3ra-808/22 — anularea actului administrativ

3ra-808/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-808/22

2-20165642-01-3ra-05082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova și Serviciul Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Celombitco Valentin împotriva Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, terț Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani cu privire la

anularea actelor administrative și obligarea radierii informației din Registrul

informației criminalistice și criminologie al Republicii Moldova,

împotriva deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul depus de Celombitco Valentin, reprezentat de avocatul stagiar Ion

Tulbure, casată integral hotărârea din 10 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și emisă o deciziei nouă de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 31 decembrie 2020, Celombitco Valentin a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Tehnologii

Informaționale și Ministerului Afacerilor Interne, terț Procuratura mun. Chișinău,

Oficiul Buiucani cu privire la anularea actelor administrative defavorabile și obligarea

emiterii actului administrativ favorabil.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, în legătură cu necesitatea pregătirii

setului de acte, concludent procesului de emigrare în XXXXX, ținând cont de cerințele

înaintate de autoritățile XXXXX, la cererea sa, Serviciul Tehnologii Informaționale i-a

eliberat certificatul de cazier detaliat seria XXXXX din 28 decembrie 2018, potrivit

căruia în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova

este înscrisă în privința lui următoarea informație cu caracter criminogen: XXXXX.

1

În viziunea reclamantului mențiunile descrise nu mai sunt actuale și veridice,

precum și temei legal de a le insera și menține în Registrul informației criminalistice și

criminologice al Republicii Moldova, nu există.

La 29 octombrie 2019, s-a adresat Serviciului Tehnologii Informaționale cu

cerere, solicitând radierea informației specificate în certificatul de cazier detaliat, care

se cuprinde în Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor,

a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, astfel încât, informația

dată să nu se mai reflectă într-un asemenea certificat. Cererea respectivă a fost

recepționată de către pârât la 30 octombrie 2019.

La 10 noiembrie 2019, a recepționat răspunsul nr.8/6-1-C-957/2019 din 04

noiembrie 2019 al Serviciului Tehnologii Informaționale, prin care a fost informat că,

radierea datelor se face prin inserarea unei note speciale și nu reprezintă excluderea

fizică a datelor din RICC.

Reclamantul consideră că, refuzul pârâtului de a radia din Registrul informației

criminalistice și criminologice a informației privind antecedentele sale penale, îi

creează impedimente în procesul de emigrare peste hotare, pentru reîntregirea familiei

și anume, pentru a duce un trai comun cu soția sa, care este cetățeancă a XXXXX.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă cererea Serviciului Tehnologii Informaționale și a fost declarată

inadmisibilă acțiunea sa înaintată împotriva Serviciului Tehnologii Informaționale, terț

Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani cu privire la obligarea Serviciului

Tehnologii Informaționale să radieze informația specificată în certificatul de cazier

detaliat seria XXXXX din 28 decembrie 2018 din Registrul informației criminalistice

și criminologice al Republicii Moldova.

A notat că, deși reprezentantul Serviciului Tehnologii Informaționale, în ședința

de judecată din 29 octombrie 2020, a insistat că răspunsul nr.8/6-1-C-957/2019 din 04

noiembrie 2019 urma să fie contestat inițial în procedură prealabilă, totuși acesta nu

conține informația cu privire la exercitarea căilor de atac.

Având în vedere poziția Serviciului Tehnologii Informaționale, precum și faptul

că răspunsul nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2019, pe care l-a recepționat la 10

noiembrie 2019, nu cuprinde informația cu privire la exercitarea căilor de atac, la

aceiași dată, 10 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, a depus cerere în

adresa Serviciului Tehnologii Informaționale, solicitând anularea răspunsului nr.8/6-1-

C-957/2019 din 04 noiembrie 2019 ca fiind ilegal și neîntemeiat, cu radierea

informației din certificatul de cazier detaliat seria XXXXX din 28 decembrie 2018 din

Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova.

