2ra-1216/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala si ale procuraturii

2ra-1216/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala si ale procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Victor

Tatarciuc,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

către Victor Tatarciuc împotriva lui Vasile Melnic, Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Procuraturii r-nului Fălești,

Inspectoratului de Poliție Fălești și Anastasiei Rusu, cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire

penală și ale procuraturii,

împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 2ra-1216/23

nr. PIGD 2-22140330-01-2ra-29082023)

Recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432, alin. (2), lit. a),

lit. b) și c) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie

2023), or instanța de apel a aplicat și interpretat corect legea care urma să

fie aplicată.

Judecătoria Soroca, sediul Central, jud. Gh. Mîțu

Curtea de Apel Bălți, jud. A. Ciobanu, A. Garbuz, I. Grosu

18 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Victor

Tatarciuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova,

Procuraturii r-nului Fălești, Inspectoratului de Poliție Fălești, Anastasiei

Russu și a lui Vasile Melnic cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii.

prin hotărârea irevocabilă din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău, pârâtul Vasile Melnic a fost obligat să-i restituie împrumutul

în mărime de 15000 de euro și taxa de stat în sumă de 8343 de lei.

Justiție, recursul pârâtului Vasile Melnic asupra hotărârii din 06 octombrie

2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și a deciziei din 22 februarie

2017 a Curții de Apel Bălți s-a respins cu menținerea actelor judecătorești

contestate.

Supreme de Justiție au fost respinse.

Vasile Melnic la 14 ianuarie 2013 a primit un împrumut de la el în sumă de

15000 de euro.

sus indicată, având datorii de circa 85000 de euro și fiind presat și amenințat

cu o plângere în adresa organelor abilitate, în baza relațiilor de prietenie, la

11 iulie 2013 s-a adresat la Centrul Național Anticorupție cu o plângere

calomnioasă, unde a declarat precum că el a estorcat de la dânsul 6800 de

euro, fiind avocatul, care-i reprezintă interesele într-un caz penal și într-un

caz civil.

11 iulie 2013 a pornit urmărirea penală în privința sa, în baza art. 326 alin. (3)

1

lit. a) din Codul penal, unde cercetarea judecătorească are loc și acum, după

9 ani, la Curtea de Apel Bălți.

2013970307, pornit de către Centrul Național Anticorupție, nu dădea

rezultatul dorit, iar procedura de executare a titlului executoriu, în cadrul

dosarului civil (încasarea împrumutului de 15000 de euro), a fost inițiată,

Vasile Melnic, la 14 mai 2019 s-a adresat oficial cu o cerere neînregistrată în

cancelaria Inspectoratului de Politie Fălești, în adresa Inspectoratului de

Poliție din raionul Fălești, unde a declarat niște date false, precum că, la 04

iulie 2013 ei s-au înțeles, dar la 05 iulie 2013, s-au întâlnit la autogara or.

Fălești, unde el l-a înșelat pe Vasile Melnic și a primit de la dânsul 500 de

euro, în schimbul unei recipise, tapată în limba de stat din numele șefului

Cabinetului Avocatului „V. Tatarciuc”, prin care chipurile el afirmă precum

că, niciodată nu i-a împrumutat lui Vasile Melnic 15000 de euro, dar care a

primit 6800 de euro de la Vasile Melnic, sumă pe care s-a obligat să i-o

restituie până la 01 ianuarie 2017.

a depozițiilor date de către Vasile Melnic la 11, 16 și la 22 iulie 2013 la

Centrul Național Anticorupție în timpul urmăririi penale în cadrul dosarului

penal nr. 2013970307, care sunt anexate la cauza penală nr. 2013970307,

pornită de către Centrul Național Anticorupție la 11 iulie 2013 în privința sa,

nu rezultă despre existența epizodul din 05 iulie 2013 din or. Fălești, cu 500

de euro în anii 2013-2014. Iar despre pornirea urmării penale nr. 2019370185

împotriva sa din 13 iunie 2019 a aflat peste 2 luni de zile, când a primit de la

Curtea Supremă de Justiție, copia cererilor de revizuire a deciziei din 14

martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, depuse de Vasile Melnic la 10 iunie

2019 și 26 iulie 2019, unde a făcut trimiteri la existenta cauzei penale, nr.

