamal Hârbovăț (PVIC) la data de

02 septembrie 2019, orele 21:30 a apelat la telefonul 024322742 și a anunțat că,

începând cu data de 03 septembrie 2019 se va afla în concediu medical și se

deservește la Policlinica sectorului Botanica, municipiul Chișinău.

Prin epicriza de examinare din 03 septembrie 2019 se constată că pacientul

XXXXXX a fost examinat de către medicul Mihail Stratulat din cadrul Instituției

Medicale „KinderMed Pediatric&Family Care”, fiindu-i stabilită diagnoza

rinofaringită acută (f.d.114, Vol.I).

La 03 septembrie 2019 în baza ordonanței procurorului în Procuratura

Anticorupție din 03 septembrie 2019 și procesului-verbal de reținere, Eugeniu

Nistor, angajat al Serviciului Vamal a fost reținut pentru un termen de 72 ore pe

motivul existenței bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

324 alin. (1) Cod penal în cadrul cauzei penale nr. 2019970393 (f.d.19-20, 21-21-

verso, Vol.I).

Prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana și mandatului judecătoresc din 05 septembrie 2019 s-a aplicat în privința

lui Eugeniu Nistor măsura preventivă sub formă de arest preventiv pe un termen de

20 zile cu evidența termenului măsurii preventive arestării din 03 septembrie 2019,

ora 15:55 până la 23 septembrie 2019, ora 15:55 (f.d. 28-33, Vol.I).

Iar, prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana și mandatului judecătoresc din 19 septembrie 2019 măsura

preventivă sub formă de arest preventiv în privința lui Eugeniu Nistor a fost

prelungită cu 20 de zile, începând cu data de 23 septembrie 2019 orele 15:55 până

la 13 octombrie 2019, orele 15.55 (f.d. 41-47, Vol.I).

La 03 octombrie 2019 Eugeniu Nistor a fost eliberat din arest preventiv în

baza ordonanței de revocare a măsurii preventive întocmită de procurorul din

cadrul Procuraturii Anticorupție.

Potrivit documentului medical „Trimitere-Extras” din 20 decembrie 2019, la

04 octombrie 2019 Eugeniu Nistor a solicitat intervenția medicilor, fiindu-i acordat

primul ajutor medical la domiciliu (f.d.16, Vol.I).

9

Prin încheierea din 11 noiembrie 2019, aprobată de președintele comisiei de

disciplină la 20 noiembrie 2019 pe marginea anchetei de serviciu nr. 506-O din

08 noiembrie 2019 s-a propus aplicarea inspectorului principal Biroul Vamal

Centru, Eugeniu Nistor sancțiunea disciplinară – destituire din funcție.

La 10 decembrie 2019 Serviciul Vamal a emis ordinul nr. 1145-p „Cu privire

la sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal Centru”, prin care s-a aplicat lui

Eugeniu Nistor, inspector principal, Biroul Vamal Centru, sancțiunea disciplinară

- destituire din funcție (f.d.17-18, Vol.I).

La 24 decembrie 2019 Eugeniu Nistor a depus la Serviciul Vamal cerere

prealabilă, prin care a solicitat suspendarea ordinului nr. 1145-p din

10 decembrie 2019 și continuarea exercitării atribuțiilor de serviciu până la

adoptarea unei hotărâri definitive și irevocabile, precum și anularea acestuia

(f.d.7-8, Vol.I).

Prin răspunsul nr. 28/11-595 din 16 ianuarie 2020 Serviciul Vamal i-a

comunicat lui Eugeniu Nistor că cererea prealabilă înaintată se lasă fără examinare

din considerentul că, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (3) din Legea

nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public, actul administrativ de sancționare disciplinară poate fi atacat de către

funcționarul public în instanța de contencios administrativ în modul stabilit de

lege. Or, în ordinul contestat, Serviciul Vamal a indicat calea de atac, care urmează

a fi întreprinsă în caz de dezacord cu actul administrativ emis (f.d.74, Vol.I).

Iar, la 24 ianuarie 2020 Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian

Berezovschi a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului

Vamal solicitând anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 1145-p „Cu privire la

sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal Centru” și restabilirea sa în funcția

anterior deținută cu achitarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani, prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a anulat ordinul Serviciului Vamal

nr. 1145-p din 10 decembrie 2019 ,, Cu privire la sancționarea dlui Eugeniu Nistor

Biroul Vamal Centru” și a obligat Serviciul Vamal să emită actul administrativ

individual de restabilire a lui Eugeniu Nistor, în funcția ocupată de inspector

principal, Biroul Vamal Centru cu achitarea salariului pentru perioada lipsei forțate

de la muncă (f.d.131, Vol.I).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

10 noiembrie 2021 a respins apelul depus de Serviciul Vamal împotriva hotărârii

din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.216-232).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău și al hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că, instanțele ierarhic inferioare au interpretat și

aplicat în mod eronat legea materială ce guvernează raportul material litigios și au

apreciat greșit materialul probator administrat, iar drept consecință au adoptat o

soluție greșită.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție precizează că următoarele elemente ale cazului,

analizate în ansamblu, conduc la consolidarea unei convingeri certe privind

netemeinicia acțiunii înaintate de Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian

10

Berezovschi, astfel, fiind impusă casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei decizii noi de respingere a cererii de chemare în

judecată a reclamantului Eugeniu Nistor împotriva Serviciului Vamal privind

contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția

anterior deținută și încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la

muncă, ca neîntemeiată.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs relevă prevederile art. 3 Cod

administrativ, conform cărora legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a

libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

Potrivit art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

În sensul art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ individual este

orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul

de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public.

Conform art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Articolul 20 al Codului administrativ stipulează că dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Iar, în corespundere cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

De asemena, instanța de recurs invederează și dispozițile art. 1 alin. (2) și (3)

al Legii nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal, potrivit

cărora Serviciul Vamal este o autoritate administrativă aflată în subordinea

Ministerului Finanțelor, care exercită funcțiile și atribuțiile ce îi revin și

implementează politica vamală a statului prin aplicarea uniformă și imparțială a

legislației în domeniul vamal în scopul asigurării, în limita competențelor sale, a

securității economice a statului. Serviciul Vamal dispune de autonomie

administrativă și decizională, respectînd prevederile legislației în vigoare.