Prin răspunsul nr.8/2-T-472/20 din 26 noiembrie 2020, Serviciul Tehnologii

Informaționale a respins cererea sa din 10 noiembrie 2020, motivând că răspunsul

nr.8/6-1-C-957/2019 l-a recepționat la 10 noiembrie 2019, prin urmare, depunerea

cererii prealabile la 12 noiembrie 2020 s-a realizat cu depășirea termenului de un an

prevăzut la art.162 alin.(2) din Codul administrativ. Totodată, a fost informat că,

procesului de radiere este supusă numai informația neveridică, însă datele Registrului

se consideră corecte și veridice până la proba contrarie, în modul prevăzut de lege. La

2

fel, s-a indicat că informația conținută în Registru în privința lui nu are repercusiuni

asupra eliberării pașaportului/vizei. Iar, în temeiul art.167 alin.(2) și art.168 alin.(1) din

Codul administrativ, răspunsul Serviciului Tehnologii Informaționale a fost expediat

autorității publice ierarhic superioare (MAI) în vederea luării unei decizii definitive.

Reclamantul considera că, răspunsul nr.8/2-T-472/20 din 26 noiembrie 2020 al

Serviciului Tehnologii Informaționale este unul formal, lipsit de substrat factologic și

legal, pasibil de a fi anulat.

A subliniat că, cererea prealabilă împotriva răspunsului nr.8/6-1-C-957/2019 din

04 noiembrie 2019, notificat lui la 10 noiembrie 2019, a fost depusă prin intermediul

oficiului poștal, la aceiași dată - 10 noiembrie 2020, și recepționat de Serviciul

Tehnologii Informaționale la 12 noiembrie 2020, fapt confirmat prin ordinul de plată a

serviciilor poștale și avizul de recepție poștală a scrisorii de expediere în adresa

Serviciului, fapt ce se conține și pe pagina oficială web a ÎS „Poșta Moldovei”

www.posta.md/ro/tracking?id=DS2001150176AR.

De asemenea, reclamantul consideră neîntemeiat și ilegal răspunsul nr.8/2-T-

472/20 din 26 noiembrie 2020, or, cererea prealabilă a fost depusă la 10 noiembrie

2020, prin intermediul oficiului poștal, mijloc de comunicare legal prevăzut și de

Codul administrativ.

Prin răspunsul nr.44/22-T-3324/20 din 08 decembrie 2020 al Ministerului

Afacerilor Interne, notificat lui la 11 decembrie 2020, a fost informat că, actul

administrativ contestat i-a fost adus la cunoștință la 10 noiembrie 2019, iar în contextul

în care acesta nu conține informația cu privire la exercitarea căilor de atac, termenul de

contestare a expirat la 09 noiembrie 2020, respectiv, depunerea cererii prealabile la 12

noiembrie 2020, s-a realizat cu omiterea termenului de prescripție.

Reclamantul remarcă că, poziția Ministerului Afacerilor Interne referitor la

calcularea termenelor de procedură este eronată, deoarece contravine art.63 alin.(1) din

Cod administrativ, care stipulează că, calcularea termenelor în procedura

administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 Cod civil

(după renumerotare 383-390 Cod civil).

Răspunsul nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2020 al Serviciului Tehnologii

Informaționale l-a recepționat prin intermediul oficiului poștal, la 10 noiembrie 2019,

respectiv, termenul de un an a expirat la 10 noiembrie 2020, or, răspunsul contestat la

recepționat la 10 noiembrie 2019, zi care nu se i-a în considerare la calcularea

termenului de efectuare a actului de procedură.

Luând în considerare perioada de timp la care se referă informația criminogenă

relevată în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova,

raportată la ziua de astăzi, conchide asupra necesității radierii acesteia din Sistemul

informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, ținută în Registru, în modul în care să nu se

mai reflecte în certificatul de cazier detaliat. Or, antecedentele penale generate de

infracțiunile despre care se menționează în certificatul respectiv sunt stinse, iar dânsul

se consideră la moment ca fiind persoana care nu are antecedente penale, respectiv

3

temei legal pentru menținerea acestor informații în Registrul informației criminalistice

și criminologice al Republicii Moldova, nu există.

Astfel, odată ce stingerea antecedentelor penale anulează consecințele de drept

nefavorabile pentru condamnat, fiind reabilitat deplin, la solicitarea acestuia urmează

să i se elibereze un certificat de cazier detaliat, fără mențiuni care îi impun noi lipsuri

și restricții.

