3ra-808/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-808/22 2-20165642-01-3ra-05082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: O. Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 09 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Serviciul Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Celombitco Valentin împotriva Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, terț Procuratura mun.

Chișinău, Oficiul Buiucani cu privire la anularea actelor administrative și obligarea radierii informației din Registrul informației criminalistice și criminologie al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Celombitco Valentin, reprezentat de avocatul stagiar Ion Tulbure, casată integral hotărârea din 10 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o deciziei nouă de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 31 decembrie 2020, Celombitco Valentin a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Tehnologii Informaționale și Ministerului Afacerilor Interne, terț Procuratura mun.

Chișinău, Oficiul Buiucani cu privire la anularea actelor administrative defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ favorabil. În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, în legătură cu necesitatea pregătirii setului de acte, concludent procesului de emigrare în XXXXX, ținând cont de cerințele înaintate de autoritățile XXXXX, la cererea sa, Serviciul Tehnologii Informaționale i-a eliberat certificatul de cazier detaliat seria XXXXX din 28 decembrie 2018, potrivit căruia în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova este înscrisă în privința lui următoarea informație cu caracter criminogen: XXXXX. 1 În viziunea reclamantului mențiunile descrise nu mai sunt actuale și veridice, precum și temei legal de a le insera și menține în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova, nu există.

La 29 octombrie 2019, s-a adresat Serviciului Tehnologii Informaționale cu cerere, solicitând radierea informației specificate în certificatul de cazier detaliat, care se cuprinde în Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, astfel încât, informația dată să nu se mai reflectă într-un asemenea certificat. Cererea respectivă a fost recepționată de către pârât la 30 octombrie 2019. La 10 noiembrie 2019, a recepționat răspunsul nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2019 al Serviciului Tehnologii Informaționale, prin care a fost informat că, radierea datelor se face prin inserarea unei note speciale și nu reprezintă excluderea fizică a datelor din RICC.

Reclamantul consideră că, refuzul pârâtului de a radia din Registrul informației criminalistice și criminologice a informației privind antecedentele sale penale, îi creează impedimente în procesul de emigrare peste hotare, pentru reîntregirea familiei și anume, pentru a duce un trai comun cu soția sa, care este cetățeancă a XXXXX. Prin încheierea din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă cererea Serviciului Tehnologii Informaționale și a fost declarată inadmisibilă acțiunea sa înaintată împotriva Serviciului Tehnologii Informaționale, terț Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani cu privire la obligarea Serviciului Tehnologii Informaționale să radieze informația specificată în certificatul de cazier detaliat seria XXXXX din 28 decembrie 2018 din Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova.

A notat că, deși reprezentantul Serviciului Tehnologii Informaționale, în ședința de judecată din 29 octombrie 2020, a insistat că răspunsul nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2019 urma să fie contestat inițial în procedură prealabilă, totuși acesta nu conține informația cu privire la exercitarea căilor de atac. Având în vedere poziția Serviciului Tehnologii Informaționale, precum și faptul că răspunsul nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2019, pe care l-a recepționat la 10 noiembrie 2019, nu cuprinde informația cu privire la exercitarea căilor de atac, la aceiași dată, 10 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, a depus cerere în adresa Serviciului Tehnologii Informaționale, solicitând anularea răspunsului nr.8/6-1- C-957/2019 din 04 noiembrie 2019 ca fiind ilegal și neîntemeiat, cu radierea informației din certificatul de cazier detaliat seria XXXXX din 28 decembrie 2018 din Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova.

