3ra-78/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea in functia anterior detinuta, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca

Dosarul nr. 3ra-78/22 2-20010578-01-3ra-27012022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Dodon) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) D E C I Z I E 20 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Aliona Miron Nicolae Craiu Nina Vascan examinând recursul depus de Serviciul Vamal, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Nistor împotriva Serviciului Vamal privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția anterior deținută și încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la muncă, împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de către Serviciul Vamal împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 24 ianuarie 2020 Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția anterior deținută și încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la muncă.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a relatat că, prin ordinul Serviciului Vamal nr. 1145 din 10 decembrie 2019 a fost concediat din cadrul Biroului Vamal Centru din motivul absenței consecutive la serviciu, mai mult de 4 ore la data de 03 septembrie 2019, 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019. Reclamantul a susținut că la 24 decembrie 2019, în vederea respectării prevederilor art. 162, 164 și 165 Cod administrativ, a depus la Serviciul Vamal cerere prealabilă, înregistrată cu numărul de intrare 33962, prin care a solicitat suspendarea executării ordinului nominalizat, precum și anularea acestuia. 1 Serviciul Vamal în calitate de autoritate publică a ignorat prevederile normelor menționate și până la data de 13 ianuarie 2020, nu a soluționat cererea prealabilă.

Astfel, în opinia reclamantului, Serviciul Vamal a încălcat prevederile art. 167 din Codul administrativ, întrucât trebuia să soluționeze cererea sa prealabilă în termen de 15 zile și să-i comunice soluția adoptată pe marginea pretențiilor înaintate. De asemenea, reclamantul a opinat că Serviciul Vamal i-a încălcat drepturile la muncă, prin admiterea unui șir de încălcări în vederea constatării lipsei sale de la locul de muncă, mai mult de 4 ore, la data de 03 septembrie 2019, 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019, fără a prezenta anumite acte confirmative în acest sens. La acest capitol, Eugeniu Nistor a enunțat că la 03 septembrie 2019, i-a comunicat Șefului de Post al Punctului Vamal Hârbovăț că are nevoie să meargă la spital, deoarece avea probleme de sănătate, fapt ce se confirmă prin constatările Serviciului Securitate al Serviciului Vamal.

Însă, aproximativ pe la orele 13:00 a fost telefonat de șefa serviciului resurse umane a Serviciului Vamal, care i-a comunicat că urmează să se prezinte de urgență la Serviciul Vamal Central la orele 15:00. Respectiv, la ora stabilită, fiind rugat să meargă la Securitatea Internă a Serviciului Vamal, a fost reținut de colaboratorii Centrului Național Anticorupție pentru o perioadă de 72 ore, până la clarificarea și stabilirea tuturor circumstanțelor de fapt și de drept.

Ulterior, la demersul procurorului, prin încheierea judecătorului de instrucție nr. 14-645/2019 din 05 septembrie 2019, i-a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv pe o perioadă de 20 zile, adică până la data de 23 septembrie 2019, ora 15:55, care a fost prelungită cu încă 20 de zile la data de 19 septembrie 2019, prin încheierea judecătorului de instrucție, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2019. Reclamantul a notat că la 03 octombrie 2019 a fost eliberat din arest preventiv în baza ordonanței de revocarea a măsurii preventive, întocmită de procurorul din Procuratura Anticorupție.

La 04 octombrie 2019 s-a adresat la Spitalul Raional Hâncești în legătură cu înrăutățirea stării sănătății, fapt ce se confirmă prin extrasul medical din 20 decembrie 2019, potrivit căruia la data menționată Eugeniu Nistor s-a adresat pentru ajutor medical în legătură cu perturbarea sănătății fizice cauzate de condițiile inumane de detenție din Penitenciarul nr. 13. De altfel, Eugeniu Nistor a relevat că la 03 septembrie 2019 a fost detașat la Postul Vamal Hârbovăț, începând cu data de 03 septembrie 2019, adică în ziua în care a fost reținut. La 03 octombrie 2019, după ce a fost eliberat din arest preventiv, nu a fost informat de către administrația sau persoana responsabilă despre graficul de serviciu și la care post vamal urmează să-și desfășoare activitatea.

Or, în fiecare lună calendaristică, Serviciul Vamal întocmește graficul de serviciu al personalului și odată cu adoptarea unui grafic nou, fiecare colaborator vamal este informat unde își va desfășura serviciul în luna respectivă. Astfel, despre graficul de serviciu pe luna octombrie 2019, Biroul Vamal Centru urma să-i comunice în formă scrisă sau verbală și să-l informeze că a fost detașat la Postul Vamal Aeroport Internațional Chișinău și este inclus în graficul de serviciu. 2 În context, reclamantul a precizat că, întrucât graficul de serviciu se întocmește lunar, până la data de 30 septembrie 2019, Serviciul Vamal Chișinău nu putea să-l includă în graficul de serviciu, deoarece se afla în arest preventiv până la data de 08 octombrie 2019, ora 15:30.

Referitor la zilele de 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019, Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a menționat că fiind în calitate de inspector superior al Serviciului Vamal, în baza graficului de serviciu pe luna octombrie 2019, urma să-și desfășoare activitatea la Postul Vamal Aeroport Internațional Chișinău, reieșind din datele indicate de Biroul Vamal, în scrisoarea nr. 22996 din 20 decembrie 2019, unde se menționează că graficul de serviciu i-a fost adus la cunoștință la data de 07 octombrie 2019, pe parcursul zilei.

Reieșind din circumstanțele nominalizate, Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a precizat că nu avea de unde să cunoască zilele de serviciu pe luna octombrie 2019, or, acestea i-au fost aduse la cunoștință abia la 07 octombrie 2019, adică în perioada când așa numita comisie a constatat că a lipsit de la locul de muncă timp de 4 ore consecutiv, în perioada 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019. Mai mult, prin ordinul nr. 1404-p/o din 30 august 2019 a fost aprobat graficul de serviciu pentru luna septembrie 2019, precum și detașarea lui Eugeniu Nistor în altă funcție la Postul Vamal Hârbovăț din data de 01 septembrie 2019 până pe data de 30 septembrie 2019, iar un alt ordin privind prelungirea sau detașarea acestuia la Postul Vamal Aeroport Internațional Chișinău, nu a fost adoptat de către Serviciul Vamal Centru și nu i-a fost adus la cunoștință.

Astfel, în opinia reclamantului, ordinul Serviciului Vamal nr. 1145 din 10 decembrie 2019, a fost adoptat în baza unor acte, cum ar fi ordinul de transferare de la Postul Vamal Hîrbovăț la Postul Vamal Aeroport Internațional Chișinău, care nu au intrat în vigoare. Respectiv, reieșind din dispozițiile art. 139 și art. 141 alin. (1) din Codul administrativ, ordinul Serviciului Vamal nr. 1145 din 10 decembrie 2019, prin care a fost concediat funcționarul Biroului Vamal Centru, Eugeniu Nistor, este nul, deoarece este bazat pe un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident la examinarea actelor în baza cărora a fost adoptat actul administrativ individual defavorabil contestat la caz.

Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a menționat că, la data de 13 decembrie 2019, a înaintat Biroului Vamal Centru două cereri, prin care a solicitat informarea și eliberarea în termen de 15 zile a înscrisurilor, prin care se constată că Biroul Vamal Centru l-a informat despre graficul de serviciu precum și despre detașarea sa la Postul Vamal Aeroport Internațional Chișinău, care însă nu i-au fost eliberate. Reclamantul a indicat că a depus cererea prealabilă în conformitate cu art. 60 Cod administrativ, la 24 decembrie 2019, iar Serviciul Vamal urma s-o examineze și să-l informeze în termen de 15 zile despre soluția adoptată, adică până la data de 08 ianuarie 2020, fapt ce nu a fost efectuat.

