2ra-1216/23 — Repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii

La 26 septembrie 2022, Victor Tatarciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Procuraturii r-nului Fălești, Inspectoratului de Poliție Fălești, Anastasiei Russu și a lui Vasile Melnic cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, prin hotărârea irevocabilă din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, pârâtul Vasile Melnic a fost obligat să-i restituie împrumutul în mărime de 15000 de euro și taxa de stat în sumă de 8343 de lei.

Prin decizia nr. 2ra-155/18 din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul pârâtului Vasile Melnic asupra hotărârii din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și a deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a respins cu menținerea actelor judecătorești contestate.

Toate cererile de revizuire a deciziei din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție au fost respinse.

Astfel, potrivit deciziei din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, Vasile Melnic la 14 ianuarie 2013 a primit un împrumut de la el în sumă de 15000 de euro.

Deoarece, nu a dorit să restituie acest împrumut, Vasile Melnic, la etapa sus indicată, având datorii de circa 85000 de euro și fiind presat și amenințat cu o plângere în adresa organelor abilitate, în baza relațiilor de prietenie, la 11 iulie 2013 s-a adresat la Centrul Național Anticorupție cu o plângere calomnioasă, unde a declarat precum că el a estorcat de la dânsul 6800 de euro, fiind avocatul, care-i reprezintă interesele într-un caz penal și într-un caz civil.

Astfel, Centrul Național Anticorupție la plângerea lui Vasile Melnic, la 11 iulie 2013 a pornit urmărirea penală în privința sa, în baza art. 326 alin. (3) 1 lit. a) din Codul penal, unde cercetarea judecătorească are loc și acum, după 9 ani, la Curtea de Apel Bălți.

Subsecvent, Victor Tatarciuc a menționat că, deoarece dosarul penal nr. 2013970307, pornit de către Centrul Național Anticorupție, nu dădea rezultatul dorit, iar procedura de executare a titlului executoriu, în cadrul dosarului civil (încasarea împrumutului de 15000 de euro), a fost inițiată, Vasile Melnic, la 14 mai 2019 s-a adresat oficial cu o cerere neînregistrată în cancelaria Inspectoratului de Politie Fălești, în adresa Inspectoratului de Poliție din raionul Fălești, unde a declarat niște date false, precum că, la 04 iulie 2013 ei s-au înțeles, dar la 05 iulie 2013, s-au întâlnit la autogara or. Fălești, unde el l-a înșelat pe Vasile Melnic și a primit de la dânsul 500 de euro, în schimbul unei recipise, tapată în limba de stat din numele șefului Cabinetului Avocatului „V. Tatarciuc”, prin care chipurile el afirmă precum că, niciodată nu i-a împrumutat lui Vasile Melnic 15000 de euro, dar care a primit 6800 de euro de la Vasile Melnic, sumă pe care s-a obligat să i-o restituie până la 01 ianuarie 2017.

Totodată, a precizat că din conținutul rechizitoriului, a listei probelor, a depozițiilor date de către Vasile Melnic la 11, 16 și la 22 iulie 2013 la Centrul Național Anticorupție în timpul urmăririi penale în cadrul dosarului penal nr. 2013970307, care sunt anexate la cauza penală nr. 2013970307, pornită de către Centrul Național Anticorupție la 11 iulie 2013 în privința sa, nu rezultă despre existența epizodul din 05 iulie 2013 din or. Fălești, cu 500 de euro în anii 2013-2014. Iar despre pornirea urmării penale nr. 2019370185 împotriva sa din 13 iunie 2019 a aflat peste 2 luni de zile, când a primit de la Curtea Supremă de Justiție, copia cererilor de revizuire a deciziei din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, depuse de Vasile Melnic la 10 iunie 2019 și 26 iulie 2019, unde a făcut trimiteri la existenta cauzei penale, nr. 2019370185, pornită la cererea acestuia din 14 mai 2019, adresată Organului de Urmărire Penală din r-nul Fălești.

Victor Tatarciuc a susținut că a fost mirat, indignat și înjosit de atârnarea Inspectoratului de Poliție Fălești, care a început urmărirea penală contrar dispozițiilor art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, în lipsa audierii dânsului, cercetării circumstanțelor cauzei, probelor care deloc nu puteau servi temei la pornirea urmăririi penale în baza art.190 alin. (1) din Codul penal.

Complimentar, reclamantul a notat că la finele lunii august 2019, a telefonat la Inspectoratul de Poliție Fălești, de unde a aflat că este pornit dosarul penal nr. 2019370185, urmărirea penală asupra evenimentelor din anul 2013, fiind efectuată de către ofițerul de urmărire penală, Anastasia 2 Rusu, care telefonic l-a intimidat și amenințat cu reținerea în ordinea art. 166 alin. (1), pct. 2 din Codul de procedură penală.