2019370185, pornită la cererea acestuia din 14 mai 2019, adresată Organului

de Urmărire Penală din r-nul Fălești.

atârnarea Inspectoratului de Poliție Fălești, care a început urmărirea penală

contrar dispozițiilor art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, în lipsa

audierii dânsului, cercetării circumstanțelor cauzei, probelor care deloc nu

puteau servi temei la pornirea urmăririi penale în baza art.190 alin. (1) din

Codul penal.

telefonat la Inspectoratul de Poliție Fălești, de unde a aflat că este pornit

dosarul penal nr. 2019370185, urmărirea penală asupra evenimentelor din

anul 2013, fiind efectuată de către ofițerul de urmărire penală, Anastasia

2

Rusu, care telefonic l-a intimidat și amenințat cu reținerea în ordinea art. 166

alin. (1), pct. 2 din Codul de procedură penală.

conținutului dosarului penal nr. 2019370185 de către factorii de decizie din r-

nul Fălești, ale organelor de resorturi este confirmată prin conținutul

ordonanței procurorilor în Procuratura r-nului Fălești din 06 noiembrie 2019,

și a procurorului adjunct al procurorului șef al Procuraturii r-nului Fălești din

11 noiembrie 2020 cu privire la refuzul în începerea urmării penale contra lui

Vasile Melnic, care la 14 mai 2019 s-a adresat Inspectoratului de Poliție al r-

lui Fălești cu o plângere cu un conținut fals (nu cerere) cum este indicat în

dosarul penal nr. 2019370185. Însă, reieșind din ordonanțele din 06 noiembrie

2019 și 11 martie 2020, Vasile Melnic la 14 mai 2019 a depus o plângere la

SUP a Inspectoratului de Poliție Fălești în privința sa și fiind audiat în calitate

de parte vătămată pe marginea circumstanțelor cauzei pe faptul obținerii prin

înșelăciune a sumei de 6800 de euro, la 13 iunie 2019 a dobândit pornirea

urmării penale în privința lui în baza art. 190 alin. (1) din Codul penal nr.

stabilit că, în dosarul penal nr. 1-178/14, care este unul și același dosar penal

cu nr. 2013970307 de la Centrul Național Anticorupție, este vorba despre una

și aceiași faptă cu privire la acțiunile sale ilicite, că în exercitarea funcției de

avocat, a estorcat și a primit de la Vasile Melnic bani, 6800 de euro pentru

favorizarea deciziei pe o cauza civilă. Însă din cuprinsul dosarului penal nr.1-

178/14, procurorii din or. Fălești au constatat că, nici într-un caz, nu se

menționează faptul că o parte (500 de euro) din suma estorcată în total, a fost

transmisă pe teritoriul orașului Fălești, din care considerent organul de

urmărire penală a ajuns la concluzia că, posibil în timpul audierii precedente,

Vasile Melnic nu a fost audiat cu privire la faptul dat, ori urma un alt scop.

Totodată, nici într-un caz nu se menționează datele cu privire la existența

anumitor recipise din 05 iulie 2013, prin care s-a obligat să-i restituie lui

Vasile Melnic banii în sumă totală de 6800 de euro, adică banii transmiși

acestuia pentru favorizarea deciziei asupra unei cauze civile. De asemenea,

potrivit ordonanțelor din 06 noiembrie 2019 și 11 martie 2020, din dosarului

penal nr. 1-178/14 și declarațiile lui Vasile Melnic, reiese că totuși un act cu

privire la împrumutul sumei de 6800 de euro a fost semnat de către el, numai

că semnătura acestuia s-a efectuat la data de 25 iunie 2013 și nu în or. Fălești,

dar în or. Chișinău, în incinta unui local. Tot din declarațiile lui Vasile Melnic

deriva că ultimul la 05 iulie 2013 s-a adresat la Centrul Național Anticorupție

cu un denunț. Din aceste considerente, întrucât în conformitate cu art. 22 din

Codul de procedură penală, nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire

3

penală de mai multe ori pentru una și aceiași fapta, dosarul penal intentat în

privința sa nr. 2019370185, la 27 septembrie 2019 a fost încetat în baza art.

52 alin. (1), pct. 22), art. 275 pct. 1) și art. 285 alin. (1) din Codul de procedură

penală din motiv ca nu există fapta infracțiunii.

noiembrie 2019 și din 11 martie 2020 ale Procuraturii r-lui Fălești confirmă

afirmațiile sale cu privire la netemeinicia pornirii urmăririi penale nr.

2019370185, nerespectarea cerințelor art. 274 alin. (1) din Codul de

procedură penală și cauzarea dânsului a unui prejudiciu moral de proporții.

Inspectoratul de Poliție Fălești, care a schimbat și eliminat plângerea lui

Vasile Melnic din 14 mai 2019 din conținutul dosarului penal, cu o cerere a

lui Vasile Melnic din 14 mai 2019, unde deja era un alt text și adăugată și

suma de 500 de euro, considerente din care a fost pornită urmărirea penală în

baza art. 190 alin. (1) din Codul penal, dar despre 6800 de euro nu era indicat

nimic.

procurorilor că, la 13 iunie 2019, conform conținutului ordonanțelor

Procuraturii Fălești din 06 noiembrie 2019 și din 11 martie 2020, era pornită

urmărirea penală în baza art. 190 alin. (1) din Codul penal pe faptul depunerii

de către Vasile Melnic a unei plângeri cu privire la estorcarea și primirea prin

înșelăciune de la dânsul a sumei de 6800 de euro. Or, cuprinsul dosarului

penal nr. 2019370185 a fost curățat înainte de a fi clasat, cu aruncarea mai

multor probe și a actelor procesuale. Iar, toate aceste acțiuni servesc temei

pentru acțiunea în cauză.

pârâții – reprezentanții Organului de Urmărire Penală din r-nul Fălești i-au

permis lui Vasile Melnic falsificarea probelor din cererea veridică din 28

noiembrie 2014, cu nr. de înregistrare – 39732, unde nu sunt cuvintele

adăugate de către acesta în anul 2019 - despre afirmațiile lui cu 500 de euro.

