2ra-239/24 — stabilirea pensiei de intretinere pentru copilul minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea pensiei de intretinere pentru copilul minor
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului; recursul nu se incadreaza in temeiurile prevazute la art.432 alin.1 CPC
2ra-239/24 — stabilirea pensiei de intretinere pentru copilul minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ilca Daniel,
reprezentat de avocatul Igor Otgon,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ilca
Daniel împotriva Valentinei Ilca, intervenient accesoriu Direcția Asistență
Socială și Protecție a Familiei Criuleni cu privire la stabilirea pensiei de
întreținere pentru copilul minor,
împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul declarat de Ilca Daniel, reprezentat de avocatul Igor
Otgon și menținută hotărârea din 16 ianuarie 2023 a Judecătoriei Criuleni,
sediul Central
(Dosarul nr. 2ra-239/24
NR. PIGD 2-22054169-01-2ra-21022024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de
procedură civilă.
Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud: S. Caraman)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai)
15 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de Ilca
Daniel, reprezentat de avocatul Igor Otgon, Curtea Supremă de Justiție, în
completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Malanciuc
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 aprilie 2022, Ilca Daniel a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Valentinei Ilca, intervenient accesoriu Direcția Asistență
Socială și Protecție a Familiei Criuleni cu privire la stabilirea pensiei de
întreținere pentru copilul minor.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la XXXXX, în
comuna XXXXX, a încheiat căsătoria cu pârâta XXXXX Valentina, fapt ce
rezultă din actul de căsătoriei nr.XXXXX din XXXXX eliberat de Primăria
comunei XXXXX. La încheierea căsătoriei pârâta și-a schimbat numele din
„XXXXX”, preluând cel al soțului „Ilca”.
În rezultatul căsătoriei, aflându-se temporar în XXXX, la XXXXX
s-a născut fiul comun XXXXX, care la moment are vârsta de XXXXX. Faptul
nașterii copilului a fost înregistrat de Ambasada XXXXX în XXXXX, cu sediul
la XXXXX, prin întocmirea actului de naștere nr.XXXXX din XXXXX.
Având în vedere că relațiile între soți s-au înrăutățit, au decis
desfacerea căsătoriei la XXXXX, prin acord comun, care prin sentința nr.XXXXX
a Judecătoriei de primă instanță și instrucție nr.XXXXX din XXXXX, a fost
admisă.
Divorțul a fost recunoscut și pe teritoriul XXXXX la XXXXX, prin
aplicarea mențiunii de divorț pe actul de căsătorie românesc la XXXXX. Potrivit
mențiunii aplicate pe respectivul act, după divorț, fosta soție poartă numele de
„Ilca”.
Potrivit sentinței de desfacere a căsătoriei, soții au convenit asupra
domiciliului copilului comun XXXX, împreună cu mama Ilca Valentina, în
XXXXX, iar pentru întreținerea acestuia, tatăl Ilca Daniel urma să contribuie
lunar a câte XXXXX, care trebuia să fie transferată pârâtei între dățile de XXXXX
a fiecărei luni.
Reclamantul a notat că o perioadă a muncit în XXXXX, însă în scurt
timp a fost nevoit să revină în XXXXX, unde, începând cu XXXXX, activează în
funcție de XXXXX la XXXXX din XXXXX. Din considerentele nominalizate,
veniturile sale, obținute în XXXXX, au scăzut considerabil, devenind imposibilă
achitarea pensiei de întreținere lunară a copilului minor XXXXX, în mărimea
1
convenit anterior cu pârâta Ilca Valentina. Or, pentru exercitarea activității
muncii sale este remunerat lunar cu XXXXX, venitul net constituind XXXXX,
echivalentul a XXXXX de lei MD raportata la cursul oficial al BNM la situația
din 13 aprilie 2022.
Reclamantul a subliniat că pe parcursul anilor 2020 și 2021, a
transferat lunar pe numele Valentinei Ilca suma de XXXXX, ceea ce constituie
în total XXXXX de lei MD.
La moment se află în imposibilitate să activeze la un alt loc de
muncă, din care motiv consideră că este necesar ca mărimea pensiei lunare de
întreținere a copilului minor XXXXX să fie stabilită prin hotărâre judecătorească
potrivit legislației Republicii Moldova, unde își are domiciliul pârâta Ilca
Valentina cu copilul lor comun.