Reclamantul a susținut că, afirmațiile sale cu privire la falsificarea conținutului dosarului penal nr. 2019370185 de către factorii de decizie din r- nul Fălești, ale organelor de resorturi este confirmată prin conținutul ordonanței procurorilor în Procuratura r-nului Fălești din 06 noiembrie 2019, și a procurorului adjunct al procurorului șef al Procuraturii r-nului Fălești din 11 noiembrie 2020 cu privire la refuzul în începerea urmării penale contra lui Vasile Melnic, care la 14 mai 2019 s-a adresat Inspectoratului de Poliție al r- lui Fălești cu o plângere cu un conținut fals (nu cerere) cum este indicat în dosarul penal nr. 2019370185. Însă, reieșind din ordonanțele din 06 noiembrie 2019 și 11 martie 2020, Vasile Melnic la 14 mai 2019 a depus o plângere la SUP a Inspectoratului de Poliție Fălești în privința sa și fiind audiat în calitate de parte vătămată pe marginea circumstanțelor cauzei pe faptul obținerii prin înșelăciune a sumei de 6800 de euro, la 13 iunie 2019 a dobândit pornirea urmării penale în privința lui în baza art. 190 alin. (1) din Codul penal nr. 2019370185. Astfel, în cadrul urmării penale pe faptul dat, procurorul a stabilit că, în dosarul penal nr. 1-178/14, care este unul și același dosar penal cu nr. 2013970307 de la Centrul Național Anticorupție, este vorba despre una și aceiași faptă cu privire la acțiunile sale ilicite, că în exercitarea funcției de avocat, a estorcat și a primit de la Vasile Melnic bani, 6800 de euro pentru favorizarea deciziei pe o cauza civilă. Însă din cuprinsul dosarului penal nr.1- 178/14, procurorii din or. Fălești au constatat că, nici într-un caz, nu se menționează faptul că o parte (500 de euro) din suma estorcată în total, a fost transmisă pe teritoriul orașului Fălești, din care considerent organul de urmărire penală a ajuns la concluzia că, posibil în timpul audierii precedente, Vasile Melnic nu a fost audiat cu privire la faptul dat, ori urma un alt scop. Totodată, nici într-un caz nu se menționează datele cu privire la existența anumitor recipise din 05 iulie 2013, prin care s-a obligat să-i restituie lui Vasile Melnic banii în sumă totală de 6800 de euro, adică banii transmiși acestuia pentru favorizarea deciziei asupra unei cauze civile. De asemenea, potrivit ordonanțelor din 06 noiembrie 2019 și 11 martie 2020, din dosarului penal nr. 1-178/14 și declarațiile lui Vasile Melnic, reiese că totuși un act cu privire la împrumutul sumei de 6800 de euro a fost semnat de către el, numai că semnătura acestuia s-a efectuat la data de 25 iunie 2013 și nu în or. Fălești, dar în or. Chișinău, în incinta unui local. Tot din declarațiile lui Vasile Melnic deriva că ultimul la 05 iulie 2013 s-a adresat la Centrul Național Anticorupție cu un denunț. Din aceste considerente, întrucât în conformitate cu art. 22 din Codul de procedură penală, nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire 3 penală de mai multe ori pentru una și aceiași fapta, dosarul penal intentat în privința sa nr. 2019370185, la 27 septembrie 2019 a fost încetat în baza art. 52 alin. (1), pct. 22), art. 275 pct. 1) și art. 285 alin. (1) din Codul de procedură penală din motiv ca nu există fapta infracțiunii.

Astfel, reclamantul a susținut că conținutul acestor ordonanțe din 06 noiembrie 2019 și din 11 martie 2020 ale Procuraturii r-lui Fălești confirmă afirmațiile sale cu privire la netemeinicia pornirii urmăririi penale nr. 2019370185, nerespectarea cerințelor art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală și cauzarea dânsului a unui prejudiciu moral de proporții.

Mai mult, aceste ordonanțe confirmă falsificarea probelor de către Inspectoratul de Poliție Fălești, care a schimbat și eliminat plângerea lui Vasile Melnic din 14 mai 2019 din conținutul dosarului penal, cu o cerere a lui Vasile Melnic din 14 mai 2019, unde deja era un alt text și adăugată și suma de 500 de euro, considerente din care a fost pornită urmărirea penală în baza art. 190 alin. (1) din Codul penal, dar despre 6800 de euro nu era indicat nimic.

De altfel, reclamantul a menționat că este aberantă afirmația procurorilor că, la 13 iunie 2019, conform conținutului ordonanțelor Procuraturii Fălești din 06 noiembrie 2019 și din 11 martie 2020, era pornită urmărirea penală în baza art. 190 alin. (1) din Codul penal pe faptul depunerii de către Vasile Melnic a unei plângeri cu privire la estorcarea și primirea prin înșelăciune de la dânsul a sumei de 6800 de euro. Or, cuprinsul dosarului penal nr. 2019370185 a fost curățat înainte de a fi clasat, cu aruncarea mai multor probe și a actelor procesuale. Iar, toate aceste acțiuni servesc temei pentru acțiunea în cauză.

Subsecvent, Victor Tatarciuc a susținut că, în cadrul dosarului penal, pârâții – reprezentanții Organului de Urmărire Penală din r-nul Fălești i-au permis lui Vasile Melnic falsificarea probelor din cererea veridică din 28 noiembrie 2014, cu nr. de înregistrare – 39732, unde nu sunt cuvintele adăugate de către acesta în anul 2019 - despre afirmațiile lui cu 500 de euro.

În context, reclamantul a menționat că depozițiile false date de Vasile Melnic în cadrul dosarului penal nr. 2013970307 din 11 iulie 2013, 16 iulie 2013 și din 22 iulie 2013, nu conțin evenimentele inventate de către acesta în anul 2019 și declarate la audierea pârâtului în cadrul Inspectoratului de Poliție Fălești la data de 14 mai 2019. De asemenea, în depozițiile acestuia date la Centrul Național Anticorupție în anul 2013 de trei ori, nu este indicat despre epizodul din or. Fălești din 05 iulie 2013 și despre suma de 500 de euro, unde Vasile Melnic a mai adăugat prejudiciul din 6800 de euro, astfel fiind distincte de depozițiile lui la 14 iunie 2019 cu 500 de euro, unde procurorii de la 4 Procuratura Anticorupție, urmează să-i mai înainteze o învinuire în baza art. 283 alin. (1), alin. (2), alin. (3) din Codul de procedură penală, însă nu se grăbesc. Dar Vasile Melnic s-a adresat către Procuratura r-lui Fălești și Inspectoratul de Poliție Fălești la 14 mai 2019 în scopurile lui meschine.