Mai mult, conform art.110 din Codul penal, antecedentele penale reprezintă o

stare juridică a persoanei, ce apare din momentul rămânerii definitive a sentinței de

condamnare, generând consecințe de drept nefavorabile pentru condamnat până la

momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitării.

Iar, art.111 alin.(3) din Codul penal, prevede că, stingerea antecedentelor penale

anulează toate incapacitățile și decăderile din drepturi legate de antecedentele penale.

Stingerea antecedentelor penale restabilește persoana în drepturile și interesele

sale legitime, ceea ce înseamnă că persoana dată urmează a fi tratată de către autorități

similar unei persoane care nu a comis infracțiuni și despre care nu există mențiuni în

Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor

penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni.

Existența la moment în privința lui a informației criminogene în Registrul

informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova, îi încalcă drepturile

și interesele sale legitime, generând în continuare consecințe de drept nefavorabile, în

situația în care ce antecedentele penale pentru infracțiunile respective au fost stinse

demult.

Cele menționate îi obstrucționează procesul de emigrare peste hotare, deoarece în

cazierul judiciar mai figurează informații care nu mai sunt actuale și-l identifică ca o

persoană ce prezintă un risc, fapt despre care pârâtul este la curent și nu-l neagă, având

în vedere că, anterior a depus numeroase cereri și interpelări, prin care a solicitat

actualizarea informației în RICC.

Radierea informației criminogene în privința lui este necesară și se circumscrie în

sfera drepturilor și intereselor sale legitime ce se cuprind în art.111 alin.(3) din Codul

penal.

Reclamantul a subliniat că, în situația în care în Registru informația nu este

completă, aceasta urmează să fie radiată, deoarece conținutul informațional, sau

propriu-zis informația din cazier, precum și Registru nu corespunde prevederilor

legislației pertinente, care stabilesc că evidența unică implică întregul curs al

procedurilor penale, adică se cuprinde din elemente exhaustive, pornind de la

începerea urmăririi penale, și continuând cu rectificarea datelor în funcție de

rezultatele urmăririi penale, judecării cauzei și executării pedepsei privative de

libertate sau a altei pedepse.

Poziția Serviciului Tehnologii Informaționale, precum că radierea presupune

inserarea unei note speciale, este una legală, doar că operează pentru date și informații

cu caracter criminogen, care sunt reflectate deplin, complet, în strică conformitate cu

prevederile legale, pe când dânsul solicită excluderea unor date neactualizate din

conținutul Registrului informației criminalistice și criminologice al Republicii

4

Moldova, reflectată în certificatul de cazier detaliat, modul de evidență a cărora este

contrară prevederilor normative citate supra.

Lipsa actelor procesuale în privința înscrierilor pe cauzele penale nr.XXXXX și

nr.XXXXX, este o încălcare gravă, care contravine pct.15, 24 alin.(3), pct.26 alin.(3) și

(4), pct.27 alin.(2) din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului

privind organizarea și funcționarea Sistemului Informațional automatizat, Registrul

informației criminalistice și criminologice nr.328 din 24.05.2012.

Mai mult, Serviciul Tehnologii Informaționale, prin răspunsul nr.8/2-T-472/20

din 26 noiembrie 2020, a recunoscut că informația pe cauza penală nr.XXXXX

lipsește, motivând că Procuratura mun. Chișinău nu și-a îndeplinit obligațiile legale,

însă nu a ținut cont de faptul că administratorul Registrului este obligat, în

corespundere cu pct.26 alin.(3) și (4) din Hotărârea Guvernului nr.328 din 24.05.2012,

să asigure colectarea informațiilor de la participanți, stocarea lor în banca centrală de

date, menținerea și actualizarea Registrului în baza informației colectate, precum și să

verifice autenticitatea, veridicitatea și oportunitatea prezentării de către participanți a

datelor în banca centrală de date Registrului.

La interpelările sale, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani l-a informat că în

privința lui nu a fost înregistrat dosar penal, fapt ce confirmă că înscrierea pe cauza

penală nr.XXXXX, nu este veridică și nu se bazează pe acte procesuale de rigoare.

De asemenea, în cadrul cauzei penale nr.XXXXX, despre care este mențiunea în

certificatul de cazier, a fost încetată la XXXXX de către Judecătoria sect. Râșcani

mun. Chișinău, în privința lui fiind emisă ordonanță de scoatere de sub urmărire penală

pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către el.