Activitatea Serviciului Vamal este un gen special de activitate în serviciul

public ce constă în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor Serviciului Vamal, care este

parte componentă a sistemului organelor de drept și al organelor securității statului

Conform art. 3 alin. (1) al Legii menționate, Activitatea Serviciului Vamal se

desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea legii, în conformitate cu

principiile legalității, imparțialității, nediscriminării, profesionalismului,

independenței, integrității, transparenței, obiectivității, eficienței, loialității și

responsabilității.

11

Potrivit art. 11 alin. (1)-(4) al Legii enunțate, personalul Serviciului Vamal

este constituit din funcționarii publici cu statut special din cadrul Serviciului și

personalul contractual (de deservire tehnică și cel auxiliar).

Statutul juridic al funcționarului public cu statut special din cadrul Serviciului

Vamal (în continuare – funcționar vamal) este reglementat de prezenta lege și este

conferit datorită naturii atribuțiilor de serviciu. Acțiunea Legii nr. 158/2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public se extinde asupra

raporturilor de serviciu ale funcționarului vamal în măsura în care acestea nu sînt

reglementate prin prezenta lege. Gradele de calificare stabilite prin Legea nr.

158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nu se

conferă funcționarilor vamali.

În cazul personalului contractual din cadrul Serviciului Vamal, care nu are

statut de funcționar vamal, angajat în baza contractului individual de muncă, se

aplică prevederile legislației muncii.

Drepturile, obligațiile, atribuțiile și competențele personalului Serviciului

Vamal se stabilesc prin prezenta lege, prin fișa postului și prin alte acte normative.

În conformitate cu art. 13 lit. a)-j) al Legii indicate, funcționarul vamal este

obligat: să respecte și să asigure respectarea Constituției Republicii Moldova, a

legilor și a altor acte normative, a drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului; să respecte jurămîntul depus, să cunoască și să respecte regulamentele de

ordine interioară și Codul de etică și conduită al funcționarului vamal, precum și

cerințele fișei postului; să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și

perseverență, să îndeplinească conștiincios îndatoririle de serviciu prevăzute de

lege; să execute instrucțiunile de serviciu, ordinele și dispozițiile legale ale

conducătorilor ierarhic superiori; să-și perfecționeze continuu pregătirea

profesională; să păstreze informația oficială cu accesibilitate limitată și să nu

divulge informația care i-a devenit cunoscută în exercițiul funcțiunii; să informeze,

în mod corect și în limitele responsabilităților profesionale, persoanele fizice și

juridice interesate; să folosească patrimoniul și echipamentul din dotare în scopul

îndeplinirii corespunzătoare a îndatoririlor de serviciu și să nu le folosească pentru

interese personale; să depună, în condițiile legii, declarația de avere și interese

personale; să raporteze imediat conducătorului ierarhic superior cazurile de

corupție, practicile ilegale, abaterile de la conduita și etica profesională, care i-au

devenit cunoscute.

În corespundere cu art. 41 alin. (1) lit. d), alin. (2) și (3) al Legii nominalizate,

raporturile de serviciu ale funcționarului vamal încetează în următoarele

cazuri: destituire din funcție a funcționarului vamal.

Încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarului vamal în cazurile

prevăzute la alin. (1) are loc conform prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public.

Eliberarea și destituirea funcționarului vamal se efectuează în conformitate cu

prevederile prezentei legi și ale Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public.

Conform art. 49 alin. (1)-(2) al aceleiași Legi, pentru neîndeplinirea

îndatoririlor de serviciu, pentru încălcarea normelor de etică și conduită, pentru

pagubele materiale pricinuite, pentru contravențiile sau infracțiunile săvîrșite în

timpul ori în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de serviciu, funcționarul vamal

poartă răspundere disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.

12

Răspunderea disciplinară reprezintă un ansamblu de norme care

reglementează actele și faptele săvîrșite de către funcționarul vamal în exercitarea

atribuțiilor sale, considerate a fi abateri disciplinare, precum și de sancțiuni care se

aplică în mod corespunzător.

Potrivit art. 51 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu

privire la Serviciul Vamal, constituie abateri disciplinare: nerespectarea

programului de muncă, inclusiv absența sau întîrzierea nemotivată la serviciu ori

plecarea de la serviciu înainte de ora stabilită în program, admise în mod repetat.

În conformitate cu art.52 lit. h) al Legii menționate, pentru comiterea

abaterilor disciplinare, funcționarului vamal i se pot aplica următoarele sancțiuni

disciplinare: destituire din funcție.

Iar, conform art. 53 alin.(1)-(4) al aceleiași Legi, sancțiunile disciplinare se

aplică de către directorul Serviciului Vamal:

a) în termen de 6 luni de la data săvîrșirii abaterii, cu excepțiile prevăzute de

Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și

de Codul muncii al Republicii Moldova;

b) în termen de o lună de la data constatării abaterii disciplinare de către

angajator, în urma efectuării unei anchete de serviciu, iar în cazul în care

funcționarul vamal se află în concediu anual de odihnă, în concediu de studii sau în

concediu medical acest termen se suspendă pînă la revenirea acestuia la serviciu.

Sancțiunea disciplinară, exceptînd avertismentul, nu poate fi aplicată decît

după o cercetare prealabilă a faptei imputate de către comisia de disciplină.

Cercetarea prealabilă impune aplicarea sancțiunii disciplinare după investigarea

prealabilă a faptei imputate și după audierea echitabilă a funcționarului vamal.

La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și

gravitatea abaterii disciplinare, de circumstanțele în care aceasta a fost săvîrșită, de

comportamentul funcționarului vamal în timpul serviciului, precum și de existența

altor sancțiuni disciplinare al căror termen nu a expirat.

Constituirea, componența și atribuțiile comisiei de disciplină, precum și

procedura de efectuare a anchetei de serviciu și de aplicare a sancțiunilor

disciplinare se stabilesc printr-un regulament aprobat prin ordinul directorului.