Complimentar, Victor Tatarciuc a enunțat că Vasile Melnic având intenții de a returna dosarul civil, privind încasarea împrumutului de 15000 de euro, în favoarea sa, a mai executat la 10 iunie 2019, 26 iulie 2019, 06 august 2019 și 28 octombrie 2019 niște cereri de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-155/2018 din 14 martie 2018, care au fost respinse, dar anexate la cauza penală nr. 2019370185.

La acest capitol, reclamantul a indicat că Vasile Melnic în conținutul acestor cereri de revizuire a introdus niște argumente noi, care confirmă organizarea provocării din partea colaboratorilor de la DAO CNA, în privința sa în anul 2013, însă care sunt importante și pentru această procedură. Or, Vasile Melnic, a susținut în cererea de revizuire din 10 iunie 2019, precum că la 12 iunie 2013 la indicația ofițerilor anticorupție recipisele au fost rupte, însă recipisa din 04 iulie 2013 este păstrată în original, fiind ruptă copia acesteia.

În continuare, reclamantul a notat că pârâții, având intenții să justifice aceste probe false, prin intermediul cărora să emită o sentință de condamnare în lipsa sa, considerând că el fiind condamnat definitiv la 16 aprilie 2019 de către Curtea de Apel Bălți, în baza art. 326 alin. (2) lit. a) din Codul Penal, se va face fugar, Vasile Melnic ilegal a dobândit pornirea urmării penale nr. 2019370185 în temeiul unor probe false. Iar, în cererea de revizuire din 06 august 2019, scrisă în limba de stat de către avocatul lui Vasile Melnic, în genere s-a indicat, precum că: „În timpul examinării cauzei penale la 02 aprilie 2019 la Curtea de Apel Bălți, Victor Tatarciuc ne-a dat din greșeală o recipisă, care demonstrează că datoria pe cauza civilă respectivă Vasile Melnic i-a întors-o” .

De altfel, reclamantul a precizat că toate acțiunile Organului de Urmărire Penală Fălești au dus la multiple chemări, citații, audieri din partea Inspectoratului de Poliție Fălești, unde ofițerul de urmărire penală, pârâta Anastasia Russu, la 06 august 2019 a expediat în adresa dânsului și o citație, cu privire la audierea sa în calitate de bănuit în cadrul dosarului penal nr. 2019370185, unde era obligat la 12 august 2019, ora 10:00 să vină la audieri cu avocatul, pentru darea depozițiilor în calitate de bănuit, fiind totodată prevenit că dacă nu vine, va fi amendat sau adus forțat. Iar toate aceste acțiuni, nu au fost efectuate în ordinea art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, dar deja în cadrul urmării penale pornite ilegal, unde era supus unui stres psihic enorm, știind că astfel de evenimente în or. Fălești la 04 sau 05 iulie 5 2013 nu au existat niciodată. Or, nu a scris și nu a dat nicio recipisă datată cu 04 iulie 2013, sau o altă recipisa, la așa-zisa întâlnire de la autogara or. Fălești la 05 iulie 2013, inventată de către Vasile Melnic, și nu a recunoscut ca s-a refuzat de împrumutul de 15000 de euro, acordat pârâtului Vasile Melnic în schimbul unei sume de bani de 500 de euro.

Totodată, a susținut că, a fost bolnav timp de o lună, i s-a ridicat tensiunea, a avut complicații cu inima, nu putea merge, a avut dureri de cap și de picioare, însă s-a lecuit acasă, adresându-se la medicul de familie în mod personal, care prin intermediul telefonului a numit tratament cu pastile și alte metode. Respectiv, a avut cheltuieli și pentru medicamentele procurate.

La fel, Victor Tatarciuc a enunțat că pornirea urmării penale de către Organul de Urmărire Penală Fălești la o cerere sau plângere falsă, în condițiile neverificării probelor, circumstanțelor cauzei, asupra unui eveniment inventat cu șase ani în urmă, unde Organul de Urmărire Penală Fălești nu a întreprins nicio măsură cu privire la respectarea art. 274 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deși urma să fie obiectiv, dar să nu lucreze la comandă, la impus să lucreze și să efectueze niște acțiuni de administrare a probelor în locul Organul de Urmărire Penală Fălești. Astfel, viața sa s-a a devenit un coșmar, deoarece a observat că exact la fel, Centrul Național Anticorupție în anul 2013 s-a comportat cu drepturile sale în cadrul dosarului penal nr. 2013970307, unde Organul de Urmărire Penală și instanțele de judecată nu au cercetat numai probele acuzării, dar și ale apărării, au ținut dosarul penal câte 2 și 3 ani, și au emis sentință de condamnare fără niciun suport legal, la comandă, în timpul statului capturat, fapt constatat la 28 ianuarie 2020 de Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în decizia emisă, prin care a casat decizia din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În context, reclamantul a precizat că a pierdut timp, nu a lucrat, nu a avut niciun venit, nu a întocmit niciun contract de asistenta juridică, care putea să-l susțină material și moral. Mai mult, a pierdut încrederea în organele de resorturi, în dreptate și în justiție, unde dânsul, un om nevinovat, a primit o atitudine foarte josnică din partea reprezentanților Organului de Urmărire Penală, care l-au interogat și acordat întrebări înjositoare, cauzându-i astfel frustrări enorme psihice, unde de mai multe ori a avut scandaluri în familie, cu copiii, etc.