În final, reclamantul a opinat că actul administrativ individual defavorabil contestat, este ilegal și urmează a fi anulat, deoarece la caz, nu a fost inițiată o procedură administrativă, conform art. 44 și 69 Cod administrativ și nici cercetată starea de fapt, nefiind audiat destinatarul actului administrativ, potrivit art. 94 Cod administrativ. De asemenea, nu a fost respectat principiul proporționalității, prevăzut la art. 29 Cod administrativ, principiul imparțialității de la art. 35 Cod 3 administrativ și principiul motivării, stipulat la art. 31 Cod administrativ. La fel, nefiind utilizat dreptul discreționar, conform art.16, 137 Cod administrativ. Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a solicitat anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 1145 din 10 decembrie 2019 cu privire la destituirea sa din funcție, cu restabilirea în funcția anterior deținută și achitarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 1145 din 10 decembrie 2019 ,,Cu privire la sancționarea lui Eugeniu Nistor, Biroul Vamal Centru” și s-a obligat Serviciul Vamal să emită actul administrativ individual de restabilire a lui Eugeniu Nistor, în funcția ocupată de inspector principal, Biroul Vamal Centru cu achitarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă (f.d.131). La 24 decembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Cod administrativ, Serviciul Vamal a depus apel, iar la 16 martie 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii lui Eugeniu Nistor (f.d.134, 156-163).

Prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Serviciul Vamal împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.216-232). În susținerea soluției emise, Curtea de Apel Chișinău a indicat că respectând prevederile art.208 alin. (1) Cod administrativ, la 24 decembrie 2019, Eugeniu Nistor, s-a adresat către Serviciului Vamal, cu cerere prealabilă, prin care a solicitat suspendarea executării ordinului nr. 1145 cu privire la sancționarea lui Eugeniu Nistor, Biroul Vamal Centru, precum și anularea acestuia (f.d.7-8).

Prin răspunsul Serviciului Vamal nr. 28/11-595 din 16 ianuarie 2020, lui Eugeniu Nistor i s-a comunicat că cererea prealabilă înaintată se lasă fără examinare, din considerentul că, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, actul administrativ de sancționare disciplinară poate fi atacat de către funcționarul public în instanța de contencios administrative în modul stabilit de lege. Or, în ordinul contestat, Serviciul Vamal a indicat calea de atac, care urmează a fi întreprinsă în caz de dezacord cu actul administrativ emis (f.d.74). Astfel, instanța de apel a constatat că Eugeniu Nistor, respectând prevederile normelor citate, a depus cerere prealabilă, motiv din care nu poate fi reținut argumentul Serviciului Vamal privind contestarea ordinului emis direct în instanța de judecată.

Or, art.208 alin. (1) Cod administrativ, prevede că, în cazurile prevăzute de lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura prealabilă, iar prevederile art. 60 al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și art. 53 alin.(7) din Legea nr.302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal, nu indică contestarea ordinului de sancționare disciplinară direct în instanța de contencios administrativ, ci în modul stabilit de lege.

În continuare, facând trimitere la dispozițiile art. 1 alin. (2)-(3), art. 3 alin. (1), art.11, art. 41 alin. (1)-(3), art. 51 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 52, art. 53 alin. (1)-(4), din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal, art. 2, 5, art. 53 lit. a) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la 4 funcția publică și statutul funcționarului public, dar și a pct. 31 și 32 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că Eugeniu Nistor nu a lipsit nemotivat de la serviciu în zilele de 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019, întrucât acesta nu a fost informat despre graficul de serviciu pentru luna octombrie 2019. De altfel, instanța de apel a constatat că Eugeniu Nistor, a probat lipsa motivată de la serviciu la data de 03 septembrie 2019 și în zilele de 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019, despre care conducerea Serviciului Vamal, a cunoscut.

Astfel, instanța de apel a opinat că, în condițiile în care Eugeniu Nistor a lipsit motivat de la serviciu, totodată, la caz, nefiind aplicabile temeiurile stabilite la art. 51 alin. (1) lit. e), f) și g) din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal, destituirea acestuia din funcție pe aceste temeiuri este ilegală. De asemenea, instanța ierarhic inferioară a apreciat critic argumentele Serviciului Vamal, precum că procedura administrativă a fost suspendată pe perioada de la 27 septembrie 2019 până la 05 noiembrie 2019, în temeiul raportului nr. 8234 din 27 septembrie 2019, deoarece suspendarea procedurii administrative este o operațiune administrativă care necesită a fi motivată prin-un act administrativ scris, conform prevederilor art. 28, 31, 81, 118 Cod administrativ.

Mai mult, instanța de apel a enunțat că suspendarea se comunică participantului de către autoritatea publică/persoana care conduce procedura, iar la dosarul administrativ lipsește dovada comunicării acesteia lui Eugeniu Nistor. Astfel, suspendarea operațiunii administrative (ancheta de serviciu) a fost neîntemeiată. Analizând actul administrativ contestat în raport cu normele legale enunțate, Curtea de Apel Chișinău a constatat că acesta nu corespunde cerințelor și exigențelor impuse de lege, iar criticile apelantului sunt nefondate.

Având în vedere cele enunțate, instanța de apel a concluzionat că prima instanța a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, legea materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților la un proces echitabil, garantat de art.6 CEDO, iar temei legal pentru casarea hotărârii n-a fost stabilit. La 19 noiembrie 2021 Serviciul Vamal a depus recurs, iar la 14 februarie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Eugeniu Nistor.

În susținerea recursului, Serviciul Vamal a indicat că nu este de acord cu decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Astfel, la argumentele instanței de apel că Eugeniu Nistor, în cadrul ședințelor de judecată a demonstrat lipsa motivată de la locul de muncă, iar Serviciul Vamal în cadrul anchetei de serviciu nu a luat în considerare aceste argumente, recurentul a menționat următoarele. Așadar, referitor la lipsa nemotivată de la locul de muncă pentru data de 5 03 septembrie 2019 Serviciul Vamal a enunțat că, Eugeniu Nistor a comunicat șefului de post că urmează să se prezinte la spital. În acest sens, la data de 02 septembrie 2019, orele 21:30, conform Ordinului Serviciului Vamal nr. 105-O din 16 martie 2012, intimatul a comunicat ofițerului de serviciu al secției Unității de Gardă că, începând cu data de 03 septembrie 2019 va fi în concediu medical și se deservește la Policlinica sect.

Botanica, mun. Chișinău. Aici, recurentul a relevat că instanța de fond nu a luat în considerare argumentele sale, că în cadrul anchetei de serviciu Eugeniu Nistor nu a prezentat ca dovadă, un act ce ar confirma acordarea concediului medical. În context, recurentul a relevat că, în cadrul anchetei de serviciu, a fost solicitată asistența Ministerului Sănătății, întru stabilirea dacă intimatul s-a adresat la medicul de familie sau acestuia i-a fost eliberat certificat de concediu medical, personal și/sau pentru îngrijirea copiilor. Prin răspunsurile Instituției medico-sanitare Hâncești nr.209 din 23 octombrie 2019 și Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate nr.2735/19 din 25 octombrie 2019, Serviciul Vamal a fost informat că cetățeanului Eugeniu Nistor nu i s-au eliberat certificate de concediu medical, personal sau pentru îngrijirea copiilor.

Astfel, în opinia recurentului, afirmațiile intimatului sunt nefondate și contradictorii, întrucât în cererea de chemare în judecată a afirmat că s-a adresat la medic deoarece personal avea probleme de sănătate, însă în cadrul anchetei de serviciu, conform explicațiilor, acesta a comunicat că s-a adresat la medic nu el personal, dar a fost cu copilul său minor. Totodată, intimatul în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată a prezentat o epicriză de examinare din data de 03 septembrie 2019, emisă de doctorul Mihai Stratulat, în care în calitate de pacient figurează XXXXXX. La acest capitol, recurentul a menționat că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au luat în considerare această epicriză la adoptarea soluției.

Or, în epicriza prezentată, intimatul nu figurează în calitate de pacient sau însoțitor al copilului minor. Mai mult, legislația din domeniul sănătății nu prevede eliberarea unor asemenea acte. În context, recurentul a opinat că dacă Eugeniu Nistor dispunea de această epicriză inițial, urma să o prezinte în cadrul examinării anchetei de serviciu, fapt neefectuat de acesta, ceea ce presupune că acest act a fost eliberat fictiv, pentru a demonstra instanței motivul lipsei de la locul de muncă. Prin urmare, în opinia Serviciului Vamal, instanța de fond a luat în considerare la adoptarea soluției un act nereglementat din punct de vedere legal, care nu demonstrează lipsa motivată de la locul de muncă a intimatului pentru data de 03 septembrie 2019. De altfel, în baza celor relatate, recurentul reclamă lipsa de responsabilitate a intimatului Eugeniu Nistor, or, după consultațiile medicului, în cazul în care au fost, acesta a neglijat să se prezinte la serviciu.