Prin răspunsul nr.8/2-T-472/20 din 26 noiembrie 2020, Serviciul Tehnologii Informaționale a respins cererea sa din 10 noiembrie 2020, motivând că răspunsul nr.8/6-1-C-957/2019 l-a recepționat la 10 noiembrie 2019, prin urmare, depunerea cererii prealabile la 12 noiembrie 2020 s-a realizat cu depășirea termenului de un an prevăzut la art.162 alin.(2) din Codul administrativ. Totodată, a fost informat că, procesului de radiere este supusă numai informația neveridică, însă datele Registrului se consideră corecte și veridice până la proba contrarie, în modul prevăzut de lege. La 2 fel, s-a indicat că informația conținută în Registru în privința lui nu are repercusiuni asupra eliberării pașaportului/vizei.

Iar, în temeiul art.167 alin.(2) și art.168 alin.(1) din Codul administrativ, răspunsul Serviciului Tehnologii Informaționale a fost expediat autorității publice ierarhic superioare (MAI) în vederea luării unei decizii definitive. Reclamantul considera că, răspunsul nr.8/2-T-472/20 din 26 noiembrie 2020 al Serviciului Tehnologii Informaționale este unul formal, lipsit de substrat factologic și legal, pasibil de a fi anulat. A subliniat că, cererea prealabilă împotriva răspunsului nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2019, notificat lui la 10 noiembrie 2019, a fost depusă prin intermediul oficiului poștal, la aceiași dată - 10 noiembrie 2020, și recepționat de Serviciul Tehnologii Informaționale la 12 noiembrie 2020, fapt confirmat prin ordinul de plată a serviciilor poștale și avizul de recepție poștală a scrisorii de expediere în adresa Serviciului, fapt ce se conține și pe pagina oficială web a ÎS „Poșta Moldovei” www.posta.md/ro/tracking?id=DS2001150176AR.

De asemenea, reclamantul consideră neîntemeiat și ilegal răspunsul nr.8/2-T- 472/20 din 26 noiembrie 2020, or, cererea prealabilă a fost depusă la 10 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, mijloc de comunicare legal prevăzut și de Codul administrativ. Prin răspunsul nr.44/22-T-3324/20 din 08 decembrie 2020 al Ministerului Afacerilor Interne, notificat lui la 11 decembrie 2020, a fost informat că, actul administrativ contestat i-a fost adus la cunoștință la 10 noiembrie 2019, iar în contextul în care acesta nu conține informația cu privire la exercitarea căilor de atac, termenul de contestare a expirat la 09 noiembrie 2020, respectiv, depunerea cererii prealabile la 12 noiembrie 2020, s-a realizat cu omiterea termenului de prescripție.

Reclamantul remarcă că, poziția Ministerului Afacerilor Interne referitor la calcularea termenelor de procedură este eronată, deoarece contravine art.63 alin.(1) din Cod administrativ, care stipulează că, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 Cod civil (după renumerotare 383-390 Cod civil). Răspunsul nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2020 al Serviciului Tehnologii Informaționale l-a recepționat prin intermediul oficiului poștal, la 10 noiembrie 2019, respectiv, termenul de un an a expirat la 10 noiembrie 2020, or, răspunsul contestat la recepționat la 10 noiembrie 2019, zi care nu se i-a în considerare la calcularea termenului de efectuare a actului de procedură.

Luând în considerare perioada de timp la care se referă informația criminogenă relevată în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova, raportată la ziua de astăzi, conchide asupra necesității radierii acesteia din Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, ținută în Registru, în modul în care să nu se mai reflecte în certificatul de cazier detaliat. Or, antecedentele penale generate de infracțiunile despre care se menționează în certificatul respectiv sunt stinse, iar dânsul se consideră la moment ca fiind persoana care nu are antecedente penale, respectiv 3 temei legal pentru menținerea acestor informații în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova, nu există.

Astfel, odată ce stingerea antecedentelor penale anulează consecințele de drept nefavorabile pentru condamnat, fiind reabilitat deplin, la solicitarea acestuia urmează să i se elibereze un certificat de cazier detaliat, fără mențiuni care îi impun noi lipsuri și restricții. Mai mult, conform art.110 din Codul penal, antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei, ce apare din momentul rămânerii definitive a sentinței de condamnare, generând consecințe de drept nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitării. Iar, art.111 alin.(3) din Codul penal, prevede că, stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacitățile și decăderile din drepturi legate de antecedentele penale.