Cu trimitere la prevederile art.58 alin.(1), art.74 alin.(2) și (3),
art.75 alin.(1), art.97, art.109 alin.(1) și (2), art.106 alin.(1) și (2) și art.161 din
Codul familiei, Ilca Daniel a solicitat admiterea acțiunii în sensul formulat și
stabilirea pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în
mărime de 1/4 din salariul tatălui Ilca Daniel, cetățean al statului XXXXX,
domiciliat în XXXXX.
Pe parcursul judecării cauzei civile, Ilca Daniel a depus cerere prin
care și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând stabilirea pensiei de
întreținere a copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 din
salariul tatălui Ilca Daniel, cetățean al statului XXXXX, domiciliat în XXXXX,
începând cu data depunerii prezentei cereri de chemare în judecată (f.d.84-85,
vol.I).
Prin încheierea din 14 septembrie 2022 a Judecătoriei Criuleni,
sediul Central a fost încetat procesul civil în prezenta cauză în temeiul art.265
lit.b) din Codul de procedură civilă, și anume pe marginea unui litigiu între
aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri s-a emis o
hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă de către Judecătoria de prima
instanță și instrucție nr.XXXXX din XXXXX, prin care s-a soluționat pretenția
privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și s-a dispus încasarea
din contul lui Daniel Ilca în beneficiul Valentinei Ilca pensia de întreținere a
copilului minor în mărime de XXXXX, lunar. (f.d.102-103, vol.I).
Prin decizia din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a
admis recursul declarat de Ilca Daniel, reprezentat de avocatul Otgon Igor și
casată încheierea din 14 septembrie 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul
Central, și restituită cauza spre rejudecare (117-121, vol.I).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
2
Prin hotărârea din 16 ianuarie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul
Central a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Ilca Daniel.
Prima instanță a motivat soluția de respingere a acțiunii,
constatând că la XXXXX, Ilca Daniel și Ilca Valentina au înregistrat căsătoria la
Primăria XXXXX. Din viața conjugală, locuind în XXXXX, la XXXXX s-a
născut fiul comun, XXXXX. Faptul nașterii copilului a fost înregistrat de
Ambasada XXXXX în XXXXX, cu sediul la XXXXX, prin întocmirea actului de
naștere nr.XXXXX din XXXXX (f.d.14). Din cauza neînțelegerilor în familie,
Ilca Daniel și Ilca Valentina la XXXXX au desfăcut căsătoria, prin acord comun,
fapt confirmat prin Sentința nr.XXXXX emisă de Judecătoria de primă instanță
și instrucție nr.XXXXX din XXXXX (f.d.15-23). Potrivit Sentinței menționate,
soții au convenit asupra domicilierii copilului lor comun cu mama, Ilca
Valentina, în XXXXX, iar pentru întreținerea acestuia, tatăl Ilca Daniel, va
contribui lunar cu XXXXX, pensie de întreținere ce urma a fi transferată pârâtei
lunar între data XXXXX a fiecărei luni. Prezenta sentință a fost recunoscută și
se execută pe teritoriul XXXXX (f.d. 54-59, 92-96, vol.), stat al cărui cetățeni
sunt atât părțile în litigiu, cât și copilul lor minor. Prin Sentința civilă nr.XXXXX
a Tribunalului XXXXX, s-a decis pe lângă recunoașterea Sentinței nr.XXXXX
emisă de Judecătoria de primă instanță și instrucție nr.XXXXX din XXXXX și
încasarea în continuare a pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime
de XXXXX și încuviințarea executării acestei Sentințe în latura restanței la plata
pensiei de întreținere a copilului minor și anume pentru perioada februarie-
decembrie 2019 suma de XXXXX, iar pentru perioada ianuarie 2020 - noiembrie
2021 suma de XXXXX.
Prima instanță a conchis că chiar dacă Sentința civilă nr.XXXXX a
Tribunalului XXXXX a fost schimbată în tot de către Curtea de apel XXXXX, se
observă că această Sentință a fost schimbată doar din motiv că instanța de apel
a stabilit că Sentința Judecătoriei de primă instanță și instrucție nr.XXXXX din
XXXXX privind încasarea pensiei de întreținere trebuie executată pe teritoriul
XXXXX fără a mai fi necesară o recunoaștere a acesteia.