Mai mult, recurentul a subliniat că Eugeniu Nistor a fost reținut de organul de urmărire penală la orele 15:55. Respectiv, acest argument nu poate fi luat în calcul ca motiv al absenței de la serviciu, deoarece intimatul urma să-și exercite atribuțiile de serviciu începând cu ora 8:00.

Argumentele instanțelor ierarhic inferioare invocate în motivarea actelor judecătorești, emise în prezenta cauză privind lipsa nemotivată a lui Eugeniu Nistor de la locul de muncă în zilele de 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 6 07 octombrie 2019 (PVFI Aeroport Internațional Chișinău), și anume că intimatul nu cunoștea despre graficul de serviciu pentru luna octombrie și postul vamal unde urma să activeze, recurentul le-a catalogat ca fiind nefondate, deoarece fiind eliberat din arest preventiv la data de 03 octombrie 2019, acesta urma să se prezinte la serviciu pentru a afla unde și când activează, raporturile de muncă nefiind suspendate sau încetate, fapt însă neglijat de reclamant. În acest sens, recurentul a adăugat că Eugeniu Nistor la 13 octombrie 2019 s-a prezentat la PVFI Aeroport Internațional Chișinău pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, fapt ce denotă că acesta cunoștea postul vamal și la ce dată urma să-și exercite atribuțiile de serviciu.

În final, Serviciul Vamal a opinat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat legea la adoptarea soluției, întrucât legiuitorul la art.64 alin.(1) lit.f) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, stabilește expres sancțiunea disciplinară, destituire din funcție, pentru lipsă nemotivată de la locul de muncă timp de 4 ore consecutiv pe parcursul unei zile lucrătoare.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au admis în calitate de probă un act nereglementat legal, și anume epicriza medicală, nu au acceptat argumentul recurentului că ulterior examinării medicale, în cazul în care a fost, intimatul nu s-a prezentat la locul de muncă, nefiindu-i deschis buletin medical personal sau pentru îngrijirea copilului minor, nu au luat în considerare că intimatul a fost reținut de organele de drept la orele 15:55, respectiv în intervalul de timp 08:00 - 15:55, acesta urma să fie la locul de muncă, precum nici faptul că Eugeniu Nistor a fost eliberat din arest preventiv la data de 03 octombrie 2019 și urma să se prezinte la serviciu pe data de 05-07 octombrie 2019, raporturile de muncă nefiind suspendate sau încetate.

Deși la 17 februarie 2022 Eugeniu Nistor a recepționat copia recursului depus de Serviciul Vamal, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului, până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra acesteia. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios administrativ la 10 noiembrie 2021. Din materialele cauzei rezultă că Serviciul Vamal a recepționat copia dispozitivului deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău la data de 11 noiembrie 2021, la adresa poștei electronice, iar decizia motivată a instanței de apel la 13 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, fapte confirmate prin extrasul din poșta electronică și avizul de recepție, anexate la dosar (f.d.233, 238). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Serviciul Vamal s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen recursul la 19 noiembrie 2021 și motivarea recursului la data de 14 februarie 2022. 7 Prin încheierea din 02 martie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Serviciul Vamal a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Eugeniu Nistor, reprezentat de Adrian Berezovschi din următoarele motive. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1)-(3) Cod administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Articolul 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ prevede, că examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)-e). Din materialele cauzei rezultă că reclamantul Eugeniu Nistor începând cu 13 septembrie 2004 deținea funcția de inspector principal, Post Vamal Aeroport 8 Internețional Chișinău (PVFI, aerian), având gradul special de Căpitan al Serviciului Vamal, în baza ordinului Serviciului Vamal nr. 1417-p din 30 decembrie 2011, fără sancțiuni disciplinare nestinse. Potrivit fișei postului prezentată la dosarul administrativ nr. 479 din 03 decembrie 2016, Eugeniu Nistor deținea funcția de inspector principal al subdiviziunii structurale Postul Vamal Aeroportul Internațional Chișinău (PVFI, Aerian).

Prin ordinul Biroului Vamal Centru nr. 1404-p/o din 30 august 2019 s-a aprobat graficul de serviciu pentru luna septembrie 2019, precum și lista funcționarilor vamali desemnați responsabili de activitatea turelor în luna septembrie 2019. Totodată, s-a dispus trecerea temporară într-o altă funcție a funcționarului vamal Eugeniu Nistor, inspector principal, Postul vamal Aeroport Internațional Chișinău (PVFI, aerian) din cadrul Biroului Vamal Centru, la Post Vamal Hârbovăț (PVIC) în perioada 01 septembrie 2019 - 30 septembrie 2019 (f.d. 14, Vol.I).

Potrivit raportului ofițerului de serviciu al Secției unității de gardă, Tamara Ivanțoc din 02 septembrie 2019, depus pe numele șefului Biroului Vamal Centru, Eduard Frumusachi, în conformitate cu ordinul Directorului Serviciului Vamal nr. 105-O din 16 martie 2012 „Cu privire la disciplina de serviciu”, funcționarul vamal Eugeniu Nistor, inspector principal Post Vamal Hârbovăț (PVIC) la data de 02 septembrie 2019, orele 21:30 a apelat la telefonul 024322742 și a anunțat că, începând cu data de 03 septembrie 2019 se va afla în concediu medical și se deservește la Policlinica sectorului Botanica, municipiul Chișinău. Prin epicriza de examinare din 03 septembrie 2019 se constată că pacientul XXXXXX a fost examinat de către medicul Mihail Stratulat din cadrul Instituției Medicale „KinderMed Pediatric&Family Care”, fiindu-i stabilită diagnoza rinofaringită acută (f.d.114, Vol.I).

La 03 septembrie 2019 în baza ordonanței procurorului în Procuratura Anticorupție din 03 septembrie 2019 și procesului-verbal de reținere, Eugeniu Nistor, angajat al Serviciului Vamal a fost reținut pentru un termen de 72 ore pe motivul existenței bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal în cadrul cauzei penale nr. 2019970393 (f.d.19-20, 21-21- verso, Vol.I). Prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și mandatului judecătoresc din 05 septembrie 2019 s-a aplicat în privința lui Eugeniu Nistor măsura preventivă sub formă de arest preventiv pe un termen de 20 zile cu evidența termenului măsurii preventive arestării din 03 septembrie 2019, ora 15:55 până la 23 septembrie 2019, ora 15:55 (f.d.

28-33, Vol.I). Iar, prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și mandatului judecătoresc din 19 septembrie 2019 măsura preventivă sub formă de arest preventiv în privința lui Eugeniu Nistor a fost prelungită cu 20 de zile, începând cu data de 23 septembrie 2019 orele 15:55 până la 13 octombrie 2019, orele 15.55 (f.d. 41-47, Vol.I). La 03 octombrie 2019 Eugeniu Nistor a fost eliberat din arest preventiv în baza ordonanței de revocare a măsurii preventive întocmită de procurorul din cadrul Procuraturii Anticorupție. Potrivit documentului medical „Trimitere-Extras” din 20 decembrie 2019, la 04 octombrie 2019 Eugeniu Nistor a solicitat intervenția medicilor, fiindu-i acordat primul ajutor medical la domiciliu (f.d.16, Vol.I).

9 Prin încheierea din 11 noiembrie 2019, aprobată de președintele comisiei de disciplină la 20 noiembrie 2019 pe marginea anchetei de serviciu nr. 506-O din 08 noiembrie 2019 s-a propus aplicarea inspectorului principal Biroul Vamal Centru, Eugeniu Nistor sancțiunea disciplinară – destituire din funcție. La 10 decembrie 2019 Serviciul Vamal a emis ordinul nr. 1145-p „Cu privire la sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal Centru”, prin care s-a aplicat lui Eugeniu Nistor, inspector principal, Biroul Vamal Centru, sancțiunea disciplinară - destituire din funcție (f.d.17-18, Vol.I). La 24 decembrie 2019 Eugeniu Nistor a depus la Serviciul Vamal cerere prealabilă, prin care a solicitat suspendarea ordinului nr. 1145-p din 10 decembrie 2019 și continuarea exercitării atribuțiilor de serviciu până la adoptarea unei hotărâri definitive și irevocabile, precum și anularea acestuia (f.d.7-8, Vol.I).