De asemenea, reclamantul a notat că era nevoit sa umble în diferite instanțe de judecată, să ridice dosarele penale, civile, din care a făcut copii de pe probe, înscrisuri, ce confirmau falsificarea adresării lui Vasile Melnic către procuratura și Inspectoratul de Poliție Fălești la 14 mai 2019, precum și nevinovăția sa. Astfel, a fost nevoit sa se deplaseze circa de 7 ori în or. Fălești, 6 unde s-a adresat către șefii Direcției de urmărire penală, ofițerulului pârâta Anastasia Russu, Procuraturii r-lui Fălești, prezentând probele respective. Altfel spus, nu Organul de Urmărire Penală a administrat probe, dar el a umblat, a călătorit, a suferit și a scris niște demersuri, a primit și a prezentat în adresa Organului de Urmărire Penală aceste probe cu privire la falsificarea probelor de către pârâtul Vasile Melnic și din considerentele expuse mai sus, a înaintat această cerere de chemare în judecată.

De altfel, reclamantul a opinat că aceste persoane au falsificat probe și au încălcat intenționat cerințele art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, pornind la simpla cerere a lui Vasile Melnic din 14 mai 2019 urmărirea penală contra a unui cetățean nevinovat, unde unica vină a sa era că a împrumutat bani lui Vasile Melnic, neștiind că acesta este un turnător-agent sub acoperire, că are multe datorii, că bunurile familiei sale sunt sechestrate mai mult de 33 de ori în cazurile civile, unde Vasile Melnic este pârât și care a ascuns la 14 ianuarie 2013 de dânsul că are datorii de circa 85000 de euro, și se bucură de sprijinul unor persoane importate-incognito, de la organele de resorturi, care îl susțin în ilegalitățile comise în interesele comune, și nu numai în privința dânsului, dar sunt o mulțime de oameni ce au pătimit de la acest pârât Vasile Melnic, care are din anul 2004 încoace 33 de dosare penale, toate pentru uz de fals și escrocherie, și este tot timpul pârât în cadrul multiplelor dosare civile, unde schița este una și aceeași, împrumută bani și nu-i restituie având sprijinul organelor unde este un turnător sub acoperire, iar toate dosarele sale penale sunt tergiversate și încetate în baza survenirii termenului de prescripție.

Subsecvent, a relevat că în temeiul plângerilor sale, prezentării probelor, Procuratura r-lui Fălești a făcut o analiză a probelor din anii 2013- 2014 din dosarul penal nr. 2013970307 pornit la 11 iulie 2013 în baza art. 326 al. (3) lit. a) din Codul penal în privința sa, a analizat depozițiile lui Vasile Melnic date la Centrul Național Anticorupție în anii 2013-2014, care în mod diametral sunt contradictorii și nu corespund depozițiilor date de acesta Organului de Urmărire Penală Fălești în anul 2019, a analizat și înscrisurile noi, apărute în anul 2019, prezentate fals de către Vasile Melnic, recipisa ruptă în două bucăți din 04 iulie 2013, inventată de către Vasile Melnic în anul 2019 și prezentată în copie ruptă, tapată din numele șefului Cabinetului Avocatului „V. Tatarciuc”, cu textul sus-indicat și amprentele semnăturilor, ștampilelor scanate. Iar Organul de Urmărire penală a constatat că Vasile Melnic nu a dat depoziții veridice în anul 2019 la Inspectoratul de Poliție Fălești și la Procuratura r-lui Fălești, unde la 27 septembrie 2019, cauza penală nr. 2019370185, de către Procuratura r-lui Fălești, în temeiul art. 52 alin. (1), pct. 7 22, art. 255, 275 pct. 1), art. 285 alin. (1) din Codul de procedură penală era încetată pe motiv că nu există fapta infracțiunii. Vasile Melnic această ordonanță nu a contestat-o.

Astfel, ordonanța procuraturii r-lui Fălești din 27 septembrie 2019 a devenit definitivă și irevocabilă și în baza art. 467 alin. (l) - (3) din Codul de procedură penală, reprezintă un document executoriu, care urmează a fi executat pe tot teritoriul Republicii Moldova, fiind obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice.

Complementar, reclamantul a menționat că la plângerile sale, Inspectoratul de Poliție Fălești, a pornit procesul penal nr. 20203700519, unde la 24 iulie 2020 dânsul, a fost recunoscut în calitate de parte vătămată.