Subsecvent, instanța de recurs consideră imperioase speței și prevederile art.

53 lit. a) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, conform cărora raporturile de serviciu se suspendă de către

autoritatea publică: dacă funcționarul public este arestat preventiv sau îi este

aplicat arestul administrativ.

Conform art. 64 alin. (1) lit. f) al Legii menționate, persoana/organul care are

competența legală de numire în funcție va dispune destituirea din funcția publică

printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5

zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcția publică, în

următoarele cazuri: absență nemotivată de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe

parcursul unei zile lucrătoare.

Cu titlu subsidiar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că conform pct. 5

subpct.1 lit. a), b) și d) al Codului de etică și conduită a funcționarului vamal,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20 octombrie 2016, pentru

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, colaboratorul vamal își asumă responsabilitatea

personală fiind obligat: să respecte prevederile legale, dispozițiile interne, precum

13

și normele profesionale specifice activității desfășurate; să respecte și să aplice

principiile activității în organele vamale; să îndeplinească sarcinile de serviciu

conștient, responsabil, obiectiv și impartial.

Iar, potrivit pct. 18 al Codului de etică și conduită a funcționarului vamal,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20 octombrie 2016, pentru

încălcarea prevederilor prezentului Cod, a principiilor și standardelor de conduită,

colaboratorul vamal poartă răspundere disciplinară, contravențională și penală.

Astfel, instanța de recurs reiterează că, prin cererea de chemare în judecată

Eugeniu Nistor a solicitat anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 1145-p din

10 decembrie 2019 „Cu privire la sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal

Centru”, invocând netemeinicia acestuia.

Argumentele principale indicate de Eugeniu Nistor în susținerea opiniei sale

privind netemeinicia actului administrativ contestat sunt: neinițierea procedurii

administrative, conform art. 44 și 69 Cod administrativ și nici cercetarea stării de

fapt, nefiind audiat destinatarul actului administrativ, potrivit art. 94 Cod

administrativ. De asemenea, a invocat nerespectarea principiului proporționalității,

prevăzut la art. 29 Cod administrativ, principiului imparțialității de la art. 35 Cod

administrativ și principiului motivării, stipulat la art. 31 Cod administrativ, dar și

neutilizarea dreptului discreționar, conform art.16 și 137 Cod administrativ.

Studiind materialele cauzei, având în vedere dispozițiile normelor legale

enunțate, instanța de recurs consideră argumentele invocate de Eugeniu Nistor în

susținerea opiniei sale privind netemeinicia și ilegalitatea ordinului Serviciului

Vamal nr. 1145-p din 10 decembrie 2019 neîntemeiate și pur declarative.

Or, la o analiză mai amplă a materialelor cauzei și a ordinului contestat se

atestă că acesta întrunește condițiile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv în

partea aplicării sancțiunii disciplinare reclamantului Eugeniu Nistor.

Mai mult, la dosarul administrativ au fost anexate actele ce confirmă

respectarea de către Serviciul Vamal a prevederilor legale la emiterea actului

administrativ individual defavorabil contestat.

La acest capitol, instanța de recurs menționează că conform pct. 2 al

Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, Anexa nr. 7 la Hotărârea

Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

Comisia de disciplină este o structură deliberativă, fără personalitate juridică,

independentă în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, care are competența de a asigura

cercetarea, atunci cînd este sesizată, a faptelor funcționarilor publici considerate ca

abateri disciplinare și de a propune sancțiunea disciplinară aplicabilă sau clasarea

cauzei, după caz.

Potrivit pct. 4 al Regulamentului nominalizat, Comisia de disciplină se

constituie prin actul administrativ al conducătorului autorității publice.

În conformitate cu pct. 31 subpct. 1)-3) al Regumentului enunțat, Comisia de

disciplină poate fi sesizată de: conducătorul autorității publice; conducătorul

subdiviziunii structurale în care își desfășoară activitatea funcționarul public a

cărui faptă este sesizată; orice persoană care consideră că prin fapta unui funcționar

public a fost comisă o abatere disciplinară, inclusiv dacă acestei persoane i-au fost

lezate drepturile și interesele legitime.

În corespundere cu pct. 32 al Regulamentului menționat, sesizarea se depune

la secretariatul (cancelaria) autorității publice în cadrul căreia își desfășoară

activitatea funcționarul public a cărui faptă este sesizată. Aceasta se transmite

14

președintelui comisiei de disciplină, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la

depunere.

Conform pct. 36 al Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, Anexa

nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în

aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, după primirea sesizării, președintele comisiei de disciplină,

în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, convoacă ședința comisiei de disciplină

care decide:

1) remiterea sesizării secretarului comisiei în vederea desfășurării anchetei de

serviciu;

2) constituirea unui grup de lucru abilitat cu desfășurarea anchetei de serviciu

– în cazurile în care obiectul sesizării este unul complex, precum și dacă sînt vizați

2 sau mai mulți funcționari publici;

3) clasarea cauzei – în situația în care se constată că:

a) nu sînt îndeplinite condițiile prevăzute la subpct.1), 3), 4) și 6) din pct.34

din prezentul Regulament;

b) a expirat termenul specificat la pct.67 din prezentul Regulament;

c) nu sînt îndeplinite condițiile prevăzute la subpct.2) al pct.34 din prezentul

Regulament, iar identificarea funcționarului public, a cărui faptă este sesizată, nu

este posibilă.

Iar, conform pct. 38 subpct. 1)-5) al aceluiași Regulament, desfășurarea

anchetei de serviciu presupune: examinarea sesizării; audierea funcționarului

public a cărui faptă constituie obiectul sesizării; audierea persoanei care a formulat

sesizarea; culegerea informațiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului,

prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror alte persoane ale căror

declarații pot înlesni soluționarea cazului; administrarea probelor, precum și

verificarea documentelor și a declarațiilor prezentate.

