3ra-518/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil

3ra-518/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocata Rodica

Șpac în interesele lui Nwoke Christopher Nyekpa Aba,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Nwoke Christopher Nyekpa Aba

împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind anularea

actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 28 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-518/24

NR. PIGD 2-22088051-01-3ra-11062024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. L. Holevițcaia,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,

29 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocata

Rodica Șpac în interesele lui Nwoke Christopher Nyekpa Aba,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Rodica Șpac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului

General pentru Migrație cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil.

creștin si s-a adresat Direcției azil și integrare a Biroului Migrație și azil cu cerere

repetată privind acordarea unei forme de protecție pe teritoriul RM, conform art.78

al Legii nr.270 din 18.12.2008.

de azil, drept motiv invocând conflictul armat din Ucraina. Iar, la data de

01.04.2022, DAI al BMA prin Decizia nr.248/22/DAI a dispus respingerea

accesului la o nouă procedură de azil a cet. Nwoke Christopher Nyekpa Aba,

decizia în cauză fiindu-i comunicată solicitantului străin la data de 20.05.2022.

șir de principii fundamentale consfințite atât la nivel național (art.11 al Legii nr.270

din art.19 alin.(3) al Constituției RM), cât și la nivel internațional (art.5 alin.(1) din

CEDO), iar temeiurile invocate sânt formale, menite să restrângă nefondat dreptul

la azil a persoanei.

menționat că, nici un beneficiar al unei forme de protecție nu poate fi returnat sau

expulzat într-o țară ori în teritoriu unde ar putea exista o amenințare a vieții sau a

libertății lui sau în care ar putea fi supus torturii, tratamentelor inumane sau

degradante.

de protecție cetățeanului străin, autoritatea competentă a invocat că, Nwoke

Christopher Nyekpa Aba este cetățean al Nigeriei și nu este cetățean al Ucrainei,

prin urmare situația de criză nu are nici o legătură de rezonabilitate dintre

evenimentele din Ucraina cu situația individuală a străinului.

1

Christopher Nyekpa Aba în cadrul interviului realizat de DAI al BMA la norma

citată supra, se identifică un șir de circumstanțe importante și anume: reclamantul

are temere de a se întoarce în țara de origine, din motivul conflictului armat din

Ucraina. În acest context, solicitantul menționează că, fiind în RM, se simte în

siguranță și nu dorește să plece de aici.

diferitor organe internaționale, reclamantul a conchis că cade perfect sub incidența

art.16 și 19 al Legii nr.270 din 18.12.2008 și în acest sens urma să i se acorde una

din formele de protecție prevăzute de legislație.

cercetarea tuturor aspectelor relevante ale cererii repetate de azil, prevăzută expres

de art.42 al Legii 270, cât și informații precise și actualizate din surse diferite despre

situația generală din țara de origine, impuse de art.43, dar și întemeierea

autorităților competente pe evenimente care au avut loc anterior părăsirii țării de

origine, cât și pe cele care s-au desfășurat ulterior părăsirii țării sale de origine, care

este obligatorie, în virtutea prevederilor art.48 din Legea nr. 270.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins acțiunea înaintată de Nwoke Christopher Nyekpa Aba împotriva

Inspectoratului General pentru Migrație privind anularea actului administrativ

individual defavorabil, ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Nyekpa Aba a declarat apel nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 3 mai 2023, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Nwoke Christopher Nyekpa Aba și s-a menținut hotărârea din 3 mai

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

pronunțate în raport cu prevederile art.225 Cod administrativ, constată că aceasta

urmează a fi menținută, or, prima instanță a elucidat și constatat pe deplin

circumstanțele cauzei, a verificat și apreciat obiectiv, probele prezente la

2

materialele cauzei, stabilind corect circumstanțele de fapt și aplicând corect

legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios.

formulat astfel de cereri în adresa Direcției azil și integrare, prin care a cerut

acordarea azilului pe teritoriul R. Moldova, care au fost respinse, iar în urma

contestării acestora, au fost emise încheierile irevocabile ale Curții Supreme de

Justiție, prin care deciziile de respingere a cererilor de azil au fost menținute.