Prin răspunsul nr. 28/11-595 din 16 ianuarie 2020 Serviciul Vamal i-a comunicat lui Eugeniu Nistor că cererea prealabilă înaintată se lasă fără examinare din considerentul că, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, actul administrativ de sancționare disciplinară poate fi atacat de către funcționarul public în instanța de contencios administrativ în modul stabilit de lege. Or, în ordinul contestat, Serviciul Vamal a indicat calea de atac, care urmează a fi întreprinsă în caz de dezacord cu actul administrativ emis (f.d.74, Vol.I).

Iar, la 24 ianuarie 2020 Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal solicitând anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 1145-p „Cu privire la sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal Centru” și restabilirea sa în funcția anterior deținută cu achitarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă. Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 1145-p din 10 decembrie 2019 ,, Cu privire la sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal Centru” și a obligat Serviciul Vamal să emită actul administrativ individual de restabilire a lui Eugeniu Nistor, în funcția ocupată de inspector principal, Biroul Vamal Centru cu achitarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă (f.d.131, Vol.I).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 10 noiembrie 2021 a respins apelul depus de Serviciul Vamal împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.216-232). Efectuând controlul judiciar al deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și al hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, instanțele ierarhic inferioare au interpretat și aplicat în mod eronat legea materială ce guvernează raportul material litigios și au apreciat greșit materialul probator administrat, iar drept consecință au adoptat o soluție greșită.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție precizează că următoarele elemente ale cazului, analizate în ansamblu, conduc la consolidarea unei convingeri certe privind netemeinicia acțiunii înaintate de Eugeniu Nistor, reprezentat de avocatul Adrian 10 Berezovschi, astfel, fiind impusă casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei decizii noi de respingere a cererii de chemare în judecată a reclamantului Eugeniu Nistor împotriva Serviciului Vamal privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția anterior deținută și încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la muncă, ca neîntemeiată.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs relevă prevederile art. 3 Cod administrativ, conform cărora legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept. Potrivit art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

În sensul art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Conform art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Articolul 20 al Codului administrativ stipulează că dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Iar, în corespundere cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. De asemena, instanța de recurs invederează și dispozițile art. 1 alin. (2) și (3) al Legii nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal, potrivit cărora Serviciul Vamal este o autoritate administrativă aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, care exercită funcțiile și atribuțiile ce îi revin și implementează politica vamală a statului prin aplicarea uniformă și imparțială a legislației în domeniul vamal în scopul asigurării, în limita competențelor sale, a securității economice a statului.

Serviciul Vamal dispune de autonomie administrativă și decizională, respectînd prevederile legislației în vigoare. Activitatea Serviciului Vamal este un gen special de activitate în serviciul public ce constă în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor Serviciului Vamal, care este parte componentă a sistemului organelor de drept și al organelor securității statului Conform art. 3 alin. (1) al Legii menționate, Activitatea Serviciului Vamal se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea legii, în conformitate cu principiile legalității, imparțialității, nediscriminării, profesionalismului, independenței, integrității, transparenței, obiectivității, eficienței, loialității și responsabilității.

11 Potrivit art. 11 alin. (1)-(4) al Legii enunțate, personalul Serviciului Vamal este constituit din funcționarii publici cu statut special din cadrul Serviciului și personalul contractual (de deservire tehnică și cel auxiliar). Statutul juridic al funcționarului public cu statut special din cadrul Serviciului Vamal (în continuare – funcționar vamal) este reglementat de prezenta lege și este conferit datorită naturii atribuțiilor de serviciu. Acțiunea Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public se extinde asupra raporturilor de serviciu ale funcționarului vamal în măsura în care acestea nu sînt reglementate prin prezenta lege. Gradele de calificare stabilite prin Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nu se conferă funcționarilor vamali.

În cazul personalului contractual din cadrul Serviciului Vamal, care nu are statut de funcționar vamal, angajat în baza contractului individual de muncă, se aplică prevederile legislației muncii. Drepturile, obligațiile, atribuțiile și competențele personalului Serviciului Vamal se stabilesc prin prezenta lege, prin fișa postului și prin alte acte normative.

În conformitate cu art. 13 lit. a)-j) al Legii indicate, funcționarul vamal este obligat: să respecte și să asigure respectarea Constituției Republicii Moldova, a legilor și a altor acte normative, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; să respecte jurămîntul depus, să cunoască și să respecte regulamentele de ordine interioară și Codul de etică și conduită al funcționarului vamal, precum și cerințele fișei postului; să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să îndeplinească conștiincios îndatoririle de serviciu prevăzute de lege; să execute instrucțiunile de serviciu, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhic superiori; să-și perfecționeze continuu pregătirea profesională; să păstreze informația oficială cu accesibilitate limitată și să nu divulge informația care i-a devenit cunoscută în exercițiul funcțiunii; să informeze, în mod corect și în limitele responsabilităților profesionale, persoanele fizice și juridice interesate; să folosească patrimoniul și echipamentul din dotare în scopul îndeplinirii corespunzătoare a îndatoririlor de serviciu și să nu le folosească pentru interese personale; să depună, în condițiile legii, declarația de avere și interese personale; să raporteze imediat conducătorului ierarhic superior cazurile de corupție, practicile ilegale, abaterile de la conduita și etica profesională,

care i-au devenit cunoscute. În corespundere cu art. 41 alin. (1) lit. d), alin. (2) și (3) al Legii nominalizate, raporturile de serviciu ale funcționarului vamal încetează în următoarele cazuri: destituire din funcție a funcționarului vamal. Încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarului vamal în cazurile prevăzute la alin. (1) are loc conform prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Eliberarea și destituirea funcționarului vamal se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Conform art. 49 alin. (1)-(2) al aceleiași Legi, pentru neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, pentru încălcarea normelor de etică și conduită, pentru pagubele materiale pricinuite, pentru contravențiile sau infracțiunile săvîrșite în timpul ori în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de serviciu, funcționarul vamal poartă răspundere disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz. 12 Răspunderea disciplinară reprezintă un ansamblu de norme care reglementează actele și faptele săvîrșite de către funcționarul vamal în exercitarea atribuțiilor sale, considerate a fi abateri disciplinare, precum și de sancțiuni care se aplică în mod corespunzător.

Potrivit art. 51 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal, constituie abateri disciplinare: nerespectarea programului de muncă, inclusiv absența sau întîrzierea nemotivată la serviciu ori plecarea de la serviciu înainte de ora stabilită în program, admise în mod repetat. În conformitate cu art.52 lit. h) al Legii menționate, pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcționarului vamal i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: destituire din funcție.

Iar, conform art. 53 alin.(1)-(4) al aceleiași Legi, sancțiunile disciplinare se aplică de către directorul Serviciului Vamal: a) în termen de 6 luni de la data săvîrșirii abaterii, cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și de Codul muncii al Republicii Moldova; b) în termen de o lună de la data constatării abaterii disciplinare de către angajator, în urma efectuării unei anchete de serviciu, iar în cazul în care funcționarul vamal se află în concediu anual de odihnă, în concediu de studii sau în concediu medical acest termen se suspendă pînă la revenirea acestuia la serviciu. Sancțiunea disciplinară, exceptînd avertismentul, nu poate fi aplicată decît după o cercetare prealabilă a faptei imputate de către comisia de disciplină.

Cercetarea prealabilă impune aplicarea sancțiunii disciplinare după investigarea prealabilă a faptei imputate și după audierea echitabilă a funcționarului vamal. La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, de circumstanțele în care aceasta a fost săvîrșită, de comportamentul funcționarului vamal în timpul serviciului, precum și de existența altor sancțiuni disciplinare al căror termen nu a expirat. Constituirea, componența și atribuțiile comisiei de disciplină, precum și procedura de efectuare a anchetei de serviciu și de aplicare a sancțiunilor disciplinare se stabilesc printr-un regulament aprobat prin ordinul directorului.

Subsecvent, instanța de recurs consideră imperioase speței și prevederile art. 53 lit. a) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, conform cărora raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică: dacă funcționarul public este arestat preventiv sau îi este aplicat arestul administrativ. Conform art. 64 alin. (1) lit. f) al Legii menționate, persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune destituirea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcția publică, în următoarele cazuri: absență nemotivată de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare.

Cu titlu subsidiar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că conform pct. 5 subpct.1 lit. a), b) și d) al Codului de etică și conduită a funcționarului vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20 octombrie 2016, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, colaboratorul vamal își asumă responsabilitatea personală fiind obligat: să respecte prevederile legale, dispozițiile interne, precum 13 și normele profesionale specifice activității desfășurate; să respecte și să aplice principiile activității în organele vamale; să îndeplinească sarcinile de serviciu conștient, responsabil, obiectiv și impartial.