Astfel, din dosarul administrativ, materialul nr. 99/2019 și rezultatele anchetei

de serviciu nr. 506-O din 08 noiembrie 2019 se atestă că, prin raportul Direcției

Integritate și Supraveghere din cadrul Serviciului Vamal nr. 7747 din

12 septembrie 2019, Directorul-adjunct interimar al Serviciului Vamal, Viorel

Doagă a fost informat despre examinarea circumstanțelor expuse în comunicatul de

presă din data de 06 septembrie 2019 postat pe pagina oficială web a Centrului

Național Anticorupție cu privire la reținerea de către ofițerii Centrului Național

Anticorupție și Procuratura Anticorupție a unui angajat vamal acuzat de corupere

pasivă. Totodată, s-a menționat că, prin comunicarea verbală cu reprezentanții

Centrului Național Anticorupție s-a stabilit că, funcționarul vamal al Biroului

Vamal Centru, Eugeniu Nistor a fost reținut la data de 03 septembrie 2019. La

data de 12 septembrie 2019 Eugeniu Nistor se afla în arest în izolatorul Centrului

Național Anticorupție. Respectiv, întru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului în

mod obiectiv și multilateral, în temeiul prevederilor pct. 5 și 6 lit. a) ale

Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu, aprobat prin ordinul

Serviciului Vamal nr. 307-O din 02 iulie 2018, Direcția integritate și supraveghere

a considerat oportun inițierea anchetei de serviciu în acest sens.

Astfel, procedura administrativă a fost inițiată din oficiu de Serviciul Vamal

la data de 12 septembrie 2019.

Prin ordinul Serviciului Vamal nr. 442-O din 16 octombrie 2018 a fost

instituită Comisia de disciplină a Serviciului Vamal (f.d.115, Vol.I).

15

Prin pct. 1 al ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din 13 septembrie 2019

inspectorii principali ai Secției Investigații Speciale a Direcției Integritate și

Supraveghere Dumitru Harabari și Viorel Jechiu au fost desemnați responsabili de

efectuarea investigațiilor pe marginea anchetei de serviciu inițiată în baza

raportului nr .7747 din 12 septembrie 2019.

Prin răspunsul nr. 03/27-4275 din 18 septembrie 2019 Centrul Național

Anticorupție, Direcția generală urmărire penală, a informat Serviciul Vamal despre

desfășurarea urmăririi penale în cadrul cauzei penale pornite la 06 iunie 2019, în

cadrul căreia este vizat angajatul Serviciului Vamal, Eugeniu Nistor având statut

procesual de învinuit, învinuirea fiindu-i adusă la cunoștință la

03 septembrie 2019. Totodată, i-a comunicat că, prin încheierea din

05 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în privința acestuia a

fost aplicată măsura preventivă, sub formă de arest preventiv, pe un termen de

20 zile. La fel, a menționat că, urmărirea penală pe caz nu este finisată, fiind

efectuate acțiuni de urmărire penală, care se impun în vederea finisării acesteia și

adoptării unei decizii definitive și legale.

Prin raportul nr. 8234 din 27 septembrie 2019, Direcția Integritate și

Supraveghere din cadrul Serviciului Vamal a informat Directorul-adjunct interimar

al Serviciului Vamal, Iurie Ceban despre examinarea circumstanțelor expuse în

comunicatul de presă din 06 septembrie 2019, expus pe pagina oficială web a

Centrului Național Anticorupție cu privire la reținerea de către ofițerii Centrului

Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupției a unui angajat vamal acuzat de

corupere pasivă, ce a servit temei pentru inițierea anchetei de serviciu în baza

ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din 13 septembrie 2019. A menționat că,

potrivit răspunsului nr. 25451 din 25 septembrie 2019 parvenit de la Centrul

Național Anticorupție, funcționarul vamal al Biroului Vamal Centru, Eugeniu

Nistor, în cadrul cauzei privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1)

Cod penal, are statut procesual de învinuit, în privința acestuia fiind aplicată

măsura preventivă sub formă de arest preventiv, pe un termen de 20 zile. La fel, i-a

comunicat că în cadrul investigațiilor de serviciu s-a stabilit, că la data de 03

septembrie 2019, la momentul reținerii funcționarului vamal Eugeniu Nistor,

acesta urma să fie la serviciu, exercitându-și atribuțiile în cadrul PVIC Hârbovăț

(rutier), însă la 02 septembrie 2019, acesta prin intermediul telefonului a anunțat

Unitatea de Gardă a subdiviziunii Căușeni din cadrul Biroului Vamal Centru, că

din motiv de boală a copilului va lipsi de la serviciu. Astfel, întru verificarea

informației, cu privire la lipsa motivată de la serviciu a lui Eugeniu Nistor la data

de 03 septembrie 2019, Direcția Integritate și Supraveghere, prin demersul nr.

28/04-15879 din 20 septembrie 2019 a solicitat de la Casa Națională de Asigurări

Sociale expunerea asupra subiectului, iar la moment informația nu a parvenit. Prin

urmare, întru elucidarea circumstanțelor cazului în mod obiectiv și multilateral cu

privire la absența motivată de la serviciu la data de 03 septembrie 2019 a

funcționarului vamal Eugeniu Nistor, în temeiul prevederilor pct. 22 lit. c) al

Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu, aprobat prin ordinul

Serviciului Vamal nr. 307-O din 02 iulie 2018, Direcția integritate și supraveghere

a propus suspendarea termenului de examinare a anchetei de serviciu nr. 421-O din

13 septembrie 2019.

Șeful interimar al Postului Vamal Aeroport Internațional Chișinău (PVFI,

Aerian) prin raportul nr. 6020 din 15 octombrie 2019 a informat despre faptul că

în perioada 04-08 octombrie 2019, inspectorul principal Eugeniu Nistor a absentat

16

nemotivat de la serviciu și a solicitat stabilirea tuturor circumstanțelor cazului, cu

întreprinderea măsurilor ce se impun.