Stingerea antecedentelor penale restabilește persoana în drepturile și interesele sale legitime, ceea ce înseamnă că persoana dată urmează a fi tratată de către autorități similar unei persoane care nu a comis infracțiuni și despre care nu există mențiuni în Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni. Existența la moment în privința lui a informației criminogene în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova, îi încalcă drepturile și interesele sale legitime, generând în continuare consecințe de drept nefavorabile, în situația în care ce antecedentele penale pentru infracțiunile respective au fost stinse demult.

Cele menționate îi obstrucționează procesul de emigrare peste hotare, deoarece în cazierul judiciar mai figurează informații care nu mai sunt actuale și-l identifică ca o persoană ce prezintă un risc, fapt despre care pârâtul este la curent și nu-l neagă, având în vedere că, anterior a depus numeroase cereri și interpelări, prin care a solicitat actualizarea informației în RICC. Radierea informației criminogene în privința lui este necesară și se circumscrie în sfera drepturilor și intereselor sale legitime ce se cuprind în art.111 alin.(3) din Codul penal.

Reclamantul a subliniat că, în situația în care în Registru informația nu este completă, aceasta urmează să fie radiată, deoarece conținutul informațional, sau propriu-zis informația din cazier, precum și Registru nu corespunde prevederilor legislației pertinente, care stabilesc că evidența unică implică întregul curs al procedurilor penale, adică se cuprinde din elemente exhaustive, pornind de la începerea urmăririi penale, și continuând cu rectificarea datelor în funcție de rezultatele urmăririi penale, judecării cauzei și executării pedepsei privative de libertate sau a altei pedepse.

Poziția Serviciului Tehnologii Informaționale, precum că radierea presupune inserarea unei note speciale, este una legală, doar că operează pentru date și informații cu caracter criminogen, care sunt reflectate deplin, complet, în strică conformitate cu prevederile legale, pe când dânsul solicită excluderea unor date neactualizate din conținutul Registrului informației criminalistice și criminologice al Republicii 4 Moldova, reflectată în certificatul de cazier detaliat, modul de evidență a cărora este contrară prevederilor normative citate supra. Lipsa actelor procesuale în privința înscrierilor pe cauzele penale nr.XXXXX și nr.XXXXX, este o încălcare gravă, care contravine pct.15, 24 alin.(3), pct.26 alin.(3) și (4), pct.27 alin.(2) din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului Informațional automatizat, Registrul informației criminalistice și criminologice nr.328 din 24.05.2012.

Mai mult, Serviciul Tehnologii Informaționale, prin răspunsul nr.8/2-T-472/20 din 26 noiembrie 2020, a recunoscut că informația pe cauza penală nr.XXXXX lipsește, motivând că Procuratura mun. Chișinău nu și-a îndeplinit obligațiile legale, însă nu a ținut cont de faptul că administratorul Registrului este obligat, în corespundere cu pct.26 alin.(3) și (4) din Hotărârea Guvernului nr.328 din 24.05.2012, să asigure colectarea informațiilor de la participanți, stocarea lor în banca centrală de date, menținerea și actualizarea Registrului în baza informației colectate, precum și să verifice autenticitatea, veridicitatea și oportunitatea prezentării de către participanți a datelor în banca centrală de date Registrului.

La interpelările sale, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani l-a informat că în privința lui nu a fost înregistrat dosar penal, fapt ce confirmă că înscrierea pe cauza penală nr.XXXXX, nu este veridică și nu se bazează pe acte procesuale de rigoare. De asemenea, în cadrul cauzei penale nr.XXXXX, despre care este mențiunea în certificatul de cazier, a fost încetată la XXXXX de către Judecătoria sect. Râșcani mun. Chișinău, în privința lui fiind emisă ordonanță de scoatere de sub urmărire penală pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către el. Deci, în cauza penală respectivă, în privința lui a fost emisă ordonanță de scoatere de sub urmărire penală, fapt ce rezultă din răspunsul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, procesul penal sus vizat nu putea fi încetat în instanța de judecată.