Prima instanță a precizat că reprezentantul reclamantului Ilca
Daniel, avocatul Igor Otgon, în ședința de judecată, la întrebarea instanței care
este scopul urmărit de către reclamant în obținerea unei hotărâri judecătorești
în Republica Moldova de încasare a pensiei de întreținere pentru copilul minor,
având în vedere că ultimul nu este cetățean al Republicii Moldova și dacă nu
cumva se urmărește scopul neexecutării acelei Sentințe recunoscute pe
teritoriul XXXXX, un răspuns clar și convingător nu a fost oferit instanței de
judecată.
Instanța de fond a subliniat că de fapt prezenta acțiune civilă nu
este adresată de către persoana (Ilca Valentina) care este în drept să pretindă
încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX, ci de însăși cel
3
(Ilca Daniel) care urmează să-și îndeplinească obligația sa părintească de
întreținere a copilului minor.
Prima instanță a remarcat că de altfel, mama copilului minor Ilca
Valentina, în ședința de judecată a menționat că dânsa nu este de acord să fie
stabilită pensia de întreținere prin hotărâre judecătorească și pe teritoriul
Republicii Moldova, deoarece este de acord cu cuantumul stabilit anterior de
instanța judecătorească din XXXXX, care se execută la moment în XXXXX.
Prima instanță a menționat că din probele prezentate, tatăl
copilului Ilca Daniel participă la întreținerea copilului său, întrucât există deja
o hotărâre judecătorească irevocabilă de încasare a pensiei de întreținere, care
se execută pe teritoriul XXXXX, prin care s-a dispus încasarea din contul
reclamantului a pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX în sumă
bănească fixă de XXXX lunar.
Instanța de fond a subliniat că perceperea unei pensii de întreținere
a copilului minor în mărimea solicitată de reclamant vine în contradicție cu
interesul superior al copilului minor, or, potrivit art.76 alin.(2) din Codul
familiei la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor trebuie pe cât
posibil să se păstreze nivelul anterior de asigurare materială a copilului.
Întrucât copilul a locuit împreună cu părinții săi în XXXXX, până a
fi încasată pensia de întreținere a copilului minor în mărime de XXXXX, și astfel
se pare că această sumă a fost stabilită, pornind inclusiv de la nivelul anterior
de asigurare materială a copilului, instanța de fond a rezumat că stabilirea unui
cuantum a pensiei de întreținere la moment, altul decât cel stabilit anterior, ar
fi în contradicție cu interesul superior al copilului minor.
Pe final, prima instanță a concluzionat că reclamantul nu a
prezentat probe incontestabile care să confirme nivelul anterior de asigurare
materială a copilului până la separarea părinților, că stabilirea unei pensii de
întreținere într-un cuantum mai mic decât XXXXX, lunar, este justificat la
moment, precum și că ar fi în interesul superior al copilului minor.
Din considerentele reținute, prima instanță a considerat necesar
respingerea acțiunii depuse de Ilca Daniel ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Ilca
Daniel, reprezentat de avocatul Otgon Igor a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii primei instanțe, iar la 26 mai 2023 a prezentat motivarea apelului,
solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 16 ianuarie 2023 a
Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere
integrală a acțiunii (f.d.163-164, 182-185, vol.I).
4
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins apelul declarat de Ilca Daniel, reprezentat de avocatul Igor Otgon și
menținută hotărârea din 16 ianuarie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul
Central.
Instanța de apel a considerat întemeiată hotărârea primei instanțe,
bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a
tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de
lege. A dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și
elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea
justă a cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural.
Totodată, instanța de apel a remarcat că reclamantul/apelant Ilca
Daniel în speța dedusă judecății solicită stabilirea pensiei de întreținere a
copilului său minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 din salariul
său, începând cu data adresării prezentei cereri de chemare în judecată.
Instanța de apel a reținut că pensia de întreținere a copilului minor
se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, iar acțiunea
în judecată poate fi depusă de persoana care pretinde întreținerea.
La acest aspect, instanța de apel a dedus că prima instanță just a
concluzionat că cererea de chemare în judecată nu este adresată de către
persoana care este în drept să pretindă încasarea pensiei de întreținere pentru
copilul minor, cum ar fi Ilca Valentina, ci de însăși cel (Ilca Daniel) care
urmează să-și îndeplinească obligația de întreținere a copilului minor.