Biroul Vamal Centru prin scrisoarea nr. 15554 din 18 octombrie 2019 a

informat Serviciul Vamal, Direcția Integritate și Supraveghere că de către Șeful-

interimar al Postului Vamal Aeroportul Internațional Chișinău (PVFI, aerian)

Alexandr Vakre a fost depus raportul nr. 6020 din 16 octombrie 2019 privind

neprezentarea inspectorului principal Eugeniu Nistor la serviciu în perioada

04-08 octombrie 2019. Or, conform graficului de serviciu aprobat urma să-și

exercite atribuțiile de serviciu în tura nr. 2. Motivul invocat de către inspectorul

principal Eugeniu Nistor pe faptul absenței nemotivate de la serviciu ar fi adresarea

la medic din cauza unor probleme de sănătate, nefiind prezentat în acest sens un

certificat medical. Având în vedere că inspectorul principal Eugeniu Nistor este

vizat în ancheta de serviciu inițiată de către Direcția Integritate și Supraveghere,

precum și al evitării unor acțiuni duble în privința funcționarului vamal, în

conformitate cu dispozițiile Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de

serviciu, aprobat prin ordinul Serviciului Vamal nr. 307-O din 02 iulie 2018,

Biroul Vamal Centru a remis Direcției Integritate și Supraveghere raportul nr. 3020

din 16 octombrie 2019 și actele acumulate pentru a fi supuse examinării în ancheta

de serviciu inițiată.

Instanța de recurs reiterează că în cadrul desfășurării anchetei de serviciu, la

20 septembrie 2019 a fost audiat inspectorul principal al Secției Unitate de Gardă a

Biroului Vamal Centru, Tamara Ivanțoc, care a explicat că la data de

02 septembrie 2019, în jurul orelor 21:30, a fost telefonată de către inspectorul

Eugeniu Nistor, care i-a comunicat că începând cu data de 03 septembrie 2019 se

va afla în concediu medical.

Serviciul Vamal prin scrisoarea nr. 28/04-15879 din 20 septembrie 2019 a

solicitat Casei Naționale de Asigurări în Medicină să fie informat despre faptul

dacă în perioada 26 august 2019-03 septembrie 2019 lui Eugeniu Nistor i-a fost

eliberat certificat medical sau dacă s-a aflat în concediu medical, ca temei fiind

starea sănătății fizice personale sau a copiilor săi minori.

Centrul de Sănătate Hâncești, prin scrisoarea nr. 209 din 23 octombrie 2019 a

informat Serviciul Vamal, că Eugeniu Nistor este înregistrat pe lista medicului de

familie din cadrul Centrului de Sănătate Hâncești, iar în perioada 26 august 2019-

03 septembrie 2019 acesta nu s-a adresat la medicul de familie privind eliberarea

certificatului medical.

Prin scrisoarea nr. 2735/19 din 25 octombrie 2019, intrată la Serviciul Vamal

la data de 30 octombrie 2019, Direcția Generală Asistență Socială și Sănătate a

informat Serviciul Vamal, că conform bazei de date a Casei Naționale de Asigurări

în Medicină, copiii minori ai reclamantului sunt înregistrați pe lista medicului de

familie în una din instituțiile medicale din municipiul Chișinău, iar Eugeniu Nistor,

tatăl copiilor, este înregistrat pe lista medicului de familie din cadrul IMSP CS

Hâncești. Totodată, în urma evaluării documentelor medicale a copiilor s-a

constatat că înregistrări referitoare la vizitele la medicul de familie în perioada

nominalizată lipsesc, iar certificate de concediu medical pentru îngrijirea copilului

nu au fost eliberate.

În continuare, instanța de recurs subliniază că, la 25 octombrie 2019 în cadrul

anchetei de serviciu, Eugeniu Nistor a dat explicații în scris în baza întrebărilor

adresate cu privire la lipsa de la serviciu în luna septembrie 2019, precum și în tura

din datele de 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019. Astfel,

17

reclamantul a comunicat că în luna septembrie 2019 a lipsit de la serviciu,

deoarece a fost reținut de Centrul Național Anticorupție, iar în luna octombrie a

lipsit din motiv că s-a simțit rău, însă nu i-a fost eliberat certificat de concediu

medical, cazul fiind înregistrat în registru despre acordarea ajutorului medical.

La materialele dosarului administrativ a fost anexată explicația lui Eugeniu

Nistor pe marginea întrebărilor adresate referitor la absența de la serviciu la data de

03 septembrie 2019, unde reclamantul a specificat că, la data nominalizată s-a

adresat cu copilul la medicul Mihail Stratulat, aproximativ la orele 09:00-11:00 în

municipiul Chișinău, sectorul Centru. Motivul adresării la medic cu copilul la data

de 03 septembrie 2019 este că soția sa era la serviciu.

Prin raportul nr. 9330 din 05 noiembrie 2019 Direcția integritate și

supraveghere a propus Serviciului Vamal, în temeiul prevederilor pct. 18, 20 ale

Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu, aprobat prin ordinul

Serviciului Vamal nr. 307-O din 02 iulie 2018, examinarea complexă a

acțiunilor/inacțiunilor admise de funcționarul vamal Eugeniu Nistor, fiind propusă

anexarea materialelor acumulate în cadrul examinării preliminare a circumstanțelor

expuse în raportul nr. 6020 din 16 octombrie 2019 la ancheta de serviciu inițiată în

baza ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din 13 septembrie 2019.

Prin raportul Direcției integritate și supraveghere nr. 9329 din

05 noiembrie 2019 din motivul decăderii temeiului de suspendare a anchetei de

serviciu, în conformitate cu pct. 26 din Regulamentul cu privire la efectuarea

anchetei de serviciu, aprobat prin ordinal Serviciului Vamal nr. 307-O din

02 iulie 2018, a fost propusă reluarea examinării anchetei de serviciu inițiate în

baza ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din 13 septembrie 2019.