Christopher Nyekpa Aba s-a adresat Biroului Migrație și Azil cu o nouă cerere de

azil.

01.04.2022, Direcția azil și integrare al Biroului Migrație și Azil a respins accesul

la o nouă procedură de azil a lui Nwoke Christopher Nyekpa Aba, pe motiv că,

cererea nu îndeplinește condițiile statuate expres de art.78 alin.(2) lit. a) din Legea

nr.270 din 18.12.2008.

fapt ale cauzei, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția primei instanțe,

care a concluzionat asupra netemeiniciei cerințelor reclamantului Nwoke

Christopher Nyekpa Aba, actul administrativ contestat fiind emis în strictă

corespundere cu prevederile legale, la emiterea acestuia fiind respectate normele

procedurale și materiale.

către reclamantul/apelant în cererea de azil repetat, a fost conflictul armat din

Ucraina, ultimul indicând că, din cauza acestui conflict, are frică de a se întoarce

în țara sa de origine, Nigeria, iar pe teritoriul Republicii Moldova, se simte în

siguranță și nu dorește să plece. Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat

argumentul invocat de Nwoke Christopher Nyekpa Aba, or, acesta nu poate fi

reținut ca relevant și întemeiat în vederea anulării deciziei contestate, ultimul fiind

cetățean al Nigeriei, iar conflictul armat din Ucraina, nu are cum să afecteze situația

acestuia în nici un fel, în situația în care, fiindu-i respinsă cererea de azil, ultimul

urmează să se întoarcă în Nigeria și nu în Ucraina.

argumentele expuse de Nwoke Christopher Nyekpa Aba la interviul din cadrul

Direcției azil și integrare, potrivit cărora, în țara sa de origine - Nigeria, ultimul este

considerat de localnici drept homosexual, un aspect privit negativ în țara respectivă,

fapt pentru care viața sa este pusă în pericol, or, acest aspect a fost invocat și

examinat în cadrul altor cereri de azil, care anterior au fost respinse, iar deciziile

privind respingerea cererilor de azil au fost menținute de către instanțele de

judecată, devenind definitive și irevocabile.

3

a întors în țara sa de origine, unde în luna noiembrie 2020, și-a perfectat actul de

identitate - pașaportul național nigerian, fapt ce denotă că, acesta nu este urmărit

de autoritățile locale și nu este privit ca un pericol pentru societatea din țara sa.

temeiuri legale de anulare a deciziei nr.284/22/DAI din 01.04.2022, în cadrul

cercetării judecătorești nu au fost stabilite, motiv pentru care soluția primei instanțe

de respingere a acțiunii în contencios administrativ a fost menținută, autoritatea

emitentă a actului administrativ contestat respectând întru totul procedura de

emitere a actului administrativ, legalitatea acesteia fiind constatată fără echivoc în

cadrul examinării cauzei, contrariul nefiind demonstrat, temei de anulare a actului

administrativ individual defavorabil și pentru obligarea pârâtului/intimat de a emite

actul administrativ individual favorabil, nu au fost identificate.

instanțe în ceea ce privește faptul că, apelantul Nwoke Christopher Nyekpa Aba nu

întrunește condițiile necesare de acordare a protecției umanitare conform art.19 al

Legii nr.270 din 18.12.2008 privind azilul în Republica Moldova.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Nyekpa Aba a declarat recurs împotriva deciziei din 28 martie 2024 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor

instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de

chemare în judecată să fie admisă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

în cererea de apel. Suplimentar, a relevat că prin decizia pronunțată, Curtea de Apel

Chișinău similar primei instanțe, a încălcat un șir de principii fundamentale

consfințite atît la nivel național (art. 19 alin. (3) din Constituția RM) cît și

internațional (art. 5 CEDO).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

4

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată avocatei la 20 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.124).

cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Rodica Șpac în interesele lui Nwoke Christopher Nyekpa Aba, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

5

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocata Rodica Șpac în interesele lui

Nwoke Christopher Nyekpa Aba.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7