Melnic în cadrul dosarului penal nr. 2013970307 din 11 iulie 2013, 16 iulie

2013 și din 22 iulie 2013, nu conțin evenimentele inventate de către acesta în

anul 2019 și declarate la audierea pârâtului în cadrul Inspectoratului de Poliție

Fălești la data de 14 mai 2019. De asemenea, în depozițiile acestuia date la

Centrul Național Anticorupție în anul 2013 de trei ori, nu este indicat despre

epizodul din or. Fălești din 05 iulie 2013 și despre suma de 500 de euro, unde

Vasile Melnic a mai adăugat prejudiciul din 6800 de euro, astfel fiind distincte

de depozițiile lui la 14 iunie 2019 cu 500 de euro, unde procurorii de la

4

Procuratura Anticorupție, urmează să-i mai înainteze o învinuire în baza art.

283 alin. (1), alin. (2), alin. (3) din Codul de procedură penală, însă nu se

grăbesc. Dar Vasile Melnic s-a adresat către Procuratura r-lui Fălești și

Inspectoratul de Poliție Fălești la 14 mai 2019 în scopurile lui meschine.

intenții de a returna dosarul civil, privind încasarea împrumutului de 15000

de euro, în favoarea sa, a mai executat la 10 iunie 2019, 26 iulie 2019, 06

august 2019 și 28 octombrie 2019 niște cereri de revizuire a deciziei Curții

Supreme de Justiție nr. 2ra-155/2018 din 14 martie 2018, care au fost respinse,

dar anexate la cauza penală nr. 2019370185.

acestor cereri de revizuire a introdus niște argumente noi, care confirmă

organizarea provocării din partea colaboratorilor de la DAO CNA, în privința

sa în anul 2013, însă care sunt importante și pentru această procedură. Or,

Vasile Melnic, a susținut în cererea de revizuire din 10 iunie 2019, precum că

la 12 iunie 2013 la indicația ofițerilor anticorupție recipisele au fost rupte, însă

recipisa din 04 iulie 2013 este păstrată în original, fiind ruptă copia acesteia.

aceste probe false, prin intermediul cărora să emită o sentință de condamnare

în lipsa sa, considerând că el fiind condamnat definitiv la 16 aprilie 2019 de

către Curtea de Apel Bălți, în baza art. 326 alin. (2) lit. a) din Codul Penal, se

va face fugar, Vasile Melnic ilegal a dobândit pornirea urmării penale nr.

2019370185 în temeiul unor probe false. Iar, în cererea de revizuire din 06

august 2019, scrisă în limba de stat de către avocatul lui Vasile Melnic, în

genere s-a indicat, precum că: „În timpul examinării cauzei penale la 02

aprilie 2019 la Curtea de Apel Bălți, Victor Tatarciuc ne-a dat din greșeală o

recipisă, care demonstrează că datoria pe cauza civilă respectivă Vasile

Melnic i-a întors-o” .

Urmărire Penală Fălești au dus la multiple chemări, citații, audieri din partea

Inspectoratului de Poliție Fălești, unde ofițerul de urmărire penală, pârâta

Anastasia Russu, la 06 august 2019 a expediat în adresa dânsului și o citație,

cu privire la audierea sa în calitate de bănuit în cadrul dosarului penal nr.

2019370185, unde era obligat la 12 august 2019, ora 10:00 să vină la audieri

cu avocatul, pentru darea depozițiilor în calitate de bănuit, fiind totodată

prevenit că dacă nu vine, va fi amendat sau adus forțat. Iar toate aceste acțiuni,

nu au fost efectuate în ordinea art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală,

dar deja în cadrul urmării penale pornite ilegal, unde era supus unui stres

psihic enorm, știind că astfel de evenimente în or. Fălești la 04 sau 05 iulie

5

2013 nu au existat niciodată. Or, nu a scris și nu a dat nicio recipisă datată cu

04 iulie 2013, sau o altă recipisa, la așa-zisa întâlnire de la autogara or. Fălești

la 05 iulie 2013, inventată de către Vasile Melnic, și nu a recunoscut ca s-a

refuzat de împrumutul de 15000 de euro, acordat pârâtului Vasile Melnic în

schimbul unei sume de bani de 500 de euro.

tensiunea, a avut complicații cu inima, nu putea merge, a avut dureri de cap

și de picioare, însă s-a lecuit acasă, adresându-se la medicul de familie în mod

personal, care prin intermediul telefonului a numit tratament cu pastile și alte

metode. Respectiv, a avut cheltuieli și pentru medicamentele procurate.