Prin ordinul Serviciului Vamal nr. 506-O din 08 noiembrie 2019 s-a disjungat

ancheta de serviciu inițiată în baza ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din

13 septembrie 2019 întru investigarea circumstanțelor ce au condiționat lipsa

nemotivată a funcționarului vamal al Biroului Vamal Centru Eugeniu Nistor de la

executarea atribuțiilor de serviciu la 03 septembrie 2019 și în perioada

05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019. Totodată, s-au

desemnat inspectorii principali ai Secției investigații speciale a Direcției integritate

și supraveghere, Dumitru Harabari și Viorel Jechiu responsabili de efectuarea

investigațiilor pe marginea anchetei de serviciu disjungate din ancheta de serviciu

inițiată în baza Ordinului Serviciului Vamal nr.421-O din 13 septembrie 2019. La

fel, s-a ordonat ca persoanele nominalizate în pct. 2 să prezinte rezultatele finale

ale anchetei de serviciu șefului Direcției integritate și supraveghere, cu respectarea

termenilor prevăzuți de Regulamentul cu privire la efectuarea anchetei de serviciu,

aprobat prin ordinul Serviciului Vamal nr. 307-O din 02 iulie 2018.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2019, aprobată de Președintele Comisiei de

disciplină la 20 noiembrie 2019 pe marginea anchetei de serviciu nr. 506-O din

08 noiembrie 2019 s-a propus aplicarea inspectorului principal al Biroului Vamal

Centru, Eugeniu Nistor sancțiunea disciplinară – destituire din funcție.

Potrivit încheierii nominalizate, în rezultatul investigațiilor s-a stabilit, că în

temeiul comunicatului de presă din data de 06 septembrie 2019 expus pe pagina

oficială web a Centrului Național Anticorupție, cu privire la reținerea de către

ofițerii Centrului Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție a unui angajat

vamal acuzat de corupere pasivă, Direcția integritate și supraveghere a inițiat

ancheta de serviciu în baza ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din

13 septembrie 2019. Între timp, de către Direcția integritate și supraveghere a fost

18

recepționat raportul nr. 6020 din 16 octombrie 2019 a șefului PVFI Aeroport

Internațional Chișinău (aerian), parvenit prin intermediul scrisorii Biroului Vamal

Centru, înregistrată cu nr. 15554 din 18 octombrie 2019. Conform, celor invocate,

în perioada 04 octombrie 2019-08 octombrie 2019, funcționarul vamal Eugeniu

Nistor a ignorat graficul de serviciu pentru luna octombrie 2019, aprobat de

Directorul interimar al Serviciului Vamal, fiind absent de la exercitarea atribuțiilor

de serviciu în cadrul turei 2, a PVFI Aeroport Internațional Chișinău (aeroport).

Astfel, s-a dedus că, funcționarul vamal Eugeniu Nistor a respectat parțial

prevederile ordinului Serviciului Vamal nr. 105-O din 16 martie 2013, or, acesta a

raportat persoanei de serviciu din cadrul Secției Unitatea de Gardă despre absența

sa de la serviciu pentru data de 03 septembrie 2019, însă a indicat că se va deservi

la policlinica sectorului Botanica. De facto, consultațiile medicale s-au petrecut

într-o unitate de transport cu un medic, fără a fi prezentate confirmări și înregistrări

a celor declarate de Eugeniu Nistor, lipsa unui certificat medical înregistrat la

instituțiile medicale din Republica Moldova, fapt motivat prin insuficiența de timp

până la orele 15:00, când a fost invitat la Serviciul Vamal. Prin urmare, absentarea

funcționarului vamal Eugeniu Nistor la data de 03 septembrie 2019 nu are un fond

motivat, fiind lipsă de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile

lucrătoare. Totodată, pe marginea raportului nr. 6020 din 16 octombrie 2019

parvenit prin intermediul scrisorii Biroului Vamal Centru s-a concluzionat că

funcționarul vamal Eugeniu Nistor și în cazul dat a absentat nemotivat de la

exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul turei 2 la PVFI Aeroport Internațional

Chișinău (aerian) de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile

lucrătoare, acțiuni admise repetat în perioada 04 octombrie 2019-08 octombrie

efectuării unui control riguros a activității posturilor vamale, cu raportare imediată

a absenței de la serviciu a funcționarilor din subordine și aplicarea inspectorului

principal al Biroului Vamal Centru, Eugeniu Nistor sancțiunea disciplinară -

destituire din funcție.

Prin scrisoarea Directorului adjunct interimar al Serviciului Vamal

nr. 28/03-19457 din 25 noiembrie 2019, în legătură cu încălcarea gravă a

disciplinei de serviciu, manifestată prin atitudine iresponsabilă și comportament

superficial față de îndeplinirea obligațiunilor de serviciu și încălcarea prevederilor

art. 51 din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017, s-a

solicitat în conformitate cu art. 87 alin. (1) Codul muncii, acordul preliminar scris

al organului sindical privind eliberarea din serviciu din organele vamale a lui

Eugeniu Nistor, inspector principal al Postului vamal Aeroport Internațional

Chișinău (PVFI, aerian), Biroul Vamal Centru.

Potrivit extrasului din procesul-verbal al ședinței Comitetului Sindical al

Biroului Vamal Centru din 04 decembrie 2019, membrii Comitetului Sindical au

examinat scrisoarea Serviciului Vamal și au indicat că întru respectarea Hotărârii

Curții Constituționale, privind excepția de neconstituționalitate a art. 87 alin. (1)

din Codul muncii, cu referire la obligativitatea acordului organului sindical la

concediere (sesizarea nr. 88g/2017) nr. 34 din 08 decembrie 2017, publicată în

Monitorul Oficial nr. 33-39/6 din 02 februarie 2018, hotărârea Comitetului

Sindical nu este obligatorie pentru angajator. În același timp, în conformitate cu

art. 87 alin. (1) Codul muncii au exprimat opinia, prin rugămintea de a aplica o altă

sancțiune.

Așadar, pentru încălcările comise de reclamant și stabilite în urma anchetei de

19

serviciu, Serviciul Vamal întemeiat a emis ordinul nr. 1145-p din

10 decembrie 2019,,Cu privire la sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal

Centru” și i-a aplicat lui Eugeniu Nistor, inspector principal, Biroul Vamal Centru

sancțiunea disciplinară – distituire din funcție.

Aici, cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că sancțiunea disciplinară -

distituire din funcție, aplicată reclamantului Eugeniu Nistor, pentru încălcarea

disciplinei de serviciu, este o măsură proporțională în coraport cu abaterea

disciplinară constatată de angajator.