Faptul că înscrierea vizată este una eronată, se demonstrează și prin faptul că la diferite perioade de timp, Serviciul Tehnologii Informaționale a eliberat certificate de cazier detaliat cu conținut contradictoriu, or, în certificatul de cazier din 23 iunie 2017, este indicată informația precum că, XXXXX, iar în certificatul de cazier din 28 decembrie 2018, deja s-a indicat că la XXXXX. Astfel, în diferite certificate de cazier, Serviciul Tehnologii Informaționale a indicat informații care se contrazic reciproc, fapt ce denotă conținutul eronat al acestora. Reclamantul consideră că, în situația în care informația nu este actualizată prin radiere, în condițiile în care aceasta este una eronată, se intervine direct asupra drepturilor și intereselor sale legitime, și anume dreptul de a emigra peste hotare, care include în sine, libertatea de circulație și dreptul său de a alege locul unde să se afle, precum și, dreptul la reîntregirea familiei.

Din această perspectivă, refuzul radierii respectivei informații constituie o ingerință neîntemeiată asupra drepturilor și libertăților nominalizate. În opinia reclamantului concluzia Serviciului Tehnologii Informaționale precum că informația conținută în Registru nu are repercusiuni asupra eliberării 5 pașaportului/vizei, este una total aberantă, în condițiile în care în Registrul informației criminalistice și criminologice al RM urmează să fie înscrise doar date veridice, bazate pe actele procesuale de rigoare. De altfel, dreptul de a avea un certificat de cazier judiciar detaliat, fără înscrieri eronate și neactualizate, este unul absolut, care nu necesită un temei special.

În răspunsul nr.8/6-1-C-957/2019, Serviciul Tehnologii Informaționale a reținut că radierea datelor se face prin inserarea unei note speciale și nu reprezintă excluderea fizică a datelor din Registru, iar în răspunsul la cererea prealabilă din 10 noiembrie 2020, deja se contrazice, indicând că procesului de radiere este supusă numai informația neveridică, care nu corespunde materialelor cauzei penale. Astfel, în condițiile în care Serviciul Tehnologii Informaționale, recunoaște că informația înscrisă în Registru este una neveridică, pentru care nu deține actele procesuale de rigoare, urmează să se conformeze propriei convingeri, și să radieze informația neveridică.

Mai mult, potrivit art.2 din Legea nr.216 din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, evidența unică presupune înregistrarea și evidența centralizată a infracțiunilor, la momentul începerii urmăririi penale, și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, începând cu ziua punerii sub învinuire, rectificarea datelor în funcție de rezultatele urmăririi penale, judecării cauzei și executării pedepsei privative de libertate sau a altei pedepse. Iar, din art.4 alin.(1) din aceiași lege rezultă că, sistemul are funcția de colectare acumulare, prelucrare, păstrare și actualizare a informației cu caracter criminal.

Totodată, din pct.15 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat Registrul informației criminalistice și criminologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.328 din 24 mai 2012, reiese că, introducerea datelor în Registru se efectuează în baza datelor din documentele transmise de participanți atât pe hârtie, cât și în format electronic. Evidența obiectelor informaționale se ține conform instrucțiunilor elaborate de posesorul Registrului și aprobate în comun cu registratorii implicați. În cazul depistării unor erori sau inexactități în documentele sau datele primite, administratorul Registrului este obligat să informeze despre aceasta furnizorul datelor Registrului și destinatarii cărora le-au fost transmise date eronate.