Procuratura r-lui Fălești și Inspectoratul de Poliție Fălești au constatat că este necesar de pornit și urmărirea penală împotriva lui Vasile Melnic în baza art. 312 alin. (1) din Codul penal, motiv pentru care Organul de Urmărire Penală la 27 mai 2021 a pornit urmărirea penală împotriva lui Vasile Melnic în baza art. 312 alin. (l) din Codul penal nr. 2021370160, în care Inspectoratul de Poliție Fălești a constatat, că la 14 mai 2019, Vasile Melnic, urmând scopul prezentării cu bună știință a declarațiilor mincinoase, aflându-se în incinta Inspectoratului de Poliție Fălești, fiind audiat în calitate de parte vătămată, pe procesul penal nr.20193700236 și prevenit contra semnătură despre răspunderea penală pe care o poartă pentru prezentarea cu bună știință a declarațiilor mincinoase, a declarat precum că Victor Tatarciuc, aflându-se pe teritoriul Autogării din or. Fălești, la 05 iulie 2013, a estorcat și primit de la el 500 de euro, declarații în baza cărora la 13 iunie 2019, conform elementelor constitutive ale infracțiunii, prevăzută de art. 190 alin. (1) din Codul penal, a fost intentată cauza penală nr. 2019370185, pe care la 27 septembrie 2019 urmărirea penală a fost încetată și dispusă clasarea procesului penal pe motiv că nu există fapta infracțiunii. Iar, la 11 iunie 2021, în cadrul dosarului penal nr. 2021370160, pornit împotriva lui Vasile Melnic în baza art. 312 alin. (1) din Codul penal, Inspectoratul de Poliție Fălești la recunoscut în mod repetat, prin ordonanță în calitate de parte vătămată și parte civilă, unde și-a păstrat dreptul de a înainta o cerere de chemare în judecată contra lui Vasile Melnic, în conformitate cu art. 61 din Codul de procedură penală.

Victor Tatarciuc a menționat că la 18 august 2022 a înaintat prin intermediul oficiului poștal cerere prealabilă în adresa pârâților, respectând procedura prealabilă.

De altfel, întemeindu-și cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 1, 2, 9, 13-16, 19 -22, 776, 777, 796, 801, 901, 934, 935, 1998, 2006, 2008, 2021, 2022, 2023, 2025, 2036, 2037 ale Codului civil și art. 221 alin. 8 (5) din Codul de procedură penală, Victor Tatarciuc a solicitat constatarea că în urma acțiunilor ilicite ale organelor de resort din r-nul Fălești, Inspectoratului de Poliție Fălești, ofițerului de urmărire penală Anastasia Rusu, Procuraturii r-nului Fălești și ale lui Vasile Melnic, manifestate în timpul pornirii neîntemeiate la 13 iunie 2019 a urmăririi penale nr. 2019370185 contra sa în temeiul art. 190 alin. (1) din Codul penal și încetată la 27 septembrie 2019 pe motiv că nu există fapta infecțiunii, i-a fost cauzat un prejudiciu moral în cuantum de 500000 de lei, precum și încasarea acestuia, în mod solidar, din contul pârâților.

La 27 octombrie 2022, Victor Tatarciuc a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, în care, făcând referire la prevederile pct. 7, 14, 20, 22 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 09 octombrie 2006 „Cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral”, a invocat acțiunile ilegale comise de către reprezentanții pârâților, și anume de procurorul Eduard Fiștic, care în lunile mai-iunie 2019, a întocmit acte procesuale ilegale și neîntemeiate, fără respectarea procedurii prealabile cu privire la examinarea sesizărilor depuse de către cetățeni și cu încălcarea cerințelor art. 1 alin. (1)- (3), art. 2 alin. (1)- (5), art. 7 alin. (1), (9), art. 19 alin. (3), art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, fără administrarea probelor nu numai de la așa-zisa parte vătămată Vasile Melnic, dar și de la el, care avea probe pertinente din start, ce confirmau lipsa faptului infracțiunii, declarate de către Vasile Melnic la 14 mai 2019, a întocmit un raport ilegal, cu privire la pornirea urmăririi penale în cadrul procesului penal nr. 201937000519, ceea ce a generat pornirea ilegală a urmăririi penale în privința sa la 13 iunie 2019 în temeiul art. 190 alin. (1) din Codul penal, fapt confirmat și prin ordonanța procurorului în Procuratura r-lui Fălești Leonid Țărnă din 06 noiembrie 2019, unde acesta confirmă că autorul pornirii urmării penale este procurorul Eduard Fiștic. De asemenea, procurorul Leonid Țărnă a confirmat faptul, că Vasile Melnic la 14 mai 2019 s-a adresat către procuratura r-lui Fălești cu o plângere în temeiul căreia era pornită urmărirea penală nr. 2019370185 în baza art. 190 alin. (1) din Codul penal, în care Vasile Melnic a declarat, că la 05 iulie 2013, el l-a înșelat la Autogara din or. Fălești și a primit 6800 de euro, astfel comițând o infracțiune prin înșelăciune în proporții mari.

Subsecvent a enunțat că faptul nerespectării intenționate a procedurii prealabile, de către pârâți, reprezentanții de la Procuratura r-lui Fălești prevăzută de art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală este confirmat și prin ordonanța procurorului Leonid Țărnă din 28 aprilie 2021, cu afirmațiile sus-indicate. În afară de procurorul Eduard Fiștic, reprezentantul 9 Inspectoratului de Poliție Fălești, pârâta ofițerul Anastasia Russu iarăși este responsabilă, ca și procurorul Eduar Fiștic în cauzarea de prejudicii morale și știrbirea onoarei, deminații și reputației sale profesionale, acțiuni, prin care i- a fost cauzat un prejudiciu moral de proporții.

Or, Anastasia Rusu, fără respectarea procedurii prealabile cu privire la examinarea sesizărilor depuse de către cetățeni, cu încălcarea cerințelor art. 1 alin. (1)-(3), art. 2 alin. (2)-(5), art. 7 alin.(1), (9), art. 19 alin. (3), art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, fără administrarea probelor nu numai de la Vasile Melnic, dar și de la el, timp de circa 3 luni de zile, nu l-a chemat la audieri cu privire la plângerea calomnioasă, depusa de către pârâtul Vasile Melnic la 14 mai 2019 în cadrul procesului penal nr. 201937000519, pornit la 14 mai 2019, nu l-a audiat timp de trei luni și nu a solicitat probele asupra cazului în speță, fapt ce a determinat pornirea ilegală a urmăririi penale împotriva sa la 13 iunie 2019 în temeiul art. 190 alin. (1) din Codul penal.