Argumentul lui Eugeniu Nistor că la data de 03 septembrie 2019 a absentat

motivat de la serviciu, deoarece s-a adresat la medic cu probleme de sănătate,

instanța de recurs îl apreciază ca fiind nefondat.

În argumentarea concluziei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit

pct. 13 din fișa poștului nr. 479 din 03 decembrie 2016, aprobată de șeful Biroului

Vamal Centru, Eugeniu Nistor este responsabil și răspunde pentru executarea

ordinelor, dispozițiilor și indicațiilor Biroului sau Serviciului Vamal în exercitarea

atribuțiilor de serviciu.

Prin ordinul Serviciului Vamal nr. 105-O din 16 martie 2012 s-a pus în

sarcina colaboratorilor vamali, care nu se prezintă la serviciu din motive de boala

să raporteze la prima oră a zilei de muncă prin mijloace tehnice (telefon, fax),

persoanei de serviciu a Unității de Gardă a Serviciului Vamal sau a Biroului

Vamal, după caz și conducătorului nemijlocit despre situația creată și instituția

medicala la care se deservește. Totodată, s-a pus în sarcina Unității de Gardă să

anunțe prin raport conducerea Serviciului Vamal sau a Birourilor Vamale, după

caz despre colaboratorii vamali care se află în concediu medical, precum și

instituția medicală la care aceștia s-au adresat.

La acest capitol, instanța de recurs reiterează că, potrivit raportului ofițerului

de serviciu al Secției Unității de Gardă, Tamara Ivanțoc din 02 septembrie 2019,

depus pe numele șefului Biroului Vamal Centru, Eduard Frumusachi, în

conformitate cu ordinul Directorului Serviciului Vamal nr. 105-O din

16 martie 2012 „Cu privire la disciplina de serviciu”, funcționarul vamal Eugeniu

Nistor, inspector principal post vamal Hârbovăț (PVIC) la data de

02 septembrie 2019, orele 21:30 a apelat la telefonul 024322742 și a anunțat că

începând cu data de 03 septembrie 2019 se va afla în concediu medical și se

deservește la Policlinica sectorului Botanica, municipiul Chișinău.

Potrivit explicațiilor date de Eugeniu Nistor în cadrul anchetei de serviciu,

acesta s-a adresat la medic cu copilul său minor. Consultația medicală a avut loc în

intervalul de timp 09:00-11:00, în mașina medicului Mihail Stratulat, în zona

centru al capitalei, regiunea Primăriei mun. Chișinău. Procedura cum a avut loc

înțelegerea de a supune consultației medicale copilul, funcționarul vamal Eugeniu

Nistor a refuzat să o explice, specificând doar că nu a telefonat medicul, având o

înțelegere prealabilă de a se întâlni.

Ținând cont de cele menționate, instanța de recurs consideră contradictorii

declarațiile lui Eugeniu Nistor și nefondate argumentele privind absența motivată

de la serviciu la data de 03 septembrie 2019.

Or, Eugeniu Nistor în susținerea temeiniciei argumentelor sale, nu a prezentat

probe ce confirmă acordarea concediului medical.

20

De altfel, lipsa adresării lui Eugeniu Nistor la Policlinica sectorului Botanica,

municipiul Chișinău sau la o altă instituție medicală se confirmă și prin

răspunsurile Instituției medico-sanitare Hîncești nr.209 din 23 octombrie 2019 și al

Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate nr.2735/19 din 25 octombrie 2019,

prin care Serviciul Vamal a fost informat că lui Eugeniu Nistor nu i s-au eliberat

certificate de concediu medical personal sau pentru îngrijirea copiilor.

Referitor la epicriza de examinare din 03 septembrie 2019 anexată la

materialele cauzei, care confirmă că pacientul XXXXXX a fost examinat de către

medicul Mihail Stratulat din cadrul Instituției Medicale „KinderMed Pediatric &

Family Care”, fiindu-i stabilită diagnoza rinofaringită acută (f.d.114, Vol.I),

instanța de recurs menționează că aceasta nu poate fi admisă ca o probă admisibilă

și pertinentă, ce ar demonstra veridicitatea declarațiilor reclamantului. Or, în

epicriza emisă, Eugeniu Nistor nu figurează în calitate de pacient sau însoțitor al

copilului minor.

Mai mult, reieșind din declarațiile reclamantului că consultația medicală a

avut loc în intervalul de timp 09:00-11:00, în mașina medicului, în zona centru al

capitalei, regiunea Primăriei mun. Chișinău, dar și de faptul că epicriza de

examinare din 03 septembrie 2019 nu a fost prezentat în cadrul anchetei de

serviciu, însă abia în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, apar dubii în

privința autenticității acesteia.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție cataloghează ca fiind nefondate

argumentele reclamantului Eugeniu Nistor privind absența sa motivată de la

serviciu în perioada 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019,

din motive de sănătate și că nu cunoștea despre graficul de serviciu pentru luna

octombrie 2019 și postul vamal unde urma să activeze.

Instanța de recurs subliniază că, conform graficului de lucru pentru luna

octombrie 2019, Eugeniu Nistor urma să se prezinte la muncă la data de

05 octombrie 2019, orele 08:00 – 20:00 și la data de 06 octombrie 2019 și

07 octombrie 2019, orele 20:00 – 08:00.

Potrivit declarațiilor lui Eugeniu Nistor, acesta a fost eliberat din arest

preventiv la data de 03 octombrie 2019, în jurul orelor 11:00 – 12:00.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că, Eugeniu Nistor fiind eliberat din arest

preventiv la data de 03 octombrie 2019, în jurul orelor 11:00 – 12:00, pe parcursul

zilei a avut posibilitatea să se prezinte la serviciu pentru a afla unde și când

activează, raporturile de muncă nefiind suspendate sau încetate.

Subsecvent, instanța de recurs precizează că, potrivit documentului medical

„Trimitere-Extras” din 20 decembrie 2019, la 04 octombrie 2019 Eugeniu Nistor a

a solicitat intervenția medicilor, fiindu-i acordat primul ajutor medical la domiciliu

(f.d.16, Vol.I).