Deci, în cauza penală respectivă, în privința lui a fost emisă ordonanță de scoatere

de sub urmărire penală, fapt ce rezultă din răspunsul Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, procesul penal sus vizat nu putea fi încetat în instanța de judecată.

Faptul că înscrierea vizată este una eronată, se demonstrează și prin faptul că la

diferite perioade de timp, Serviciul Tehnologii Informaționale a eliberat certificate de

cazier detaliat cu conținut contradictoriu, or, în certificatul de cazier din 23 iunie 2017,

este indicată informația precum că, XXXXX, iar în certificatul de cazier din 28

decembrie 2018, deja s-a indicat că la XXXXX.

Astfel, în diferite certificate de cazier, Serviciul Tehnologii Informaționale a

indicat informații care se contrazic reciproc, fapt ce denotă conținutul eronat al

acestora.

Reclamantul consideră că, în situația în care informația nu este actualizată prin

radiere, în condițiile în care aceasta este una eronată, se intervine direct asupra

drepturilor și intereselor sale legitime, și anume dreptul de a emigra peste hotare, care

include în sine, libertatea de circulație și dreptul său de a alege locul unde să se afle,

precum și, dreptul la reîntregirea familiei.

Din această perspectivă, refuzul radierii respectivei informații constituie o

ingerință neîntemeiată asupra drepturilor și libertăților nominalizate.

În opinia reclamantului concluzia Serviciului Tehnologii Informaționale precum

că informația conținută în Registru nu are repercusiuni asupra eliberării

5

pașaportului/vizei, este una total aberantă, în condițiile în care în Registrul informației

criminalistice și criminologice al RM urmează să fie înscrise doar date veridice, bazate

pe actele procesuale de rigoare.

De altfel, dreptul de a avea un certificat de cazier judiciar detaliat, fără înscrieri

eronate și neactualizate, este unul absolut, care nu necesită un temei special.

În răspunsul nr.8/6-1-C-957/2019, Serviciul Tehnologii Informaționale a reținut

că radierea datelor se face prin inserarea unei note speciale și nu reprezintă excluderea

fizică a datelor din Registru, iar în răspunsul la cererea prealabilă din 10 noiembrie

2020, deja se contrazice, indicând că procesului de radiere este supusă numai

informația neveridică, care nu corespunde materialelor cauzei penale.

Astfel, în condițiile în care Serviciul Tehnologii Informaționale, recunoaște că

informația înscrisă în Registru este una neveridică, pentru care nu deține actele

procesuale de rigoare, urmează să se conformeze propriei convingeri, și să radieze

informația neveridică.

Mai mult, potrivit art.2 din Legea nr.216 din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul

informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, evidența unică presupune înregistrarea și

evidența centralizată a infracțiunilor, la momentul începerii urmăririi penale, și a

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, începând cu ziua punerii sub învinuire,

rectificarea datelor în funcție de rezultatele urmăririi penale, judecării cauzei și

executării pedepsei privative de libertate sau a altei pedepse.

Iar, din art.4 alin.(1) din aceiași lege rezultă că, sistemul are funcția de colectare

acumulare, prelucrare, păstrare și actualizare a informației cu caracter criminal.

Totodată, din pct.15 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Sistemului informațional automatizat Registrul informației criminalistice și

criminologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.328 din 24 mai 2012, reiese că,

introducerea datelor în Registru se efectuează în baza datelor din documentele

transmise de participanți atât pe hârtie, cât și în format electronic. Evidența obiectelor

informaționale se ține conform instrucțiunilor elaborate de posesorul Registrului și

aprobate în comun cu registratorii implicați. În cazul depistării unor erori sau

inexactități în documentele sau datele primite, administratorul Registrului este obligat

să informeze despre aceasta furnizorul datelor Registrului și destinatarii cărora le-au

fost transmise date eronate.

De asemenea, pct.24 alin.(3) din același Regulament, în funcție de rol,

participanții la Registru sunt obligați să asigure corectitudinea și autenticitatea datelor

colectate și transmise pentru a fi introduse în Registru și actualizarea acestora.