Organul de Urmărire Penală Fălești la o cerere sau plângere falsă, în condițiile

neverificării probelor, circumstanțelor cauzei, asupra unui eveniment inventat

cu șase ani în urmă, unde Organul de Urmărire Penală Fălești nu a întreprins

nicio măsură cu privire la respectarea art. 274 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, deși urma să fie obiectiv, dar să nu lucreze la comandă, la impus să

lucreze și să efectueze niște acțiuni de administrare a probelor în locul

Organul de Urmărire Penală Fălești. Astfel, viața sa s-a a devenit un coșmar,

deoarece a observat că exact la fel, Centrul Național Anticorupție în anul 2013

s-a comportat cu drepturile sale în cadrul dosarului penal nr. 2013970307,

unde Organul de Urmărire Penală și instanțele de judecată nu au cercetat

numai probele acuzării, dar și ale apărării, au ținut dosarul penal câte 2 și 3

ani, și au emis sentință de condamnare fără niciun suport legal, la comandă,

în timpul statului capturat, fapt constatat la 28 ianuarie 2020 de Colegiul Penal

al Curții Supreme de Justiție în decizia emisă, prin care a casat decizia din 16

aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți.

avut niciun venit, nu a întocmit niciun contract de asistenta juridică, care putea

să-l susțină material și moral. Mai mult, a pierdut încrederea în organele de

resorturi, în dreptate și în justiție, unde dânsul, un om nevinovat, a primit o

atitudine foarte josnică din partea reprezentanților Organului de Urmărire

Penală, care l-au interogat și acordat întrebări înjositoare, cauzându-i astfel

frustrări enorme psihice, unde de mai multe ori a avut scandaluri în familie,

cu copiii, etc.

instanțe de judecată, să ridice dosarele penale, civile, din care a făcut copii de

pe probe, înscrisuri, ce confirmau falsificarea adresării lui Vasile Melnic către

procuratura și Inspectoratul de Poliție Fălești la 14 mai 2019, precum și

nevinovăția sa. Astfel, a fost nevoit sa se deplaseze circa de 7 ori în or. Fălești,

6

unde s-a adresat către șefii Direcției de urmărire penală, ofițerulului pârâta

Anastasia Russu, Procuraturii r-lui Fălești, prezentând probele respective.

Altfel spus, nu Organul de Urmărire Penală a administrat probe, dar el a

umblat, a călătorit, a suferit și a scris niște demersuri, a primit și a prezentat

în adresa Organului de Urmărire Penală aceste probe cu privire la falsificarea

probelor de către pârâtul Vasile Melnic și din considerentele expuse mai sus,

a înaintat această cerere de chemare în judecată.

și au încălcat intenționat cerințele art. 274 alin. (1) din Codul de procedură

penală, pornind la simpla cerere a lui Vasile Melnic din 14 mai 2019

urmărirea penală contra a unui cetățean nevinovat, unde unica vină a sa era că

a împrumutat bani lui Vasile Melnic, neștiind că acesta este un turnător-agent

sub acoperire, că are multe datorii, că bunurile familiei sale sunt sechestrate

mai mult de 33 de ori în cazurile civile, unde Vasile Melnic este pârât și care

a ascuns la 14 ianuarie 2013 de dânsul că are datorii de circa 85000 de euro,

și se bucură de sprijinul unor persoane importate-incognito, de la organele de

resorturi, care îl susțin în ilegalitățile comise în interesele comune, și nu numai

în privința dânsului, dar sunt o mulțime de oameni ce au pătimit de la acest

pârât Vasile Melnic, care are din anul 2004 încoace 33 de dosare penale, toate

pentru uz de fals și escrocherie, și este tot timpul pârât în cadrul multiplelor

dosare civile, unde schița este una și aceeași, împrumută bani și nu-i restituie

având sprijinul organelor unde este un turnător sub acoperire, iar toate

dosarele sale penale sunt tergiversate și încetate în baza survenirii termenului

de prescripție.

probelor, Procuratura r-lui Fălești a făcut o analiză a probelor din anii 2013-

2014 din dosarul penal nr. 2013970307 pornit la 11 iulie 2013 în baza art. 326

al. (3) lit. a) din Codul penal în privința sa, a analizat depozițiile lui Vasile

Melnic date la Centrul Național Anticorupție în anii 2013-2014, care în mod

diametral sunt contradictorii și nu corespund depozițiilor date de acesta

Organului de Urmărire Penală Fălești în anul 2019, a analizat și înscrisurile

noi, apărute în anul 2019, prezentate fals de către Vasile Melnic, recipisa ruptă

în două bucăți din 04 iulie 2013, inventată de către Vasile Melnic în anul 2019

și prezentată în copie ruptă, tapată din numele șefului Cabinetului Avocatului

„V. Tatarciuc”, cu textul sus-indicat și amprentele semnăturilor, ștampilelor

scanate. Iar Organul de Urmărire penală a constatat că Vasile Melnic nu a dat

depoziții veridice în anul 2019 la Inspectoratul de Poliție Fălești și la

Procuratura r-lui Fălești, unde la 27 septembrie 2019, cauza penală nr.