Din declarațiile reclamantului rezultă că certificat de concediu medical nu a

fost deschis, însă s-a indicat în registrul despre acordarea ajutorului medical.

De asemena, funcționarul vamal Eugeniu Nistor a declarat că nu a comunicat

despre absentarea sa șefului ierarhic superior sau Secției Unitatea de Gardă.

Ținând cont de cele enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

21

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că Eugeniu

Nistor în perioada 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019 a

absentat nemotivat de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile

lucrătoare. Mai mult, faptul absentării de la exercitarea atribuțiilor de serviciu nu a

fost raportat la prima oră a zilei de muncă, prin mijloace tehnice (telefon, fax),

persoanei de serviciu a Unității de Gardă a Serviciului Vamal sau a Biroului

Vamal, după caz și conducătorului nemijlocit, conform pct. 1 al Ordinul

Serviciului Vamal nr. 105-O din 16 martie2012, iar Eugeniu Nistor nu a probat

prin probe veridice absența sa de la serviciu în perioada nominalizată.

Astfel, în contextul art. 11 al Legii cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din

21 decembrie 2017 și pct. 13 al Fișei de post a inspectorului principal, nr. 479 din

03 decembrie 2016, aprobată de șeful Biroului Vamal Centru, funcționarul vamal

Eugeniu Nistor a ignorat prevederile Ordinului Serviciului Vamal nr. 105-O din

16 martie 2012 cu privire la disciplina de serviciu, art. 13 lit. a) și c) al Legii cu

privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017, pct. 4 lit. c), pct. 5

alin. (1) lit. a), b) și d) din Codul de conduită a funcționarului vamal, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20 octombrie 2016.

De altfel, analizând declarațiile lui Eugeniu Nistor din ancheta de serviciu

referitoare la motivarea absențelor de la serviciu în perioada 05 octombrie 2019,

06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019, instanța de recurs ajunge la concluzia

netemeiniciei acestora, reieșind din argumentul reclamantului, care a comunicat că

nu are un răspuns la faptul dacă absențele sale sunt motivate, întrucât considera și

era sigur că se află în concediu anual.

În aceste condiții, instanța de recurs cu titlu subsidiar notează că Eugeniu

Nistor, fiind eliberat din arest preventiv la data de 03 octombrie 2019, în jurul

orelor 11:00 – 12:00, întru respectarea angajamentelor de serviciu asumate, avea

obligațiunea să se prezinte la serviciu pentru a afla unde și când activează, fapt însă

ignorat de acesta, ceea ce denotă indiferența acestuia față de serviciu.

La argumentul reclamantului că Serviciul Vamal nu urma să-l includă în

graficul de serviciu, întrucât se afla în arest preventiv, instanța de recurs

menționează că Serviciul Vamal nu a suspendat raporturile de muncă cu Eugeniu

Nistor, respectiv acesta era inclus în grafic ca să-și continue atribuțiile de serviciu,

în caz că arestul preventiv sau alte măsuri aplicate față de el în dosarul penal urmau

să înceteze.

Subsecvent, în partea ce ține de argumentele reclamantului că conform

art. 139 Cod administrativ actul administrativ, la caz, graficul de muncă pentru

luna octombrie 2019, devine valabil din momentul comunicării, instanța de recurs

relevă că conform art. 10 alin. (1) Cod administrativ actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

Prin urmare, acest grafic nu întrunește condițiile art. 10 alin. (1) Cod

administrativ pentru a fi calificat ca un act administrativ, respectiv prevederile

art.139 Cod administrativ sunt inaplicabile pentru graficele de serviciu.

Așadar, luând în considerare și reiterând cele enunțate, instanța de recurs

accentuează că ordinul Serviciului Vamal nr. 1145-p din 10 decembrie 2019,,Cu

privire la sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal Centru”, a fost emis

conform competenței, procedurii stabilite și prevederilor legii, motiv pentru care

22

recursul depus de Serviciul Vamal urmează a fi admis, actele judecătorești, care

constituie obiectul prezentului recurs anulate, cu emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii.

Conform art. 89 alin.(1) Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă

muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin

negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărîre a instanței de

judecată.

Conform art. 90 alin. (1) și (2) lit. a) – c) Codul muncii, în cazul restabilirii la

locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu,

angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: plata

obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la

muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această

perioadă; compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului

sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.);

compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Iar, conform art. 329 alin. (1) Codul muncii, angajatorul este obligat să repare

integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu

îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării

salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a

munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.

Având în vedere constatarea legalității și temeiniciei ordinului Serviciului

Vamal nr. 1145-p din 10 decembrie 2019 ,,Cu privire la sancționarea dlui Eugeniu

Nistor Biroul Vamal Centru”, instanța de recurs consideră neîntemeiate pretențiile

reclamantului privind restabilirea în funcția anterior deținută și încasarea

despăgubirilor pentru lipsă forțată de la serviciu, ori aceste pretenții sunt

subsecvente pretenției privind anularea ordinului nominalizat.

Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția

primei instanțe, menținută de instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei.

De altfel, din considerentele enunțate, instanța de recurs cataloghează ca fiind

pripite, nefondate și neîntemeiate concluziile instanțelor ierarhic inferioare, care au

stat la baza soluției pronunțate și opiniei privind temeinicia acțiunii depuse de

Eugeniu Nistor și anume că reclamantul nu a lipsit nemotivat la serviciu.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la

examinarea superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea cerințelor reclamantului, prin prisma prevederilor legale.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră întemeiat argumentul recurentului că instanța

de apel a emis decizia contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea primei instanțe

și decizia instanței de apel au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept

material, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia

din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

23

17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și de a emite o nouă

decizie de respingere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Eugeniu

Nistor, ca neîntemeiată.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Serviciul Vamal.

Se casează integral decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și se

emite o decizie nouă, prin care:

Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată în contencios

administrativ depusă de Eugeniu Nistor împotriva Serviciului Vamal privind

contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția

anterior deținută și încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la

muncă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Aliona Miron

Nicolae Craiu

Nina Vascan

24