Conform pct.26 alin.(3) și (4) din Regulamentul privind organizarea și

funcționarea Sistemului informațional automatizat Registrul informației criminalistice

și criminologice, administratorul Registrului este obligat să asigure colectarea

informațiilor de la participanți, stocarea lor în banca centrală de date, menținerea și

actualizarea Registrului în baza informațiilor colectate; să verifice autenticitatea,

veridicitatea și oportunitatea prezentării de către participanți a datelor în banca centrală

de date a Registrului. Iar, pct.27 alin.(2) din Regulament statuează că, administratorul

6

Registrului are dreptul să solicite de la participanți informațiile necesare pentru

completarea datelor din banca centrală de date a Registrului.

Afară de aceasta, reclamantul a subliniat că, prin refuzul neîntemeiat și ilegal al

Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne de a radia din

Registrul informației criminalistice și criminologice a informației înscrise eronat în

certificatul de cazier detaliat seria XXXXX din 28 decembrie 2018, sunt neglijate

drepturile sale legitime de a avea un certificat de cazier detaliat în care să fie înscrise

doar date veridice, bazate pe actele procesuale de rigoare.

În contextul enunțat, Celombitco Valentin a solicitat admiterea acțiunii, anularea

răspunsului MAI nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2019 al Serviciului

Tehnologii Informaționale, prin care a fost refuzată solicitarea radierii din Registrul

informației criminalistice și criminologie al RM a informației privind antecedentele

penale care îi creează impedimente în procesul de emigrare peste hotare; anularea

răspunsului nr.8/2-T-472/20 din 26 noiembrie 2020 al Serviciului Tehnologii

Informaționale al MAI, prin care a fost respinsă cererea prealabilă; anularea deciziei

Ministerului Afacerilor Interne expus în răspunsul nr.44/22-T-3324/20 din 08

decembrie 2020, prin care a fost respinsă cererea sa prealabilă; obligarea Serviciului

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne să radieze din Registrul

informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova informația

specificată în certificatul de cazier detaliat seria XXXXX din 28 decembrie 2018.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 04 iunie 2021, Celombitco Valentin

și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând anularea răspunsului Serviciului

Tehnologii Informaționale al MAI nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2019, ca

fiind neîntemeiat; anularea răspunsului Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI

nr.8/2-T-472/20 din 26 noiembrie 2020, ca fiind neîntemeiat; anularea deciziei

Ministerului Afacerilor Interne nr.44/22-T-3324/20 din 08 decembrie 2020, ca fiind

neîntemeiată; obligarea Serviciului Tehnologii Informaționale să radieze informația:„

XXXXX” din Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii

Moldova (f.d. 101-107).

Prin hotărârea din 10 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă acțiunea depusă de Celombitco Valentin ca neîntemeiată.

Prima instanță a motivat soluția de respingere a acțiunii prin faptul că,

reclamantul nu a prezentat probe privind incorectudinea sau neveridicitatea informației

deținute în privința sa în Sistemul informațional integrat automatizat de evidență a

infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, din care

considerente nu poate fi admisă pretenția reclamantului privind obligarea Serviciului

Tehnologii Informaționale al MAI să radieze informația: ,,XXXXX”.

La 17 august 2021, Celombitco Valentin, reprezentat de avocatul stagiar Ion

Tulbure, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 16 noiembrie 2021 a

prezentat motivarea apelului (având în vedere că la 02 noiembrie 2021 Celombitco

Valentin a recepționat contra semnătură hotărârea integrală a primei instanțe),

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 10 august 2021 a Judecătoriei

7

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii în sensul

formulat.

Prin decizia din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus

de Celombitco Valentin, reprezentat de avocatul stagiar Ion Tulbure. S-a casat integral

hotărârea din 10 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o decizie

nouă de admitere a acțiunii. Au fost anulate răspunsurile Serviciului Tehnologii

Informaționale al MAI nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2019 și nr.8/2-T-472/20

din 26 noiembrie 2020 și decizia Ministerului Afacerilor Interne nr.44/22-T-3324/20

din 08 decembrie 2020. A fost obligat Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI să

radieze din Registrul informației criminalistice și criminologie al Republicii Moldova

a informației „XXXXX”.

Instanța de apel fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, a constatat

că Celombitco Valentin a depus acțiunea în instanța de contencios administrativ în

termen, cu respectarea procedurii prealabile prescrise de legiuitor pentru acțiune în

contencios administrativ.