Mai mult, Anastasia Russu, l-a insultat și l-a amenințat prin telefon, comunicându-i la începutul lunii august 2019, că este pornit un proces penal și urmărirea penală împotriva sa, la plângerea lui Vasile Melnic, în baza art. 190 din Codul penal, unde dânsul imediat trebuia să vină la audieri în calitate de bănuit împreună cu apărătorul său, iar el a solicitat respectarea procedurii de citare oficială.

De altfel, reclamantul a precizat că la solicitările sale, pârâta Anastasia Russu la 06 august 2019, cu nr. 8560 a expediat în adresa sa o citație, unde era indicat că dânsul trebuie sa fie audiat în calitate de bănuit, în cauza penală nr. 2019370185 și urmează să se prezinte cu buletinul de identitate, însoțit de avocat.

În context, Victor Tatarciuc a susținut că la audierea sa, pârâta Anastasia Russu, s-a comportat cu el de parcă în fața ei se află un criminal, cu insulte și amenințări, sa spună adevărul, unde din start vedea în dânsul un infractor, fără a intra în esența cazului. Iar la confruntarea cu Vasile Melnic, ultimul nu a sosit, fiind fugar în cadrul a unui alt dosar penal din or. Chișinău, unde la 29 iunie 2019 a fost dat în căutare.

Astfel, reclamantul a relevat că fiind chemat, a venit circa de 4 ori în or. Fălești, unde era stresat, amenințat și umilit de faptul pornirii ilegale a urmării penale și de compartimentul agresiv și ostil, manifestat de către pârâții menționați. Iar, prin aceste acțiuni ilegale, onoarea, demnitatea și reputația sa profesională au fost știrbite, fiindu-i cauzate complicații la sănătate și stresuri în familie, respectiv prejudicii morale enorme. 10

Așadar, din considerentele enunțate, Victor Tatarciuc a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea compensațiilor respective pe deplin (f.d.96-126, Vol.I).

La 10 noiembrie 2022 Victor Tatarciuc a depus cerere, prin care a solicitat atragerea în proces în calitate de copârât a Ministerului Justiției al Republicii Moldova, precum și cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii r-lui Fălești, Inspectoratului de Poliție Fălești, ofițerului de urmărire penală al SUP al Inspectoratului de Poliție Fălești Anastasia Rusu, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Ministerului Justiției al Republicii Moldova și a lui Vasile Melnic, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.140-141; 144-160, Vol.I).

Prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, s-a admis cererea reclamantului Victor Tatarciuc formulată la 10 noiembrie 2022 și s-a antrenat Ministerul Justiției al Republicii Moldova în calitate de pârât în prezenta cauză civilă (f.d.211 Vol. I).

Prin încheierea protocolară din 05 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, s-a admis cererea reclamantului Victor Tatarciuc și s-a atras Procuratura Generală a Republicii Moldova în proces, în calitate de pârâtă (f.d.235-236, Vol. I).

Prin hotărârea din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Victor Tatarciuc.

S-a încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova, reprezentată de Ministerul Justiției, în beneficiul lui Victor Tatarciuc, suma de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii. În rest, cererea de chemare în judecată, s-a respins, ca fiind neîntemeiată (f.d.239, Vol.I; 10-39, Vol.II).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță invocând dispozițiile art. 53 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 alin.(1), art. 16 alin. (1) lit. g), art. 19 alin.(1), art. 1998 alin. (1) și (2), art. 2036 alin. (1)și(5) ale Codului civil, art. 1, 2, 3, 5, 6, 10, 11 și 13 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și reieșind din materialele cauzei a conchis că, prin actele și acțiunile ilegale ale organului de urmărire penală și ale procuraturii în sensul art. 2 al Legii nr. 1545/1998, ce au constat în pornirea ilegală a urmăririi penale împotriva lui Victor Tatarciuc și tragerea lui ilegală la răspundere penală, acestuia i-a fost cauzat un prejudiciu moral, ce constă în suferințe psihice, manifestate prin retrăiri sufletești, printr-o stare de anxietate, frustrare și incertitudine cu 11 privire la viitorul său, precum și prin producerea unei stări de umilire și de retrăiri sufletești ca rezultat al afectării demnității sale și a compromiterii neîntemeiate și ilegale a onoarei sale, în situația în care nu a existat în genere faptul infracțiunii imputate, motiv pentru care a încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova, reprezentată de Ministerul Justiției, în beneficiul reclamantului suma de 5000 de lei, cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, ce reprezintă o justă despăgubire, atingându-și efectul compensatoriu, fără a reprezenta un venit nejustificat pentru reclamant.

De altfel, prima instanță a respins cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, înaintată de reclamantul Victor Tatarciuc împotriva Procuraturii Generale, Procuraturii raionului Fălești, Inspectoratului de Poliție Fălești, ofițerului de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Fălești Anastasia Russu, persoanei fizice Vasile Melnic și Ministerului Finanțelor, or, conform art. 5 din Legea nr. 1545/1998, cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează în conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției. Iar potrivit art. 13 alin. (1) din aceeași Lege, repararea prejudiciului specificat la art. 7 lit. a), c)-g) și în capitolul III se efectuează din contul bugetului de stat.