Pe lângă acestea, din conținutul acțiunii rezultă dezacordul
reclamantului/apelant Ilca Daniel cu cuantumul pensiei de întreținere a
copilului minor XXXXX, stabilit prin Sentința nr.XXXXX emisă de Judecătoria
de primă instanță și instrucție nr.XXXXX din XXXXX, invocând că veniturile
sale obținute în XXXXX au scăzut și a devenit imposibilă achitarea pensiei
lunare pentru întreținerea copilului comun convenite anterior cu pârâta.
Aici instanța de apel a făcut trimitere la prevederile art.75 alin.(2)
din Codul familiei potrivit cărora, cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate
fi micșorat sau majorat de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea
materială și familială a părinților, de alte circumstanțe importante. Pe când la
caz pensia de întreținere a copilului minor nu a fost încasată printr-o hotărâre
judecătorească din Republica Moldova, fapt ce nu permite modificarea
cuantumului acesteia în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Codul
familiei.
Instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele apelantului
Ilca Daniel cu referire la faptul că Sentința nr.XXXXX emisă de Judecătoria de
primă instanță și instrucție nr.XXXXX din XXXXX, nu a fost executată pe
5
teritoriul Republicii Moldova. Or, prin Sentința civilă nr.XXXXX a Tribunalului
XXXXX, s-a decis pe lângă recunoașterea Sentinței nr.XXXXX emisă de
Judecătoria de primă instanță și instrucție nr.XXXXX din XXXXX și încasarea în
continuare a pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de XXXXX
și încuviințarea executării acestei Sentințe în latura restanței la plata pensiei de
întreținere a copilului minor. Iar, faptul că sentința nu a fost executată pe
teritoriul Republicii Moldova nu îndreptățește apelantul/reclamant de a solicita
în instanțele de judecată din Republica Moldova, încasarea pensiei de
întreținere a copilului minor.
Nu au fost reținute nici argumentele invocate de apelant precum
că în cazul recunoașterii sentinței XXXXX, intimata ar fi indicată cu statut civil
„divorțată”, nefiind indicate datele despre soț și că intimata a recunoscut despre
dorința sa de a figura pe teritoriul Republicii Moldova ca fiind căsătorită. Or,
aceste argumente nu dovedesc temeinicia pretenției de încasare a pensiei de
întreținere a copilului minor.
Instanța de apel a remarcat că apelantul/reclamant Ilca Daniel nu
a negat faptul că copilul minor se află la educația și întreținerea mamei, însă în
esență solicită stabilirea pensiei de întreținere într-un cuantum mai mic decât
cel stabilit anterior în altă țară, de către o altă instanța de judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 21 februarie 2024, Ilca Daniel, reprezentat de avocat Igor
Otgon, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea
deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16
ianuarie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri
noi de admitere a acțiunii.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
În susținerea recursului Ilca Daniel, reprezentat de avocatul Igor
Otgon a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, precum și a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată.
În special, instanțele de judecată nu au aplicat prevederile art.109
alin.(1) și (2) din Codului familiei, potrivit cărora debitorul întreținerii care
își stabilește domiciliul în străinătate este în drept să încheie cu creditorul
întreținerii un contract privind plata pensiei de întreținere în modul prevăzut
de Codul familiei, iar în cazul în care nu se ajunge la un acord, persoana
interesată poate porni în instanța judecătorească o acțiune privind stabilirea
cuantumului pensiei de întreținere într-o sumă fixă și achitarea acesteia printr-
6
o plată unică sau privind determinarea unui alt mod de plată a acesteia.
Respectiv, dreptul de a depune acțiune în judecată în vederea stabilirii
cuantumului pensiei de întreținere a copilului, îl are atât tatăl copilului, cât și
mama copilului, precum și altă persoană, care se consideră interesat pentru
determinarea cuantumului respectiv.
De asemenea, nu au fost aplicate prevederile art.160 alin.(1) și
(2) din Codul familiei, potrivit cărora în lipsa domiciliului comun al părinților
și copiilor, drepturile și obligațiile acestora sunt reglementate de legislația
statului al cărui cetățean este copilul, precum și dispozițiile art.161 din Codul
familiei, potrivit cărora obligațiile de întreținere ale copiilor se determină în
conformitate cu legislația statului unde își are domiciliu persoana care are
dreptul la întreținere, dacă contractul privind plata pensiei de întreținere nu
prevede altfel.