De asemenea, pct.24 alin.(3) din același Regulament, în funcție de rol, participanții la Registru sunt obligați să asigure corectitudinea și autenticitatea datelor colectate și transmise pentru a fi introduse în Registru și actualizarea acestora. Conform pct.26 alin.(3) și (4) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat Registrul informației criminalistice și criminologice, administratorul Registrului este obligat să asigure colectarea informațiilor de la participanți, stocarea lor în banca centrală de date, menținerea și actualizarea Registrului în baza informațiilor colectate; să verifice autenticitatea, veridicitatea și oportunitatea prezentării de către participanți a datelor în banca centrală de date a Registrului.

Iar, pct.27 alin.(2) din Regulament statuează că, administratorul 6 Registrului are dreptul să solicite de la participanți informațiile necesare pentru completarea datelor din banca centrală de date a Registrului. Afară de aceasta, reclamantul a subliniat că, prin refuzul neîntemeiat și ilegal al Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne de a radia din Registrul informației criminalistice și criminologice a informației înscrise eronat în certificatul de cazier detaliat seria XXXXX din 28 decembrie 2018, sunt neglijate drepturile sale legitime de a avea un certificat de cazier detaliat în care să fie înscrise doar date veridice, bazate pe actele procesuale de rigoare.

În contextul enunțat, Celombitco Valentin a solicitat admiterea acțiunii, anularea răspunsului MAI nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2019 al Serviciului Tehnologii Informaționale, prin care a fost refuzată solicitarea radierii din Registrul informației criminalistice și criminologie al RM a informației privind antecedentele penale care îi creează impedimente în procesul de emigrare peste hotare; anularea răspunsului nr.8/2-T-472/20 din 26 noiembrie 2020 al Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, prin care a fost respinsă cererea prealabilă; anularea deciziei Ministerului Afacerilor Interne expus în răspunsul nr.44/22-T-3324/20 din 08 decembrie 2020, prin care a fost respinsă cererea sa prealabilă; obligarea Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne să radieze din Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova informația specificată în certificatul de cazier detaliat seria XXXXX din 28 decembrie 2018. Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 04 iunie 2021, Celombitco Valentin și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând anularea răspunsului Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2019, ca fiind neîntemeiat; anularea răspunsului Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI nr.8/2-T-472/20 din 26 noiembrie 2020, ca fiind neîntemeiat;

anularea deciziei Ministerului Afacerilor Interne nr.44/22-T-3324/20 din 08 decembrie 2020, ca fiind neîntemeiată; obligarea Serviciului Tehnologii Informaționale să radieze informația:„ XXXXX” din Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova (f.d. 101-107). Prin hotărârea din 10 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de Celombitco Valentin ca neîntemeiată. Prima instanță a motivat soluția de respingere a acțiunii prin faptul că, reclamantul nu a prezentat probe privind incorectudinea sau neveridicitatea informației deținute în privința sa în Sistemul informațional integrat automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, din care considerente nu poate fi admisă pretenția reclamantului privind obligarea Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI să radieze informația: ,,XXXXX”.

La 17 august 2021, Celombitco Valentin, reprezentat de avocatul stagiar Ion Tulbure, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 16 noiembrie 2021 a prezentat motivarea apelului (având în vedere că la 02 noiembrie 2021 Celombitco Valentin a recepționat contra semnătură hotărârea integrală a primei instanțe), solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 10 august 2021 a Judecătoriei 7 Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii în sensul formulat. Prin decizia din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus de Celombitco Valentin, reprezentat de avocatul stagiar Ion Tulbure. S-a casat integral hotărârea din 10 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o decizie nouă de admitere a acțiunii.