La 21 decembrie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând casarea acesteia în partea ce ține de încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui Victor Tatarciuc a sumei de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în judecată (f.d.245, Vol.I).

La 28 decembrie 2022, Victor Tatarciuc, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.6-9, Vol.II).

La 29 decembrie 2022, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Procuratura r-nului Fălești a declarat apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Victor Tatarciuc (f.d.1, Vol.II).

La 30 decembrie 2022, Anastasia Russu a declarat apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând 12 casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de Victor Tatarciuc (f.d.2, Vol.II).

La 29 martie 2023, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Procuratura r-nului Fălești a depus apel motivat împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.51-52, Vol.II).

La 05 aprilie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus apel motivat împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.54-68, Vol.II).

La 11 aprilie 2023, Victor Tatarciuc a depus apel motivat împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.72-79, Vol.II).

La 12 aprilie 2023, Anastasia Russu a depus apel motivat împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de Victor Tatarciuc (f.d.69-71, Vol.II).

Prin încheierea din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a restituit cererea de apel depusă de Vasile Melnic la 21 aprilie 2023 împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, deoarece a fost înaintată cu omiterea termenului de atac (f.d.85-86, Vol.II).

Prin decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de apel formulată de Victor Tatarciuc.

S-au admis cererile de apel depuse de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Procuratura r-nului Fălești și Anastasia Russu.

S-a casat integral hotărârea din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Tatarciuc împotriva Procuraturii Generale, Procuraturii r-nului Fălești, Inspectoratului de Poliție Fălești, Anastasiei Russu, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a lui Vasile Melnic, privind repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii (f.d.113-125, Vol.II).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți, invocând dispozițiile art. 9 alin. (1), art. 2007 alin. (1), art. 2036 alin. (1) și (3) din Codul civil, art. 53 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art. 23 alin.(3) al Codului de procedură penală, art.3, 6 lit. a) și art.10 ale Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, 13 ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998 și reieșind din materialele cauzei, precum și argumentele participanților la proces, a conchis că temeiurile ce determină răspunderea statului, indicate exhaustiv la art. 3 în coroborare cu art. 6 ale Legii nominalizate, în speță nu se întrunesc, motiv din care a respins integral pretențiile reclamantului- apelant Victor Tatarciuc.

Subsecvent, instanța de apel a concluzionat că, la caz, prima instanță a aplicat eronat normele de drept material ce țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în condițiile în care pentru aplicabilitatea dispozițiilor Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, necesită de a fi întrunite cumulativ (minim o condiție), atât circumstanțele prevăzute de art.6 - dreptul la repararea prejudiciului, cât și de art.3 - cazurile de reparare a prejudiciului material și moral. Or, normele legale în cauză, sunt indisolubile și nu pot fi aplicate separate, respectiv, instanța de fond eronat și neîntemeiat a admis pretenția apelantului-intimat Victor Tatarciuc.

Mai mult, Curtea de Apel Bălți a relevat că, prin prisma Legii nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, nu orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage răspunderea statului. Or, în această ordine de idei, este important și necesar să se constate ilegalitatea actului procedural emis de către organul de drept. Iar, la materialele cauzei nu este anexat niciun act judecătoresc definitiv și irevocabil prin care ar fi declarate nule actele sau acțiunile organelor de urmărire penală și a procuraturii în acest sens.

Prin urmare, deși Victor Tatarciuc deține ordonanță de încetare a urmăririi penale, totuși acesta nu întrunește condițiile speciale reglementate de art. 3 și 6 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998.

La acest aspect instanța de apel a reținut că potrivit art.284 alin.1, 2 din Codul de procedură penală scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare și finalizare în privința persoanei, când aceasta este bănuit sau învinuit și se constată că există vreuna din circumstanțele prevăzute la art.275 pct.1)–3).

La caz, Victor Tatarciuc în dosarul penal nr.2019370185 nu a avut calitate procesuală de „bănuit”, „învinuit” ori „condamnat”, față de ultimul nu au fost aplicate careva măsuri de constrângere, nu s-au întreprins careva măsuri speciale de investigații, precum și n-au fost efectuate careva acțiuni de 14 urmărire penală cu participarea nemijlocită a lui Victor Tatarciuc. Astfel, instanța de apel nu a constatat existența elementului de reabilitare a lui Victor Tatarciuc, deoarece acesta nu a avut statut procesual în pricina penală de bănuit sau învinuit.

Totodată, instanța de apel lecturând conținutul ordonanței a constatat la data emiterii acesteia 27.09.2019 în privința lui Victor Tatarciuc exista sentință a judecătoriei Chișinău, sediul central din 10.04.2017 prin care ultimul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.2 lit. c) Cod penal, hotărâre definitivă în legătură cu aceeași acuzație.

În acest context Curtea de Apel Bălți a concluzionat că temeiul dat de încetare a urmăririi penale înserat în art. 275 pct.7 Codul de procedură penală, potrivit art. 285 alin.2 Codul de procedură penală este un caz de nereabilitare a persoanei.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că motivarea instanței de fond precum, că Victor Tatarciuc este în drept să solicite compensarea prejudiciului cauzat în conformitate cu prevederile Legii nr. 1545, este nefondată și eronată, în condițiile în care conform prevederilor art.3, alin.(1) din Legea nr. 1545, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală, etc.