Iar, potrivit pct. 18 al Codului de etică și conduită a funcționarului vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20 octombrie 2016, pentru încălcarea prevederilor prezentului Cod, a principiilor și standardelor de conduită, colaboratorul vamal poartă răspundere disciplinară, contravențională și penală. Astfel, instanța de recurs reiterează că, prin cererea de chemare în judecată Eugeniu Nistor a solicitat anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 1145-p din 10 decembrie 2019 „Cu privire la sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal Centru”, invocând netemeinicia acestuia. Argumentele principale indicate de Eugeniu Nistor în susținerea opiniei sale privind netemeinicia actului administrativ contestat sunt: neinițierea procedurii administrative, conform art. 44 și 69 Cod administrativ și nici cercetarea stării de fapt, nefiind audiat destinatarul actului administrativ, potrivit art. 94 Cod administrativ.

De asemenea, a invocat nerespectarea principiului proporționalității, prevăzut la art. 29 Cod administrativ, principiului imparțialității de la art. 35 Cod administrativ și principiului motivării, stipulat la art. 31 Cod administrativ, dar și neutilizarea dreptului discreționar, conform art.16 și 137 Cod administrativ. Studiind materialele cauzei, având în vedere dispozițiile normelor legale enunțate, instanța de recurs consideră argumentele invocate de Eugeniu Nistor în susținerea opiniei sale privind netemeinicia și ilegalitatea ordinului Serviciului Vamal nr. 1145-p din 10 decembrie 2019 neîntemeiate și pur declarative. Or, la o analiză mai amplă a materialelor cauzei și a ordinului contestat se atestă că acesta întrunește condițiile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv în partea aplicării sancțiunii disciplinare reclamantului Eugeniu Nistor.

Mai mult, la dosarul administrativ au fost anexate actele ce confirmă respectarea de către Serviciul Vamal a prevederilor legale la emiterea actului administrativ individual defavorabil contestat. La acest capitol, instanța de recurs menționează că conform pct. 2 al Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, Anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, Comisia de disciplină este o structură deliberativă, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, care are competența de a asigura cercetarea, atunci cînd este sesizată, a faptelor funcționarilor publici considerate ca abateri disciplinare și de a propune sancțiunea disciplinară aplicabilă sau clasarea cauzei, după caz.

Potrivit pct. 4 al Regulamentului nominalizat, Comisia de disciplină se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorității publice. În conformitate cu pct. 31 subpct. 1)-3) al Regumentului enunțat, Comisia de disciplină poate fi sesizată de: conducătorul autorității publice; conducătorul subdiviziunii structurale în care își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui faptă este sesizată; orice persoană care consideră că prin fapta unui funcționar public a fost comisă o abatere disciplinară, inclusiv dacă acestei persoane i-au fost lezate drepturile și interesele legitime. În corespundere cu pct. 32 al Regulamentului menționat, sesizarea se depune la secretariatul (cancelaria) autorității publice în cadrul căreia își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui faptă este sesizată.

Aceasta se transmite 14 președintelui comisiei de disciplină, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la depunere.

Conform pct. 36 al Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, Anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, după primirea sesizării, președintele comisiei de disciplină, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, convoacă ședința comisiei de disciplină care decide: 1) remiterea sesizării secretarului comisiei în vederea desfășurării anchetei de serviciu; 2) constituirea unui grup de lucru abilitat cu desfășurarea anchetei de serviciu – în cazurile în care obiectul sesizării este unul complex, precum și dacă sînt vizați 2 sau mai mulți funcționari publici; 3) clasarea cauzei – în situația în care se constată că: a) nu sînt îndeplinite condițiile prevăzute la subpct.1), 3), 4) și 6) din pct.34 din prezentul Regulament; b) a expirat termenul specificat la pct.67 din prezentul Regulament; c) nu sînt îndeplinite condițiile prevăzute la subpct.2) al pct.34 din prezentul Regulament, iar identificarea funcționarului public, a cărui faptă este sesizată, nu este posibilă.

Iar, conform pct. 38 subpct. 1)-5) al aceluiași Regulament, desfășurarea anchetei de serviciu presupune: examinarea sesizării; audierea funcționarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării; audierea persoanei care a formulat sesizarea; culegerea informațiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror alte persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului; administrarea probelor, precum și verificarea documentelor și a declarațiilor prezentate.

Astfel, din dosarul administrativ, materialul nr. 99/2019 și rezultatele anchetei de serviciu nr. 506-O din 08 noiembrie 2019 se atestă că, prin raportul Direcției Integritate și Supraveghere din cadrul Serviciului Vamal nr. 7747 din 12 septembrie 2019, Directorul-adjunct interimar al Serviciului Vamal, Viorel Doagă a fost informat despre examinarea circumstanțelor expuse în comunicatul de presă din data de 06 septembrie 2019 postat pe pagina oficială web a Centrului Național Anticorupție cu privire la reținerea de către ofițerii Centrului Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție a unui angajat vamal acuzat de corupere pasivă. Totodată, s-a menționat că, prin comunicarea verbală cu reprezentanții Centrului Național Anticorupție s-a stabilit că, funcționarul vamal al Biroului Vamal Centru, Eugeniu Nistor a fost reținut la data de 03 septembrie 2019. La data de 12 septembrie 2019 Eugeniu Nistor se afla în arest în izolatorul Centrului Național Anticorupție.

Respectiv, întru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului în mod obiectiv și multilateral, în temeiul prevederilor pct. 5 și 6 lit. a) ale Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu, aprobat prin ordinul Serviciului Vamal nr. 307-O din 02 iulie 2018, Direcția integritate și supraveghere a considerat oportun inițierea anchetei de serviciu în acest sens. Astfel, procedura administrativă a fost inițiată din oficiu de Serviciul Vamal la data de 12 septembrie 2019. Prin ordinul Serviciului Vamal nr. 442-O din 16 octombrie 2018 a fost instituită Comisia de disciplină a Serviciului Vamal (f.d.115, Vol.I).

15 Prin pct. 1 al ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din 13 septembrie 2019 inspectorii principali ai Secției Investigații Speciale a Direcției Integritate și Supraveghere Dumitru Harabari și Viorel Jechiu au fost desemnați responsabili de efectuarea investigațiilor pe marginea anchetei de serviciu inițiată în baza raportului nr .7747 din 12 septembrie 2019. Prin răspunsul nr. 03/27-4275 din 18 septembrie 2019 Centrul Național Anticorupție, Direcția generală urmărire penală, a informat Serviciul Vamal despre desfășurarea urmăririi penale în cadrul cauzei penale pornite la 06 iunie 2019, în cadrul căreia este vizat angajatul Serviciului Vamal, Eugeniu Nistor având statut procesual de învinuit, învinuirea fiindu-i adusă la cunoștință la 03 septembrie 2019. Totodată, i-a comunicat că, prin încheierea din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în privința acestuia a fost aplicată măsura preventivă, sub formă de arest preventiv, pe un termen de 20 zile.

La fel, a menționat că, urmărirea penală pe caz nu este finisată, fiind efectuate acțiuni de urmărire penală, care se impun în vederea finisării acesteia și adoptării unei decizii definitive și legale.

Prin raportul nr. 8234 din 27 septembrie 2019, Direcția Integritate și Supraveghere din cadrul Serviciului Vamal a informat Directorul-adjunct interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban despre examinarea circumstanțelor expuse în comunicatul de presă din 06 septembrie 2019, expus pe pagina oficială web a Centrului Național Anticorupție cu privire la reținerea de către ofițerii Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupției a unui angajat vamal acuzat de corupere pasivă, ce a servit temei pentru inițierea anchetei de serviciu în baza ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din 13 septembrie 2019. A menționat că, potrivit răspunsului nr. 25451 din 25 septembrie 2019 parvenit de la Centrul Național Anticorupție, funcționarul vamal al Biroului Vamal Centru, Eugeniu Nistor, în cadrul cauzei privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal, are statut procesual de învinuit, în privința acestuia fiind aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv, pe un termen de 20 zile.