2019370185, de către Procuratura r-lui Fălești, în temeiul art. 52 alin. (1), pct.

7

22, art. 255, 275 pct. 1), art. 285 alin. (1) din Codul de procedură penală era

încetată pe motiv că nu există fapta infracțiunii. Vasile Melnic această

ordonanță nu a contestat-o.

devenit definitivă și irevocabilă și în baza art. 467 alin. (l) - (3) din Codul de

procedură penală, reprezintă un document executoriu, care urmează a fi

executat pe tot teritoriul Republicii Moldova, fiind obligatorie pentru toate

persoanele fizice și juridice.

Inspectoratul de Poliție Fălești, a pornit procesul penal nr. 20203700519, unde

la 24 iulie 2020 dânsul, a fost recunoscut în calitate de parte vătămată.

că este necesar de pornit și urmărirea penală împotriva lui Vasile Melnic în

baza art. 312 alin. (1) din Codul penal, motiv pentru care Organul de Urmărire

Penală la 27 mai 2021 a pornit urmărirea penală împotriva lui Vasile Melnic

în baza art. 312 alin. (l) din Codul penal nr. 2021370160, în care Inspectoratul

de Poliție Fălești a constatat, că la 14 mai 2019, Vasile Melnic, urmând scopul

prezentării cu bună știință a declarațiilor mincinoase, aflându-se în incinta

Inspectoratului de Poliție Fălești, fiind audiat în calitate de parte vătămată, pe

procesul penal nr.20193700236 și prevenit contra semnătură despre

răspunderea penală pe care o poartă pentru prezentarea cu bună știință a

declarațiilor mincinoase, a declarat precum că Victor Tatarciuc, aflându-se pe

teritoriul Autogării din or. Fălești, la 05 iulie 2013, a estorcat și primit de la

el 500 de euro, declarații în baza cărora la 13 iunie 2019, conform elementelor

constitutive ale infracțiunii, prevăzută de art. 190 alin. (1) din Codul penal, a

fost intentată cauza penală nr. 2019370185, pe care la 27 septembrie 2019

urmărirea penală a fost încetată și dispusă clasarea procesului penal pe motiv

că nu există fapta infracțiunii. Iar, la 11 iunie 2021, în cadrul dosarului penal

nr. 2021370160, pornit împotriva lui Vasile Melnic în baza art. 312 alin. (1)

din Codul penal, Inspectoratul de Poliție Fălești la recunoscut în mod repetat,

prin ordonanță în calitate de parte vătămată și parte civilă, unde și-a păstrat

dreptul de a înainta o cerere de chemare în judecată contra lui Vasile Melnic,

în conformitate cu art. 61 din Codul de procedură penală.

intermediul oficiului poștal cerere prealabilă în adresa pârâților, respectând

procedura prealabilă.

art. 1, 2, 9, 13-16, 19 -22, 776, 777, 796, 801, 901, 934, 935, 1998, 2006,

2008, 2021, 2022, 2023, 2025, 2036, 2037 ale Codului civil și art. 221 alin.

8

(5) din Codul de procedură penală, Victor Tatarciuc a solicitat constatarea că

în urma acțiunilor ilicite ale organelor de resort din r-nul Fălești,

Inspectoratului de Poliție Fălești, ofițerului de urmărire penală Anastasia

Rusu, Procuraturii r-nului Fălești și ale lui Vasile Melnic, manifestate în

timpul pornirii neîntemeiate la 13 iunie 2019 a urmăririi penale nr.

2019370185 contra sa în temeiul art. 190 alin. (1) din Codul penal și încetată

la 27 septembrie 2019 pe motiv că nu există fapta infecțiunii, i-a fost cauzat

un prejudiciu moral în cuantum de 500000 de lei, precum și încasarea

acestuia, în mod solidar, din contul pârâților.

judecată suplimentară, în care, făcând referire la prevederile pct. 7, 14, 20, 22

al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 09 octombrie 2006

„Cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce

reglementează repararea prejudiciului moral”, a invocat acțiunile ilegale

comise de către reprezentanții pârâților, și anume de procurorul Eduard Fiștic,

care în lunile mai-iunie 2019, a întocmit acte procesuale ilegale și

neîntemeiate, fără respectarea procedurii prealabile cu privire la examinarea

sesizărilor depuse de către cetățeni și cu încălcarea cerințelor art. 1 alin. (1)-

(3), art. 2 alin. (1)- (5), art. 7 alin. (1), (9), art. 19 alin. (3), art. 274 alin. (1)

din Codul de procedură penală, fără administrarea probelor nu numai de la

așa-zisa parte vătămată Vasile Melnic, dar și de la el, care avea probe

pertinente din start, ce confirmau lipsa faptului infracțiunii, declarate de către