Respectiv, întrucât în speță nu sunt întrunite condițiile de aplicabilitate a prevederilor Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, în vederea reparării prejudiciului cauzat reclamantului-apelant Victor Tatarciuc, instanța de apel a conchis că prima instanță în mod neîntemeiat a admis acțiunea reclamantului și a dispus încasarea din contul statului prejudiciul moral.

De altfel, instanța ierarhic inferioară a respins ca neîntemeiate alegațiile lui Victor Tatarciuc din cererea de chemare în judecată cu referire la faptul că urmare a pornirii urmăririi penale și tragerii lui la răspundere penală în cadrul cauzei penale nr. 2019370185, starea sănătății sale s-a înrăutățit, încât a urmat și un tratament medical prescris de medicul de familie. Or, contrar obligației legale prevăzute de art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Victor Tatarciuc nu a prezentat instanței nicio probă în acest sens. Prin urmare, alegațiile sale în latura sus-indicată sunt pur declarative și nu pot fi reținute la stabilirea cuantumului compensației pentru prejudiciul moral cauzat.

Subsecvent, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiată și lipsită de suport juridic cerința lui Victor Tatarciuc privind repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale 15 procuraturii, înaintată împotriva Procuraturii Generale, Procuraturii raionului Fălești, Inspectoratului de Poliție Fălești, ofițerului de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Fălești Anastasia Russu, persoanei fizice Vasile Melnic și Ministerului Finanțelor. Or, conform art. 5 din Legea nr. 1545/1998, organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției. Iar potrivit art. 13 alin. (1) din aceeași Lege, repararea prejudiciului specificat la art. 7 lit. a), c)-g) și în capitolul III se efectuează din contul bugetului de stat.

Astfel, raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, instanța de apel a conchis că în situația descrisă, nu se întrunesc temeiurile legale de intervenire a răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și contravenționale de organele de urmărire penală, de procuratură și de instanțele judecătorești, din care motiv hotărârea primei instanțe este neîntemeiată, și urmează a fi casată întrucât derivă din aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material.

Complementar, invocând dispozițiile art. 32 alin.(1) și alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, instanța de apel a notat că în pofida argumentelor aduse în cererea de chemare în judecată și de apel precum că, în urma acțiunilor lui Vasile Melnic și organelor de resort, apelantului Victor Tatarciuc i-a fost lezată onoarea și demnitatea profesională, totodată fiindu-i cauzat prejudiciu moral, apelantul n-a prezentat probe pertinente și concludente, înscrisuri justificative, care ar confirma existența răspândirii unor informații false, defăimătoare în privința sa, precum și soldate cu prejudiciu moral. Or, conform art. 118 alin.(1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Mai mult, în pofida faptului că lui Vasile Melnic i se încriminează depunerea declaraților false în cadrul procesul penal și/sau civil, nu se poate deduce că prin aceasta lui Victor Tatarciuc i s-a cauzat un anumit prejudiciu moral, precum și că a avut loc răspândirea informației false și defăimătoare în privința sa, fapt ce a dus l-a lezarea onoarei și demnității profesionale a acestuia. Or, Victor Tatarciuc n-a prezentat probe pertinente și concludente, înscrisuri justificative, care ar confirma răspândirea informației false și defăimătoare în privința sa, soldată cu prejudiciul moral.

Prin urmare, și temeiul dat de încasare a prejudiciului moral nu și-a găsit confirmare pe parcursul examinării cauzei în fond. Iar, în circumstanțele expuse supra, Curtea de Apel Bălți a ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel declarată de Victor Tatarciuc și de a admite cererile de apel depuse de 16 Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Procuratura raionului Fălești, Anastasia Russu, de a casa integral hotărârea din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii înaintate de Victor Tatarciuc.

La 26 iulie 2023, Victor Tatarciuc a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și parțial a hotărârii primei instanțe, în partea încasării prejudiciului moral în cuantum de 5000 de lei, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a prejudiciului moral cauzat în sumă de 500000 de lei, în rest menținerea hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești (f.d.142-163, Vol.II).

În motivarea recursului, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, pe care o consideră arbitrară, ilegală, neîntemeiată, nemotivată și pasibilă de a fi casată în temeiul art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c) și alin.(3)– (5) din Codul de procedură civilă, întrucât la emiterea acesteia instanța ierarhic inferioară nu a luat în considerare argumentele sale, dar a apreciat ilegal circumstanțele cauzei în folosul intimaților.

Prin referința depusă la 07 septembrie 2023, Procuratura r-lui Fălești a solicitat respingerea ca neîntemeiată a recursului declarat de Victor Tatarciuc, cu menținerea deciziei instanței de apel (f.d.181-184, Vol.II).

La 03 octombrie 2023, Inspectoratul de Poliție Fălești a depus referință asupra cererii de recurs înaintate de Victor Tatarciuc, prin care a solicitat declararea inadmisibilă sau respingerea ca fiind nefondat a recursului (f.d.85-190, Vol.II).

Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede următoarele: 17 „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) reglementează că: „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432, alin. (2), lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că: „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.”

Art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că: „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul- verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) stabilește că: „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 26 iulie 2023.

Din analiza recursului declarat rezultă, că Victor Tatarciuc a invocat temei de admisibilitate și anume neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea în mod eronat legea.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră, că recursul declarat de către Victor Tatarciuc nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432, alin. (2), lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă, or, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe.

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. 19

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate de către Victor Tatarciuc, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Tatarciuc, împotriva deciziei din data de 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 20