La fel, i-a comunicat că în cadrul investigațiilor de serviciu s-a stabilit, că la data de 03 septembrie 2019, la momentul reținerii funcționarului vamal Eugeniu Nistor, acesta urma să fie la serviciu, exercitându-și atribuțiile în cadrul PVIC Hârbovăț (rutier), însă la 02 septembrie 2019, acesta prin intermediul telefonului a anunțat Unitatea de Gardă a subdiviziunii Căușeni din cadrul Biroului Vamal Centru, că din motiv de boală a copilului va lipsi de la serviciu. Astfel, întru verificarea informației, cu privire la lipsa motivată de la serviciu a lui Eugeniu Nistor la data de 03 septembrie 2019, Direcția Integritate și Supraveghere, prin demersul nr. 28/04-15879 din 20 septembrie 2019 a solicitat de la Casa Națională de Asigurări Sociale expunerea asupra subiectului, iar la moment informația nu a parvenit.

Prin urmare, întru elucidarea circumstanțelor cazului în mod obiectiv și multilateral cu privire la absența motivată de la serviciu la data de 03 septembrie 2019 a funcționarului vamal Eugeniu Nistor, în temeiul prevederilor pct. 22 lit. c) al Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu, aprobat prin ordinul Serviciului Vamal nr. 307-O din 02 iulie 2018, Direcția integritate și supraveghere a propus suspendarea termenului de examinare a anchetei de serviciu nr. 421-O din 13 septembrie 2019. Șeful interimar al Postului Vamal Aeroport Internațional Chișinău (PVFI, Aerian) prin raportul nr. 6020 din 15 octombrie 2019 a informat despre faptul că în perioada 04-08 octombrie 2019, inspectorul principal Eugeniu Nistor a absentat 16 nemotivat de la serviciu și a solicitat stabilirea tuturor circumstanțelor cazului, cu întreprinderea măsurilor ce se impun.

Biroul Vamal Centru prin scrisoarea nr. 15554 din 18 octombrie 2019 a informat Serviciul Vamal, Direcția Integritate și Supraveghere că de către Șeful- interimar al Postului Vamal Aeroportul Internațional Chișinău (PVFI, aerian) Alexandr Vakre a fost depus raportul nr. 6020 din 16 octombrie 2019 privind neprezentarea inspectorului principal Eugeniu Nistor la serviciu în perioada 04-08 octombrie 2019. Or, conform graficului de serviciu aprobat urma să-și exercite atribuțiile de serviciu în tura nr. 2. Motivul invocat de către inspectorul principal Eugeniu Nistor pe faptul absenței nemotivate de la serviciu ar fi adresarea la medic din cauza unor probleme de sănătate, nefiind prezentat în acest sens un certificat medical.

Având în vedere că inspectorul principal Eugeniu Nistor este vizat în ancheta de serviciu inițiată de către Direcția Integritate și Supraveghere, precum și al evitării unor acțiuni duble în privința funcționarului vamal, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu, aprobat prin ordinul Serviciului Vamal nr. 307-O din 02 iulie 2018, Biroul Vamal Centru a remis Direcției Integritate și Supraveghere raportul nr. 3020 din 16 octombrie 2019 și actele acumulate pentru a fi supuse examinării în ancheta de serviciu inițiată.

Instanța de recurs reiterează că în cadrul desfășurării anchetei de serviciu, la 20 septembrie 2019 a fost audiat inspectorul principal al Secției Unitate de Gardă a Biroului Vamal Centru, Tamara Ivanțoc, care a explicat că la data de 02 septembrie 2019, în jurul orelor 21:30, a fost telefonată de către inspectorul Eugeniu Nistor, care i-a comunicat că începând cu data de 03 septembrie 2019 se va afla în concediu medical. Serviciul Vamal prin scrisoarea nr. 28/04-15879 din 20 septembrie 2019 a solicitat Casei Naționale de Asigurări în Medicină să fie informat despre faptul dacă în perioada 26 august 2019-03 septembrie 2019 lui Eugeniu Nistor i-a fost eliberat certificat medical sau dacă s-a aflat în concediu medical, ca temei fiind starea sănătății fizice personale sau a copiilor săi minori.

Centrul de Sănătate Hâncești, prin scrisoarea nr. 209 din 23 octombrie 2019 a informat Serviciul Vamal, că Eugeniu Nistor este înregistrat pe lista medicului de familie din cadrul Centrului de Sănătate Hâncești, iar în perioada 26 august 2019- 03 septembrie 2019 acesta nu s-a adresat la medicul de familie privind eliberarea certificatului medical. Prin scrisoarea nr. 2735/19 din 25 octombrie 2019, intrată la Serviciul Vamal la data de 30 octombrie 2019, Direcția Generală Asistență Socială și Sănătate a informat Serviciul Vamal, că conform bazei de date a Casei Naționale de Asigurări în Medicină, copiii minori ai reclamantului sunt înregistrați pe lista medicului de familie în una din instituțiile medicale din municipiul Chișinău, iar Eugeniu Nistor, tatăl copiilor, este înregistrat pe lista medicului de familie din cadrul IMSP CS Hâncești.

Totodată, în urma evaluării documentelor medicale a copiilor s-a constatat că înregistrări referitoare la vizitele la medicul de familie în perioada nominalizată lipsesc, iar certificate de concediu medical pentru îngrijirea copilului nu au fost eliberate. În continuare, instanța de recurs subliniază că, la 25 octombrie 2019 în cadrul anchetei de serviciu, Eugeniu Nistor a dat explicații în scris în baza întrebărilor adresate cu privire la lipsa de la serviciu în luna septembrie 2019, precum și în tura din datele de 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019. Astfel, 17 reclamantul a comunicat că în luna septembrie 2019 a lipsit de la serviciu, deoarece a fost reținut de Centrul Național Anticorupție, iar în luna octombrie a lipsit din motiv că s-a simțit rău, însă nu i-a fost eliberat certificat de concediu medical, cazul fiind înregistrat în registru despre acordarea ajutorului medical.

La materialele dosarului administrativ a fost anexată explicația lui Eugeniu Nistor pe marginea întrebărilor adresate referitor la absența de la serviciu la data de 03 septembrie 2019, unde reclamantul a specificat că, la data nominalizată s-a adresat cu copilul la medicul Mihail Stratulat, aproximativ la orele 09:00-11:00 în municipiul Chișinău, sectorul Centru. Motivul adresării la medic cu copilul la data de 03 septembrie 2019 este că soția sa era la serviciu.

Prin raportul nr. 9330 din 05 noiembrie 2019 Direcția integritate și supraveghere a propus Serviciului Vamal, în temeiul prevederilor pct. 18, 20 ale Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu, aprobat prin ordinul Serviciului Vamal nr. 307-O din 02 iulie 2018, examinarea complexă a acțiunilor/inacțiunilor admise de funcționarul vamal Eugeniu Nistor, fiind propusă anexarea materialelor acumulate în cadrul examinării preliminare a circumstanțelor expuse în raportul nr. 6020 din 16 octombrie 2019 la ancheta de serviciu inițiată în baza ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din 13 septembrie 2019. Prin raportul Direcției integritate și supraveghere nr. 9329 din 05 noiembrie 2019 din motivul decăderii temeiului de suspendare a anchetei de serviciu, în conformitate cu pct. 26 din Regulamentul cu privire la efectuarea anchetei de serviciu, aprobat prin ordinal Serviciului Vamal nr. 307-O din 02 iulie 2018,

a fost propusă reluarea examinării anchetei de serviciu inițiate în baza ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din 13 septembrie 2019. Prin ordinul Serviciului Vamal nr. 506-O din 08 noiembrie 2019 s-a disjungat ancheta de serviciu inițiată în baza ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din 13 septembrie 2019 întru investigarea circumstanțelor ce au condiționat lipsa nemotivată a funcționarului vamal al Biroului Vamal Centru Eugeniu Nistor de la executarea atribuțiilor de serviciu la 03 septembrie 2019 și în perioada 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019. Totodată, s-au desemnat inspectorii principali ai Secției investigații speciale a Direcției integritate și supraveghere, Dumitru Harabari și Viorel Jechiu responsabili de efectuarea investigațiilor pe marginea anchetei de serviciu disjungate din ancheta de serviciu inițiată în baza Ordinului Serviciului Vamal nr.421-O din 13 septembrie 2019. La fel, s-a ordonat ca persoanele nominalizate în pct. 2 să prezinte rezultatele finale ale anchetei de serviciu șefului Direcției integritate și supraveghere, cu respectarea termenilor prevăzuți de Regulamentul cu privire la efectuarea anchetei de serviciu, aprobat prin ordinul Serviciului Vamal nr. 307-O din 02 iulie 2018. Prin încheierea din 11 noiembrie 2019,

aprobată de Președintele Comisiei de disciplină la 20 noiembrie 2019 pe marginea anchetei de serviciu nr. 506-O din 08 noiembrie 2019 s-a propus aplicarea inspectorului principal al Biroului Vamal Centru, Eugeniu Nistor sancțiunea disciplinară – destituire din funcție.