Vasile Melnic la 14 mai 2019, a întocmit un raport ilegal, cu privire la

pornirea urmăririi penale în cadrul procesului penal nr. 201937000519, ceea

ce a generat pornirea ilegală a urmăririi penale în privința sa la 13 iunie 2019

în temeiul art. 190 alin. (1) din Codul penal, fapt confirmat și prin ordonanța

procurorului în Procuratura r-lui Fălești Leonid Țărnă din 06 noiembrie 2019,

unde acesta confirmă că autorul pornirii urmării penale este procurorul

Eduard Fiștic. De asemenea, procurorul Leonid Țărnă a confirmat faptul, că

Vasile Melnic la 14 mai 2019 s-a adresat către procuratura r-lui Fălești cu o

plângere în temeiul căreia era pornită urmărirea penală nr. 2019370185 în

baza art. 190 alin. (1) din Codul penal, în care Vasile Melnic a declarat, că la

05 iulie 2013, el l-a înșelat la Autogara din or. Fălești și a primit 6800 de euro,

astfel comițând o infracțiune prin înșelăciune în proporții mari.

prealabile, de către pârâți, reprezentanții de la Procuratura r-lui Fălești

prevăzută de art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală este confirmat

și prin ordonanța procurorului Leonid Țărnă din 28 aprilie 2021, cu afirmațiile

sus-indicate. În afară de procurorul Eduard Fiștic, reprezentantul

9

Inspectoratului de Poliție Fălești, pârâta ofițerul Anastasia Russu iarăși este

responsabilă, ca și procurorul Eduar Fiștic în cauzarea de prejudicii morale și

știrbirea onoarei, deminații și reputației sale profesionale, acțiuni, prin care i-

a fost cauzat un prejudiciu moral de proporții.

la examinarea sesizărilor depuse de către cetățeni, cu încălcarea cerințelor art.

1 alin. (1)-(3), art. 2 alin. (2)-(5), art. 7 alin.(1), (9), art. 19 alin. (3), art. 274

alin. (1) din Codul de procedură penală, fără administrarea probelor nu numai

de la Vasile Melnic, dar și de la el, timp de circa 3 luni de zile, nu l-a chemat

la audieri cu privire la plângerea calomnioasă, depusa de către pârâtul Vasile

Melnic la 14 mai 2019 în cadrul procesului penal nr. 201937000519, pornit

la 14 mai 2019, nu l-a audiat timp de trei luni și nu a solicitat probele asupra

cazului în speță, fapt ce a determinat pornirea ilegală a urmăririi penale

împotriva sa la 13 iunie 2019 în temeiul art. 190 alin. (1) din Codul penal.

comunicându-i la începutul lunii august 2019, că este pornit un proces penal

și urmărirea penală împotriva sa, la plângerea lui Vasile Melnic, în baza art.

190 din Codul penal, unde dânsul imediat trebuia să vină la audieri în calitate

de bănuit împreună cu apărătorul său, iar el a solicitat respectarea procedurii

de citare oficială.

Russu la 06 august 2019, cu nr. 8560 a expediat în adresa sa o citație, unde

era indicat că dânsul trebuie sa fie audiat în calitate de bănuit, în cauza penală

nr. 2019370185 și urmează să se prezinte cu buletinul de identitate, însoțit de

avocat.

Anastasia Russu, s-a comportat cu el de parcă în fața ei se află un criminal, cu

insulte și amenințări, sa spună adevărul, unde din start vedea în dânsul un

infractor, fără a intra în esența cazului. Iar la confruntarea cu Vasile Melnic,

ultimul nu a sosit, fiind fugar în cadrul a unui alt dosar penal din or. Chișinău,

unde la 29 iunie 2019 a fost dat în căutare.

or. Fălești, unde era stresat, amenințat și umilit de faptul pornirii ilegale a

urmării penale și de compartimentul agresiv și ostil, manifestat de către pârâții

menționați. Iar, prin aceste acțiuni ilegale, onoarea, demnitatea și reputația sa

profesională au fost știrbite, fiindu-i cauzate complicații la sănătate și stresuri

în familie, respectiv prejudicii morale enorme.

10

admiterea cererii de chemare în judecată cu privire la repararea prejudiciului

moral și încasarea compensațiilor respective pe deplin (f.d.96-126, Vol.I).

solicitat atragerea în proces în calitate de copârât a Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, precum și cerere de chemare în judecată împotriva

Procuraturii r-lui Fălești, Inspectoratului de Poliție Fălești, ofițerului de

urmărire penală al SUP al Inspectoratului de Poliție Fălești Anastasia Rusu,

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Ministerului Justiției al

Republicii Moldova și a lui Vasile Melnic, în care a reiterat pretențiile inițiale

și a solicitat admiterea acestora (f.d.140-141; 144-160, Vol.I).

Fălești, s-a admis cererea reclamantului Victor Tatarciuc formulată la 10

noiembrie 2022 și s-a antrenat Ministerul Justiției al Republicii Moldova în

calitate de pârât în prezenta cauză civilă (f.d.211 Vol. I).

Bălți, sediul Fălești, s-a admis cererea reclamantului Victor Tatarciuc și s-a

atras Procuratura Generală a Republicii Moldova în proces, în calitate de

pârâtă (f.d.235-236, Vol. I).