La fel, nu au fost aplicate prevederile art.38 alin.(1) și art.459
alin.(2) din CPC, precum și prevederile Legii privind organizarea
judecătorească nr.514 din 06 iulie 1995, potrivit cărora anume Judecătoria
Criuleni, sediul Central este competentă să examineze acțiunea depusă de
către dânsul, or, competența instanțelor judecătorești ale Republicii Moldova,
la judecarea cauzelor cu element de extraneitate, se determină conform
dispozițiilor capitolului IV din Codul de procedură civilă, în timp ce capitolul
XLI al Codului de procedură civilă nu prevede alte reglementări. Despre
faptul dat a invocat în acțiune, cât și în apel.
Este greșită concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare
precum că cu astfel de acțiune putea să se adreseze doar Ilca Valentina, mama
copilului XXXXX, care pretinde întreținerea, dar nu de către cel care urmează
să-și îndeplinească obligația părintească de întreținere a copilului minor,
aplicând în acest sens prevederile art.74 și 76 din Codul familiei, fiind
ignorate prevederile art.2 alin.(3), art.12 alin.(1) și art.464 alin.(1) CPC în
temeiul cărora instanța de judecată urma să aplice prevederile tratatului
internațional, care a fost încheiat între Republica Moldova și XXXXX (pentru
cazul dat) care reglementează recunoașterea reciprocă a hotărârilor
judecătorești sau principiul de reciprocitate privind recunoașterea și executare
a hotărârilor judecătorești emise de Republica Moldova și XXXXX, cu
argumentarea ce s-ar impune în acest caz.
Instanța de apel contrar legii a concluzionat atât în sensul
aplicării pe teritoriul Republicii Moldova a sentinței nr.XXXXX a Judecătoriei
de primă instanță și instrucțiune nr.XXXXX din XXXXX, cât și în sensul
neaplicării acestei hotărâri judecătorești XXXXX.
Mai mult ca atât, în acțiune a dorit aplicarea legislației Republicii
Moldova în vederea stabilirii cuantumului pensiei de întreținere a copilului
său fără a cere încasarea forțată a acestei pensii.
7
Asupra atestării unei hotărâri judecătorești XXXXX privind
stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, s-a expus doar sub aspectul
circumstanțelor și evenimentelor de fapt privind relațiile sale de familie cu
Ilca Valentina, conștientizând că la momentul depunerii cererii la Judecătoria
Criuleni, sediul Central, cât și până în prezent, pe teritoriul Republicii
Moldova nu s-a răsfrâns sub aspectul juridic. Actele judiciare adoptate în alte
state care vizează familia s-a formată cu Ilca Valentina, atât cele pronunțate
în XXXXX, cât și cele din XXXXX. La fel, nu s-a atestat existența unui acord
între dânsul și intimată, aplicabil de iure pe teritoriul Republicii Moldova
privind determinarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor.
În drept, recurentul Ilca Daniel, reprezentat de avocatul Otgon
Igor și-a întemeiat recursul pe prevederile art.432 din Codul de procedură
civilă, în redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023, în special pe
prevederile alin.(2) lit.a), b) potrivit cărora, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată.
Întru respectarea drepturilor părților la un proces echitabil, Curtea
Supremă de Justiție a expediat, prin poșta electronică și poșta terestră, în
adresa Valentinei Ilca și Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei
Criuleni copia recursului declarat de Ilca Daniel, cu înștiințarea despre
depunerea obligatorie a referințelor timp de o lună de la data primirii acesteia,
în cazul neprezentării referințelor în termenul stabilit vor fi decăzuți din
dreptul de a le mai prezenta ulterior, iar recursul va fi soluționat în baza
materialelor din dosar (f.d. 82-84, 89, vol.II), care a fost notificată ultimilor
la 12 iunie 2024 și 21 iunie 2024, fapt ce rezultă din scrisoarea electronică și
avizul poștal de recepție.
La 10 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice, Ilca
Valentina a depus referință, solicitând declararea inadmisibilității recursului
declarat de Ilca Daniel.
Intimata a indicat că au existat mai multe tentative a recurentului
Ilca Daniel de a o convinge să renunțe la executarea silită pornită în dosarul
de executare nr.XXXXX.
Ilca Daniel pretinde precum că trăiește la limita sărăciei,
propunându-i să renegocieze pensia de întreținere a copilului minor XXXXX,
invocând că are posibilitatea să achite pensie în cuantum lunar de doar XXXXX
echivalentul sumei de XXXXX de lei MD, însă suma respectivă nicidecum nu
reprezintă 1/4 din salariu lunar al recurentului pe care l-a indicat autorităților
din Republica Moldova.