Au fost anulate răspunsurile Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI nr.8/6-1-C-957/2019 din 04 noiembrie 2019 și nr.8/2-T-472/20 din 26 noiembrie 2020 și decizia Ministerului Afacerilor Interne nr.44/22-T-3324/20 din 08 decembrie 2020. A fost obligat Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI să radieze din Registrul informației criminalistice și criminologie al Republicii Moldova a informației „XXXXX”. Instanța de apel fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, a constatat că Celombitco Valentin a depus acțiunea în instanța de contencios administrativ în termen, cu respectarea procedurii prealabile prescrise de legiuitor pentru acțiune în contencios administrativ.

Cât privește fondul cauzei, instanța de apel a reținut că, Celombitco Valentin s-a aflat în stare de arest pe cauza penală nr. XXXXX pornită la XXXXX, fapt ce se confirmă prin extrasele prezentate de administrația Penitenciarului nr.XXXXX, însă potrivit materialelor cauzei se atestă că cauza penală nr. XXXXX pornită la XXXXX, a fost conexată cu cauza penală nr.XXXXX și a fost expediată în instanța de judecată, fiind înregistrată cu nr.XXXXX. Potrivit sentinței Judecătoriei XXXXXX nr.XXXXX din XXXXX și a deciziei Colegiului Judecătoresc penal al XXXXX din XXXXX, rezultă că au fost condamnate alte persoane decât Celombitco Valentin (dosar administrativ f.d.30-116).

De asemenea, potrivit răspunsului Vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani nr.XXXXX din 11.07.2019, rezultă că, urmare a verificării registrului de evidență a dosarelor penale pe perioada anilor XXXXX, în privință lui Celombitco Valentin, cauză penală nu a fost înregistrată (dosar administrativ f.d.117). Nici Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, la cererile reclamantului nu i-a putut elibera actul procesul solicitat, deoarece dosarul penal nr.XXXXX, intentat la XXXXX, a fost nimicit. Instanța de apel a notat că, legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiții de procedură privind editarea normelor juridice.

Comportamentul legal vizează atât activitatea de legiferare a Parlamentului, cât și stabilirea normelor interne de organizare și funcționare, care au o conexiune directă cu procesul legiferării. Importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această exigență existând nu doar pentru indivizi, dar în mod egal și pentru autoritățile publice și private. În măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici, exigența este ca aceștia să acționeze în limita atribuțiilor care le-au fost conferite.

Instanța a remarcat că, de fapt, autoritatea publică nu este complet liberă în utilizarea dreptului discreționar, iar acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din prevederile 8 art.137 alin.(1) din Codul administrativ, potrivit căruia autoritățile publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul. Prin urmare, Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI prin lege era obligată să-și exercite discreția, însă fără erori discreționare.

A fost considerată greșită concluzia primei instanțe precum că Celombitco Valentin urmă să prezinte acte care să combată cele indicate în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova, or, din actele cauzei cert rezultă contrariul, întrucât solicitantul a depus diligența corespunzătoare, iar intimatul urma să cerceteze starea de fapt din oficiu. La fel, a fost considerat neîntemeiat argumentul MAI precum că, organul de urmărire penală care a exercitat nemijlocit urmărirea penală nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiunile în vederea expedierii ordonanței corespunzătoare în vederea efectuării mențiunilor în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova, or, aceste acțiuni nu-i sunt imputabile reclamantului, iar ca urmare a acestor omisiunii îi sunt încălcate drepturile fundamentale ale ultimului.

Din cele enunțate, instanța de apel a conchis asupra temeiniciei acțiunii depuse de Celombitco Valentin, cu dispunerea admiterii acțiunii în sensul formulat. La 14 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 09 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de menținere a hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului, Ministerul Afacerilor Interne a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, în special nu a ținut cont de prevederile pct.18 din Regulamentul privind organizare și funcționarea Sistemului informațional automatizat Registrul informației criminalistice și criminologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.328/2012, și art.22 alin.(2) din Codul administrativ. Recurentul a menționat că, la ziua adresării lui Valentin Celombitco cu cerere către Serviciului Tehnologii Informaționale, datele conținute în Registru în privința acestuia erau cunoscute oficial participanților la Registru.