Cât privește fondul cauzei, instanța de apel a reținut că, Celombitco Valentin s-a

aflat în stare de arest pe cauza penală nr. XXXXX pornită la XXXXX, fapt ce se

confirmă prin extrasele prezentate de administrația Penitenciarului nr.XXXXX, însă

potrivit materialelor cauzei se atestă că cauza penală nr. XXXXX pornită la XXXXX,

a fost conexată cu cauza penală nr.XXXXX și a fost expediată în instanța de judecată,

fiind înregistrată cu nr.XXXXX.

Potrivit sentinței Judecătoriei XXXXXX nr.XXXXX din XXXXX și a deciziei

Colegiului Judecătoresc penal al XXXXX din XXXXX, rezultă că au fost condamnate

alte persoane decât Celombitco Valentin (dosar administrativ f.d.30-116).

De asemenea, potrivit răspunsului Vicepreședintelui interimar al Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani nr.XXXXX din 11.07.2019, rezultă că, urmare a verificării

registrului de evidență a dosarelor penale pe perioada anilor XXXXX, în privință lui

Celombitco Valentin, cauză penală nu a fost înregistrată (dosar administrativ f.d.117).

Nici Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, la cererile reclamantului nu i-a

putut elibera actul procesul solicitat, deoarece dosarul penal nr.XXXXX, intentat la

XXXXX, a fost nimicit.

Instanța de apel a notat că, legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept,

presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care

stabilesc condiții de procedură privind editarea normelor juridice. Comportamentul

legal vizează atât activitatea de legiferare a Parlamentului, cât și stabilirea normelor

interne de organizare și funcționare, care au o conexiune directă cu procesul legiferării.

Importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această

exigență existând nu doar pentru indivizi, dar în mod egal și pentru autoritățile publice

și private. În măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici, exigența este

ca aceștia să acționeze în limita atribuțiilor care le-au fost conferite.

Instanța a remarcat că, de fapt, autoritatea publică nu este complet liberă în

utilizarea dreptului discreționar, iar acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o

decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din prevederile

8

art.137 alin.(1) din Codul administrativ, potrivit căruia autoritățile publice „trebuie” să

acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru

care le-a fost atribuit dreptul.

Prin urmare, Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI prin lege era obligată

să-și exercite discreția, însă fără erori discreționare.

A fost considerată greșită concluzia primei instanțe precum că Celombitco

Valentin urmă să prezinte acte care să combată cele indicate în Registrul informației

criminalistice și criminologice al Republicii Moldova, or, din actele cauzei cert rezultă

contrariul, întrucât solicitantul a depus diligența corespunzătoare, iar intimatul urma să

cerceteze starea de fapt din oficiu.

La fel, a fost considerat neîntemeiat argumentul MAI precum că, organul de

urmărire penală care a exercitat nemijlocit urmărirea penală nu și-a îndeplinit

corespunzător obligațiunile în vederea expedierii ordonanței corespunzătoare în

vederea efectuării mențiunilor în Registrul informației criminalistice și criminologice

al Republicii Moldova, or, aceste acțiuni nu-i sunt imputabile reclamantului, iar ca

urmare a acestor omisiunii îi sunt încălcate drepturile fundamentale ale ultimului.

Din cele enunțate, instanța de apel a conchis asupra temeiniciei acțiunii depuse de

Celombitco Valentin, cu dispunerea admiterii acțiunii în sensul formulat.

La 14 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ministerul Afacerilor

Interne a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 09 august 2022, prin

intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei

decizii noi de menținere a hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului, Ministerul Afacerilor Interne a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a

examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost

dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, în special nu a ținut

cont de prevederile pct.18 din Regulamentul privind organizare și funcționarea

Sistemului informațional automatizat Registrul informației criminalistice și

criminologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.328/2012, și art.22 alin.(2) din

Codul administrativ.

Recurentul a menționat că, la ziua adresării lui Valentin Celombitco cu cerere

către Serviciului Tehnologii Informaționale, datele conținute în Registru în privința

acestuia erau cunoscute oficial participanților la Registru. Informația respectivă fiind

introdusă anterior în baza actelor prezentate de aceștia, astfel că, nu Serviciului îi

revine sarcina probei contrarii.