Fălești, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Victor

Tatarciuc.

Ministerul Justiției, în beneficiul lui Victor Tatarciuc, suma de 5000 de lei, cu

titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire

penală și ale procuraturii. În rest, cererea de chemare în judecată, s-a respins,

ca fiind neîntemeiată (f.d.239, Vol.I; 10-39, Vol.II).

(2) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 alin.(1), art. 16 alin. (1) lit. g),

art. 19 alin.(1), art. 1998 alin. (1) și (2), art. 2036 alin. (1)și(5) ale Codului

civil, art. 1, 2, 3, 5, 6, 10, 11 și 13 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

și reieșind din materialele cauzei a conchis că, prin actele și acțiunile ilegale

ale organului de urmărire penală și ale procuraturii în sensul art. 2 al Legii nr.

1545/1998, ce au constat în pornirea ilegală a urmăririi penale împotriva lui

Victor Tatarciuc și tragerea lui ilegală la răspundere penală, acestuia i-a fost

cauzat un prejudiciu moral, ce constă în suferințe psihice, manifestate prin

retrăiri sufletești, printr-o stare de anxietate, frustrare și incertitudine cu

11

privire la viitorul său, precum și prin producerea unei stări de umilire și de

retrăiri sufletești ca rezultat al afectării demnității sale și a compromiterii

neîntemeiate și ilegale a onoarei sale, în situația în care nu a existat în genere

faptul infracțiunii imputate, motiv pentru care a încasat din bugetul de stat al

Republicii Moldova, reprezentată de Ministerul Justiției, în beneficiul

reclamantului suma de 5000 de lei, cu titlu de compensație pentru prejudiciul

moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale

procuraturii, ce reprezintă o justă despăgubire, atingându-și efectul

compensatoriu, fără a reprezenta un venit nejustificat pentru reclamant.

privind repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului

de urmărire penală și ale procuraturii, înaintată de reclamantul Victor

Tatarciuc împotriva Procuraturii Generale, Procuraturii raionului Fălești,

Inspectoratului de Poliție Fălești, ofițerului de urmărire penală al

Inspectoratului de Poliție Fălești Anastasia Russu, persoanei fizice Vasile

Melnic și Ministerului Finanțelor, or, conform art. 5 din Legea nr. 1545/1998,

cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează

în conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care

reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de cauze este

Ministerul Justiției. Iar potrivit art. 13 alin. (1) din aceeași Lege, repararea

prejudiciului specificat la art. 7 lit. a), c)-g) și în capitolul III se efectuează din

contul bugetului de stat.

depus apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți,

sediul Fălești, solicitând casarea acesteia în partea ce ține de încasarea din

bugetul de stat în beneficiul lui Victor Tatarciuc a sumei de 5000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală

a cererii de chemare în judecată (f.d.245, Vol.I).

împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești,

prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.6-9, Vol.II).

Procuratura r-nului Fălești a declarat apel împotriva hotărârii din 20

decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând casarea acesteia

și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată

depusă de Victor Tatarciuc (f.d.1, Vol.II).

hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând

12

casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a

cererii de chemare în judecată depusă de Victor Tatarciuc (f.d.2, Vol.II).

Procuratura r-nului Fălești a depus apel motivat împotriva hotărârii din 20

decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, în care a reiterat pretențiile

inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.51-52, Vol.II).

apel motivat împotriva hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți,

sediul Fălești, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea

acestora (f.d.54-68, Vol.II).

hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, în care a

reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.72-79, Vol.II).

hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând

casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a

cererii de chemare în judecată depusă de Victor Tatarciuc (f.d.69-71, Vol.II).

cererea de apel depusă de Vasile Melnic la 21 aprilie 2023 împotriva hotărârii

din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, deoarece a fost

înaintată cu omiterea termenului de atac (f.d.85-86, Vol.II).

de apel formulată de Victor Tatarciuc.

Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Procuratura r-nului

Fălești și Anastasia Russu.

Bălți, sediul Fălești, și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea

de chemare în judecată înaintată de Victor Tatarciuc împotriva Procuraturii

Generale, Procuraturii r-nului Fălești, Inspectoratului de Poliție Fălești,

Anastasiei Russu, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Ministerul

Justiției al Republicii Moldova și a lui Vasile Melnic, privind repararea

prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire

penală și ale procuraturii (f.d.113-125, Vol.II).