Informația respectivă fiind introdusă anterior în baza actelor prezentate de aceștia, astfel că, nu Serviciului îi revine sarcina probei contrarii. De asemenea, reieșind din prevederile pct.22 din Regulamentul vizat supra, organul de urmărire penală nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiunile ce îi revin prin Regulamentul respectiv și nu a expediat actul procesual necesar în vederea efectuării mențiunilor în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova. 9 Respectiv, răspunsurile emise de Serviciul Tehnologii Informaționale sunt legale, or, nu răspunde pentru informația prezentată de către participanții la proces sau pentru inacțiunea acestora de neprezentare a informației cu caracter criminal ce urma a fi prezentată de către Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Buiucani. La 15 iunie 2022, Serviciul Tehnologii Informaționale a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 12 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de menținere a hotărârii primei instanțe. În susținerea recursului, Ministerul Afacerilor Interne a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

Consideră că, solicitarea radierii informației din cazierul juridic detaliat, este lipsită de temei juridic. În speță, înscrierile în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova s-au făcut în baza documentelor de evidență primară și sunt veridice. Totuși, nu este clar ce soluție a fost adoptată de către procuror în privința reclamantului pe marginea cauzei penale nr. XXXXX (în care a fost arestat): scoaterea de sub urmărire penală, clasarea, încetarea procesului.

Potrivit pct.17 din Ordinul nr.198/84/11/166/10/2-30/44 din 4 mai 2007, în toate cazurile scoaterii persoanei de sub urmărire penală (alin. (1) al art. 284 CPP) sau încetării urmăririi penale pe motive de reabilitare (alin. (1) al art. 285 CPP) procurorul, care a adoptat ordonanța de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau ordonanța de încetare a urmăririi penale, în termen de 24 de ore transmite la subdiviziunea de evidență a organului urmărire penală respectiv copia ordonanței. Cu toate acestea, Procuratura nu si-a îndeplinit obligația menționată. Copia ordonanței corespunzătoare servește drept bază pentru efectuarea mențiunilor în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova.

În asemenea condiții, Celombitco Valentin ar putea să acționeze în judecată Procuratura și să-i oblige să restabilească actul procedural corespunzător sau eventual, să depună o cerere în procedura specială privind constatarea faptului cu valoare juridică. Mai mult, potrivit prevederilor Legii nr.216/2003, stingerea antecedentului penal nu constituie temeiul pentru radierea datelor din RICC. Potrivit Ordinului MAI nr.353/2016, stingerea antecedentelor penale se ia în considerație doar la perfectarea certificatelor de cazier judiciar, ceea ce nu este prevăzut pentru certificatele de cazier detaliat. Prin urmare, solicitarea obligării STI al MAI să elibereze certificatul de cazier detaliat fără mențiuni despre cauzele penale, este lipsită de temei juridic.

10 În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 februarie 2022, în iunie în ședință publică.

Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost notificată Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Tehnologii Informaționale prin intermediul poștei electronice, la 01 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea instanței de apel (f.d. 63, vol.II). Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 28 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Tehnologii Informaționale le-a fost notificată copia deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin scrisoarea instanței de apel (f.d.64, vol.II). În condițiile enunțate, recursurile (inițiale și cele motivate) din 14 iunie 2022, 15 iunie 2022 și respectiv din 10 august 2022 și 12 august 2022, au fost depuse în conformitate cu prevederile art.245 din Codul administrativ.

La 10 august 2022 și 16 august 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Celombitco Valentin și Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani, copiile recursurilor (preventive și motivate) depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Serviciului Tehnologii Informaționale, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor, notificată ultimilor la 24 iunie, 2022, 28 iunie 2022 și respectiv la 29 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere și avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei, însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural și nu au depus referințe (f.d.87, 96, vol.II).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să 11 însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de 12 drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Tehnologii Informaționale. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 13