De asemenea, reieșind din prevederile pct.22 din Regulamentul vizat supra,

organul de urmărire penală nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiunile ce îi revin

prin Regulamentul respectiv și nu a expediat actul procesual necesar în vederea

efectuării mențiunilor în Registrul informației criminalistice și criminologice al

Republicii Moldova.

9

Respectiv, răspunsurile emise de Serviciul Tehnologii Informaționale sunt legale,

or, nu răspunde pentru informația prezentată de către participanții la proces sau pentru

inacțiunea acestora de neprezentare a informației cu caracter criminal ce urma a fi

prezentată de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani.

La 15 iunie 2022, Serviciul Tehnologii Informaționale a depus recurs împotriva

deciziei instanței de apel, iar la 12 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, a

prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 01

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de menținere a

hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului, Ministerul Afacerilor Interne a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a

examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost

dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

Consideră că, solicitarea radierii informației din cazierul juridic detaliat, este

lipsită de temei juridic.

În speță, înscrierile în Registrul informației criminalistice și criminologice al

Republicii Moldova s-au făcut în baza documentelor de evidență primară și sunt

veridice.

Totuși, nu este clar ce soluție a fost adoptată de către procuror în privința

reclamantului pe marginea cauzei penale nr. XXXXX (în care a fost arestat): scoaterea

de sub urmărire penală, clasarea, încetarea procesului.

Potrivit pct.17 din Ordinul nr.198/84/11/166/10/2-30/44 din 4 mai 2007, în toate

cazurile scoaterii persoanei de sub urmărire penală (alin. (1) al art. 284 CPP) sau

încetării urmăririi penale pe motive de reabilitare (alin. (1) al art. 285 CPP) procurorul,

care a adoptat ordonanța de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau ordonanța

de încetare a urmăririi penale, în termen de 24 de ore transmite la subdiviziunea de

evidență a organului urmărire penală respectiv copia ordonanței.

Cu toate acestea, Procuratura nu si-a îndeplinit obligația menționată.

Copia ordonanței corespunzătoare servește drept bază pentru efectuarea

mențiunilor în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii

Moldova.

În asemenea condiții, Celombitco Valentin ar putea să acționeze în judecată

Procuratura și să-i oblige să restabilească actul procedural corespunzător sau eventual,

să depună o cerere în procedura specială privind constatarea faptului cu valoare

juridică.

Mai mult, potrivit prevederilor Legii nr.216/2003, stingerea antecedentului penal

nu constituie temeiul pentru radierea datelor din RICC.

Potrivit Ordinului MAI nr.353/2016, stingerea antecedentelor penale se ia în

considerație doar la perfectarea certificatelor de cazier judiciar, ceea ce nu este

prevăzut pentru certificatele de cazier detaliat.

Prin urmare, solicitarea obligării STI al MAI să elibereze certificatul de cazier

detaliat fără mențiuni despre cauzele penale, este lipsită de temei juridic.

10

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 februarie 2022, în

iunie în ședință publică.

Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost

notificată Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Tehnologii Informaționale prin

intermediul poștei electronice, la 01 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

instanței de apel (f.d. 63, vol.II).

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 28 iulie 2022, prin intermediul

poștei electronice, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Tehnologii

Informaționale le-a fost notificată copia deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea instanței de apel (f.d.64, vol.II).

În condițiile enunțate, recursurile (inițiale și cele motivate) din 14 iunie 2022, 15

iunie 2022 și respectiv din 10 august 2022 și 12 august 2022, au fost depuse în

conformitate cu prevederile art.245 din Codul administrativ.

La 10 august 2022 și 16 august 2022, întru respectarea dreptului părților la un

proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Celombitco

Valentin și Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani, copiile recursurilor

(preventive și motivate) depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Serviciului

Tehnologii Informaționale, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor,

notificată ultimilor la 24 iunie, 2022, 28 iunie 2022 și respectiv la 29 iunie 2022, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de expediere și avizele poștale de recepție anexate la

actele cauzei, însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural și nu au depus

referințe (f.d.87, 96, vol.II).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

11

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

12

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile

depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Tehnologii Informaționale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

13