De fapt, recurentul realizează venituri mult mai superioare, având
în vedere că este disponibil să achite onorariul avocatului din Republica
8
Moldova, Igor Otgon, ca să-i reprezinte interesele în prezenta cauză,
depunerea demersurilor judiciare în XXXXX și Republica Moldova, cât și plata
mai multor cauțiuni, taxe de timbru, și alte cheltuieli judiciare.
Ilca Daniel încearcă să se sustragă de la obligația de plată a
pensiei de întreținere a fiului său minor, deși dispune de resurse financiare
suficiente ca să o achite, fără a ține cont de interesul superior al copilului.
Mai mult ca atât, pensia de întreținere a copilului în sumă
bănească fixă de XXXXX, de comun acord, a fost stabilită de ambii la
desfacerea căsătoriei, fapt ce se confirmă prin sentința civilă nr.XXXXX
pronunțată de Judecătoria de prima instanță și instrucție nr.XXXXX din
XXXXX.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
În conformitate cu art.434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură
civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246
din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a
optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 21 februarie 2024 de către Ilca Daniel,
reprezentată de avocatul Igor Otgon, a fost depus după data intrării în vigoare
a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi
examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Ține de menționat că art.432 „Temeiurile declarării recursului”
din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările operate
prin Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) avea următorul
conținut:
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material
sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată
9
neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia
legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu
i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar
lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă (în
redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a
fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel
depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost
atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii
sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Conform art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă (în
redacția legii în vigoare la data depunerii recursului):
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”
În conformitate cu art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură
civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul
deciziei, în ședință publică, la 02 noiembrie 2023.
Din actele cauzei rezultă că la 15 februarie 2024, prin intermediul
poștei electronice și poștei terestre, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia
deciziei motivate din 02 noiembrie 2023, în adresa lui Ilca Daniel și avocatului
10
acestuia Igor Otgon, fapt ce rezultă din scrisoarea electronică și avizul poștal
de recepție anexate la dosar (f.d.61-62, vol.II).
Astfel, recursul declarat la 21 februarie 2024 de către Ilca Daniel,
reprezentat de avocatul Igor Otgon se consideră ca fiind depus în interiorul
termenului legal prevăzut la art.434 CPC.
Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii
în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat de Ilca Daniel, reprezentat de
avocatul Igor Otgon rezultă că drept temei de declarare a recursului s-a
invocat în esență prevederile art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția
legii în vigoare până la 01 septembrie 2023, în special pe prevederile alin.(2)
lit.a), b), potrivit cărora, se consideră că normele de drept material au fost
încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a
aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să
fie aplicată.
La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că după cum s-a menționat supra prin Legea nr.246 din
31.07.2023 a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție, inclusiv prevederile Codului de procedură civilă, în special au fost
modificate și temeiurile recursului prevăzute la art.432 CPC, care au intrat în
vigoare din 01 septembrie 2023.
La caz, Ilca Daniel, reprezentat de avocatul Igor Otgon a depus
recursul la 21 februarie 2024, adică după intrarea în vigoare a modificărilor
operate la articolul 432 CPC, dispozițiile căruia au un text diferit de cel al
articolul 432 prevăzut în redacția legii până la modificările intrate în vigoare
din 01 septembrie 2023.
Date fiind cele constatate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că recursul declarat la 21 februarie 2024 de către
Ilca Daniel, reprezentat de avocatul Igor Otgon nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în vigoare din 01
septembrie 2023.
Mai mult ca atât, verificând legalitatea și temeinicia decizia
contestate prin prisma argumentelor recursului, Completul de judecată nu a
stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii sau emisă cu aprecierea
arbitrară a probelor. Dimpotrivă, decizia a fost pronunțată cu respectarea
prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă,
nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
De altfel, dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel nu
constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept
material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia în fapt.
11
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că
potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor
de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia,
coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
La acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6§1 CEDO (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Ilca Daniel,
reprezentat de avocatul Igor Otgon nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului (21 februarie 2024) și prin urmare prin prisma art.433 alin.(1) lit.a)
din Codul de procedură civilă, urmează a fi considerat inadmisibil.
În conformitate cu art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură
civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de Ilca Daniel, reprezentat de
avocatul Igor Otgon.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
12