Potrivit încheierii nominalizate, în rezultatul investigațiilor s-a stabilit, că în temeiul comunicatului de presă din data de 06 septembrie 2019 expus pe pagina oficială web a Centrului Național Anticorupție, cu privire la reținerea de către ofițerii Centrului Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție a unui angajat vamal acuzat de corupere pasivă, Direcția integritate și supraveghere a inițiat ancheta de serviciu în baza ordinului Serviciului Vamal nr. 421-O din 13 septembrie 2019. Între timp, de către Direcția integritate și supraveghere a fost 18 recepționat raportul nr. 6020 din 16 octombrie 2019 a șefului PVFI Aeroport Internațional Chișinău (aerian), parvenit prin intermediul scrisorii Biroului Vamal Centru, înregistrată cu nr. 15554 din 18 octombrie 2019. Conform, celor invocate, în perioada 04 octombrie 2019-08 octombrie 2019, funcționarul vamal Eugeniu Nistor a ignorat graficul de serviciu pentru luna octombrie 2019, aprobat de Directorul interimar al Serviciului Vamal, fiind absent de la exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul turei 2, a PVFI Aeroport Internațional Chișinău (aeroport).

Astfel, s-a dedus că, funcționarul vamal Eugeniu Nistor a respectat parțial prevederile ordinului Serviciului Vamal nr. 105-O din 16 martie 2013, or, acesta a raportat persoanei de serviciu din cadrul Secției Unitatea de Gardă despre absența sa de la serviciu pentru data de 03 septembrie 2019, însă a indicat că se va deservi la policlinica sectorului Botanica. De facto, consultațiile medicale s-au petrecut într-o unitate de transport cu un medic, fără a fi prezentate confirmări și înregistrări a celor declarate de Eugeniu Nistor, lipsa unui certificat medical înregistrat la instituțiile medicale din Republica Moldova, fapt motivat prin insuficiența de timp până la orele 15:00, când a fost invitat la Serviciul Vamal.

Prin urmare, absentarea funcționarului vamal Eugeniu Nistor la data de 03 septembrie 2019 nu are un fond motivat, fiind lipsă de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare.

Totodată, pe marginea raportului nr. 6020 din 16 octombrie 2019 parvenit prin intermediul scrisorii Biroului Vamal Centru s-a concluzionat că funcționarul vamal Eugeniu Nistor și în cazul dat a absentat nemotivat de la exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul turei 2 la PVFI Aeroport Internațional Chișinău (aerian) de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare, acțiuni admise repetat în perioada 04 octombrie 2019-08 octombrie 2019. Astfel, s-a propus atenționarea conducerii Biroului Vamal Centru asupra efectuării unui control riguros a activității posturilor vamale, cu raportare imediată a absenței de la serviciu a funcționarilor din subordine și aplicarea inspectorului principal al Biroului Vamal Centru, Eugeniu Nistor sancțiunea disciplinară - destituire din funcție.

Prin scrisoarea Directorului adjunct interimar al Serviciului Vamal nr. 28/03-19457 din 25 noiembrie 2019, în legătură cu încălcarea gravă a disciplinei de serviciu, manifestată prin atitudine iresponsabilă și comportament superficial față de îndeplinirea obligațiunilor de serviciu și încălcarea prevederilor art. 51 din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017, s-a solicitat în conformitate cu art. 87 alin. (1) Codul muncii, acordul preliminar scris al organului sindical privind eliberarea din serviciu din organele vamale a lui Eugeniu Nistor, inspector principal al Postului vamal Aeroport Internațional Chișinău (PVFI, aerian), Biroul Vamal Centru.

Potrivit extrasului din procesul-verbal al ședinței Comitetului Sindical al Biroului Vamal Centru din 04 decembrie 2019, membrii Comitetului Sindical au examinat scrisoarea Serviciului Vamal și au indicat că întru respectarea Hotărârii Curții Constituționale, privind excepția de neconstituționalitate a art. 87 alin. (1) din Codul muncii, cu referire la obligativitatea acordului organului sindical la concediere (sesizarea nr. 88g/2017) nr. 34 din 08 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 33-39/6 din 02 februarie 2018, hotărârea Comitetului Sindical nu este obligatorie pentru angajator. În același timp, în conformitate cu art. 87 alin. (1) Codul muncii au exprimat opinia, prin rugămintea de a aplica o altă sancțiune.

Așadar, pentru încălcările comise de reclamant și stabilite în urma anchetei de 19 serviciu, Serviciul Vamal întemeiat a emis ordinul nr. 1145-p din 10 decembrie 2019,,Cu privire la sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal Centru” și i-a aplicat lui Eugeniu Nistor, inspector principal, Biroul Vamal Centru sancțiunea disciplinară – distituire din funcție. Aici, cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că sancțiunea disciplinară - distituire din funcție, aplicată reclamantului Eugeniu Nistor, pentru încălcarea disciplinei de serviciu, este o măsură proporțională în coraport cu abaterea disciplinară constatată de angajator. Argumentul lui Eugeniu Nistor că la data de 03 septembrie 2019 a absentat motivat de la serviciu, deoarece s-a adresat la medic cu probleme de sănătate, instanța de recurs îl apreciază ca fiind nefondat.

În argumentarea concluziei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit pct. 13 din fișa poștului nr. 479 din 03 decembrie 2016, aprobată de șeful Biroului Vamal Centru, Eugeniu Nistor este responsabil și răspunde pentru executarea ordinelor, dispozițiilor și indicațiilor Biroului sau Serviciului Vamal în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Prin ordinul Serviciului Vamal nr. 105-O din 16 martie 2012 s-a pus în sarcina colaboratorilor vamali, care nu se prezintă la serviciu din motive de boala să raporteze la prima oră a zilei de muncă prin mijloace tehnice (telefon, fax), persoanei de serviciu a Unității de Gardă a Serviciului Vamal sau a Biroului Vamal, după caz și conducătorului nemijlocit despre situația creată și instituția medicala la care se deservește.

Totodată, s-a pus în sarcina Unității de Gardă să anunțe prin raport conducerea Serviciului Vamal sau a Birourilor Vamale, după caz despre colaboratorii vamali care se află în concediu medical, precum și instituția medicală la care aceștia s-au adresat. La acest capitol, instanța de recurs reiterează că, potrivit raportului ofițerului de serviciu al Secției Unității de Gardă, Tamara Ivanțoc din 02 septembrie 2019, depus pe numele șefului Biroului Vamal Centru, Eduard Frumusachi, în conformitate cu ordinul Directorului Serviciului Vamal nr. 105-O din 16 martie 2012 „Cu privire la disciplina de serviciu”, funcționarul vamal Eugeniu Nistor, inspector principal post vamal Hârbovăț (PVIC) la data de 02 septembrie 2019, orele 21:30 a apelat la telefonul 024322742 și a anunțat că începând cu data de 03 septembrie 2019 se va afla în concediu medical și se deservește la Policlinica sectorului Botanica, municipiul Chișinău.

Potrivit explicațiilor date de Eugeniu Nistor în cadrul anchetei de serviciu, acesta s-a adresat la medic cu copilul său minor. Consultația medicală a avut loc în intervalul de timp 09:00-11:00, în mașina medicului Mihail Stratulat, în zona centru al capitalei, regiunea Primăriei mun. Chișinău. Procedura cum a avut loc înțelegerea de a supune consultației medicale copilul, funcționarul vamal Eugeniu Nistor a refuzat să o explice, specificând doar că nu a telefonat medicul, având o înțelegere prealabilă de a se întâlni. Ținând cont de cele menționate, instanța de recurs consideră contradictorii declarațiile lui Eugeniu Nistor și nefondate argumentele privind absența motivată de la serviciu la data de 03 septembrie 2019. Or, Eugeniu Nistor în susținerea temeiniciei argumentelor sale, nu a prezentat probe ce confirmă acordarea concediului medical.

20 De altfel, lipsa adresării lui Eugeniu Nistor la Policlinica sectorului Botanica, municipiul Chișinău sau la o altă instituție medicală se confirmă și prin răspunsurile Instituției medico-sanitare Hîncești nr.209 din 23 octombrie 2019 și al Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate nr.2735/19 din 25 octombrie 2019, prin care Serviciul Vamal a fost informat că lui Eugeniu Nistor nu i s-au eliberat certificate de concediu medical personal sau pentru îngrijirea copiilor. Referitor la epicriza de examinare din 03 septembrie 2019 anexată la materialele cauzei, care confirmă că pacientul XXXXXX a fost examinat de către medicul Mihail Stratulat din cadrul Instituției Medicale „KinderMed Pediatric & Family Care”, fiindu-i stabilită diagnoza rinofaringită acută (f.d.114, Vol.I), instanța de recurs menționează că aceasta nu poate fi admisă ca o probă admisibilă și pertinentă, ce ar demonstra veridicitatea declarațiilor reclamantului.

Or, în epicriza emisă, Eugeniu Nistor nu figurează în calitate de pacient sau însoțitor al copilului minor. Mai mult, reieșind din declarațiile reclamantului că consultația medicală a avut loc în intervalul de timp 09:00-11:00, în mașina medicului, în zona centru al capitalei, regiunea Primăriei mun. Chișinău, dar și de faptul că epicriza de examinare din 03 septembrie 2019 nu a fost prezentat în cadrul anchetei de serviciu, însă abia în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, apar dubii în privința autenticității acesteia.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție cataloghează ca fiind nefondate argumentele reclamantului Eugeniu Nistor privind absența sa motivată de la serviciu în perioada 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019, din motive de sănătate și că nu cunoștea despre graficul de serviciu pentru luna octombrie 2019 și postul vamal unde urma să activeze. Instanța de recurs subliniază că, conform graficului de lucru pentru luna octombrie 2019, Eugeniu Nistor urma să se prezinte la muncă la data de 05 octombrie 2019, orele 08:00 – 20:00 și la data de 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019, orele 20:00 – 08:00.

Potrivit declarațiilor lui Eugeniu Nistor, acesta a fost eliberat din arest preventiv la data de 03 octombrie 2019, în jurul orelor 11:00 – 12:00. În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, Eugeniu Nistor fiind eliberat din arest preventiv la data de 03 octombrie 2019, în jurul orelor 11:00 – 12:00, pe parcursul zilei a avut posibilitatea să se prezinte la serviciu pentru a afla unde și când activează, raporturile de muncă nefiind suspendate sau încetate. Subsecvent, instanța de recurs precizează că, potrivit documentului medical „Trimitere-Extras” din 20 decembrie 2019, la 04 octombrie 2019 Eugeniu Nistor a a solicitat intervenția medicilor, fiindu-i acordat primul ajutor medical la domiciliu (f.d.16, Vol.I).

Din declarațiile reclamantului rezultă că certificat de concediu medical nu a fost deschis, însă s-a indicat în registrul despre acordarea ajutorului medical. De asemena, funcționarul vamal Eugeniu Nistor a declarat că nu a comunicat despre absentarea sa șefului ierarhic superior sau Secției Unitatea de Gardă. Ținând cont de cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 21 contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că Eugeniu Nistor în perioada 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019 a absentat nemotivat de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare.

Mai mult, faptul absentării de la exercitarea atribuțiilor de serviciu nu a fost raportat la prima oră a zilei de muncă, prin mijloace tehnice (telefon, fax), persoanei de serviciu a Unității de Gardă a Serviciului Vamal sau a Biroului Vamal, după caz și conducătorului nemijlocit, conform pct. 1 al Ordinul Serviciului Vamal nr. 105-O din 16 martie2012, iar Eugeniu Nistor nu a probat prin probe veridice absența sa de la serviciu în perioada nominalizată.

Astfel, în contextul art. 11 al Legii cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017 și pct. 13 al Fișei de post a inspectorului principal, nr. 479 din 03 decembrie 2016, aprobată de șeful Biroului Vamal Centru, funcționarul vamal Eugeniu Nistor a ignorat prevederile Ordinului Serviciului Vamal nr. 105-O din 16 martie 2012 cu privire la disciplina de serviciu, art. 13 lit. a) și c) al Legii cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017, pct. 4 lit. c), pct. 5 alin. (1) lit. a), b) și d) din Codul de conduită a funcționarului vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20 octombrie 2016. De altfel, analizând declarațiile lui Eugeniu Nistor din ancheta de serviciu referitoare la motivarea absențelor de la serviciu în perioada 05 octombrie 2019, 06 octombrie 2019 și 07 octombrie 2019, instanța de recurs ajunge la concluzia netemeiniciei acestora, reieșind din argumentul reclamantului, care a comunicat că nu are un răspuns la faptul dacă absențele sale sunt motivate, întrucât considera și era sigur că se află în concediu anual.

În aceste condiții, instanța de recurs cu titlu subsidiar notează că Eugeniu Nistor, fiind eliberat din arest preventiv la data de 03 octombrie 2019, în jurul orelor 11:00 – 12:00, întru respectarea angajamentelor de serviciu asumate, avea obligațiunea să se prezinte la serviciu pentru a afla unde și când activează, fapt însă ignorat de acesta, ceea ce denotă indiferența acestuia față de serviciu. La argumentul reclamantului că Serviciul Vamal nu urma să-l includă în graficul de serviciu, întrucât se afla în arest preventiv, instanța de recurs menționează că Serviciul Vamal nu a suspendat raporturile de muncă cu Eugeniu Nistor, respectiv acesta era inclus în grafic ca să-și continue atribuțiile de serviciu, în caz că arestul preventiv sau alte măsuri aplicate față de el în dosarul penal urmau să înceteze.

Subsecvent, în partea ce ține de argumentele reclamantului că conform art. 139 Cod administrativ actul administrativ, la caz, graficul de muncă pentru luna octombrie 2019, devine valabil din momentul comunicării, instanța de recurs relevă că conform art. 10 alin. (1) Cod administrativ actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Prin urmare, acest grafic nu întrunește condițiile art. 10 alin. (1) Cod administrativ pentru a fi calificat ca un act administrativ, respectiv prevederile art.139 Cod administrativ sunt inaplicabile pentru graficele de serviciu.

Așadar, luând în considerare și reiterând cele enunțate, instanța de recurs accentuează că ordinul Serviciului Vamal nr. 1145-p din 10 decembrie 2019,,Cu privire la sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal Centru”, a fost emis conform competenței, procedurii stabilite și prevederilor legii, motiv pentru care 22 recursul depus de Serviciul Vamal urmează a fi admis, actele judecătorești, care constituie obiectul prezentului recurs anulate, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. Conform art. 89 alin.(1) Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărîre a instanței de judecată.

Conform art. 90 alin. (1) și (2) lit. a) – c) Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă; compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.); compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Iar, conform art. 329 alin. (1) Codul muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. Având în vedere constatarea legalității și temeiniciei ordinului Serviciului Vamal nr. 1145-p din 10 decembrie 2019 ,,Cu privire la sancționarea dlui Eugeniu Nistor Biroul Vamal Centru”, instanța de recurs consideră neîntemeiate pretențiile reclamantului privind restabilirea în funcția anterior deținută și încasarea despăgubirilor pentru lipsă forțată de la serviciu, ori aceste pretenții sunt subsecvente pretenției privind anularea ordinului nominalizat.

Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția primei instanțe, menținută de instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei. De altfel, din considerentele enunțate, instanța de recurs cataloghează ca fiind pripite, nefondate și neîntemeiate concluziile instanțelor ierarhic inferioare, care au stat la baza soluției pronunțate și opiniei privind temeinicia acțiunii depuse de Eugeniu Nistor și anume că reclamantul nu a lipsit nemotivat la serviciu.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la examinarea superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea cerințelor reclamantului, prin prisma prevederilor legale. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiat argumentul recurentului că instanța de apel a emis decizia contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 23 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și de a emite o nouă decizie de respingere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Eugeniu Nistor, ca neîntemeiată. Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Serviciul Vamal.

Se casează integral decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și se emite o decizie nouă, prin care: Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Eugeniu Nistor împotriva Serviciului Vamal privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția anterior deținută și încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la muncă. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Aliona Miron Nicolae Craiu Nina Vascan 24