9 alin. (1), art. 2007 alin. (1), art. 2036 alin. (1) și (3) din Codul civil, art. 53

alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art. 23 alin.(3) al Codului de

procedură penală, art.3, 6 lit. a) și art.10 ale Legii privind modul de reparare

a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

13

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998

și reieșind din materialele cauzei, precum și argumentele participanților la

proces, a conchis că temeiurile ce determină răspunderea statului, indicate

exhaustiv la art. 3 în coroborare cu art. 6 ale Legii nominalizate, în speță nu

se întrunesc, motiv din care a respins integral pretențiile reclamantului-

apelant Victor Tatarciuc.

a aplicat eronat normele de drept material ce țin de încasarea prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești, în condițiile în care pentru aplicabilitatea

dispozițiilor Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, necesită de a fi

întrunite cumulativ (minim o condiție), atât circumstanțele prevăzute de art.6

- dreptul la repararea prejudiciului, cât și de art.3 - cazurile de reparare a

prejudiciului material și moral. Or, normele legale în cauză, sunt indisolubile

și nu pot fi aplicate separate, respectiv, instanța de fond eronat și neîntemeiat

a admis pretenția apelantului-intimat Victor Tatarciuc.

1545-XII din 25 februarie 1998, nu orice acțiune a organelor de drept și

judecătorești atrage răspunderea statului. Or, în această ordine de idei, este

important și necesar să se constate ilegalitatea actului procedural emis de către

organul de drept. Iar, la materialele cauzei nu este anexat niciun act

judecătoresc definitiv și irevocabil prin care ar fi declarate nule actele sau

acțiunile organelor de urmărire penală și a procuraturii în acest sens.

urmăririi penale, totuși acesta nu întrunește condițiile speciale reglementate

de art. 3 și 6 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998.

din Codul de procedură penală scoaterea persoanei de sub urmărirea penală

este actul de reabilitare și finalizare în privința persoanei, când aceasta este

bănuit sau învinuit și se constată că există vreuna din circumstanțele prevăzute

la art.275 pct.1)–3).

calitate procesuală de „bănuit”, „învinuit” ori „condamnat”, față de ultimul nu

au fost aplicate careva măsuri de constrângere, nu s-au întreprins careva

măsuri speciale de investigații, precum și n-au fost efectuate careva acțiuni de

14

urmărire penală cu participarea nemijlocită a lui Victor Tatarciuc. Astfel,

instanța de apel nu a constatat existența elementului de reabilitare a lui Victor

Tatarciuc, deoarece acesta nu a avut statut procesual în pricina penală de

bănuit sau învinuit.

la data emiterii acesteia 27.09.2019 în privința lui Victor Tatarciuc exista

sentință a judecătoriei Chișinău, sediul central din 10.04.2017 prin care

ultimul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

326 alin.2 lit. c) Cod penal, hotărâre definitivă în legătură cu aceeași acuzație.

încetare a urmăririi penale înserat în art. 275 pct.7 Codul de procedură penală,

potrivit art. 285 alin.2 Codul de procedură penală este un caz de nereabilitare

a persoanei.

precum, că Victor Tatarciuc este în drept să solicite compensarea

prejudiciului cauzat în conformitate cu prevederile Legii nr. 1545, este

nefondată și eronată, în condițiile în care conform prevederilor art.3, alin.(1)

din Legea nr. 1545, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat

persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a

măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi

localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală, etc.

a prevederilor Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, în vederea reparării

prejudiciului cauzat reclamantului-apelant Victor Tatarciuc, instanța de apel

a conchis că prima instanță în mod neîntemeiat a admis acțiunea reclamantului

și a dispus încasarea din contul statului prejudiciul moral.

alegațiile lui Victor Tatarciuc din cererea de chemare în judecată cu referire

la faptul că urmare a pornirii urmăririi penale și tragerii lui la răspundere

penală în cadrul cauzei penale nr. 2019370185, starea sănătății sale s-a

înrăutățit, încât a urmat și un tratament medical prescris de medicul de familie.

Or, contrar obligației legale prevăzute de art. 118 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Victor Tatarciuc nu a prezentat instanței nicio probă în acest

sens. Prin urmare, alegațiile sale în latura sus-indicată sunt pur declarative și

nu pot fi reținute la stabilirea cuantumului compensației pentru prejudiciul

moral cauzat.

suport juridic cerința lui Victor Tatarciuc privind repararea prejudiciului

moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale

15

procuraturii, înaintată împotriva Procuraturii Generale, Procuraturii raionului

Fălești, Inspectoratului de Poliție Fălești, ofițerului de urmărire penală al

Inspectoratului de Poliție Fălești Anastasia Russu, persoanei fizice Vasile

Melnic și Ministerului Finanțelor. Or, conform art. 5 din Legea nr. 1545/1998,

organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de

cauze este Ministerul Justiției. Iar potrivit art. 13 alin. (1) din aceeași Lege,

repararea prejudiciului specificat la art. 7 lit. a), c)-g) și în capitolul III se

efectuează din contul bugetului de stat.

apel a conchis că în situația descrisă, nu se întrunesc temeiurile legale de

intervenire a răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite

comise în procesele penale și contravenționale de organele de urmărire

penală, de procuratură și de instanțele judecătorești, din care motiv hotărârea

primei instanțe este neîntemeiată, și urmează a fi casată întrucât derivă din

aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material.

Constituția Republicii Moldova, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 64 din 23 aprilie

2010 cu privire la libertatea de exprimare, instanța de apel a notat că în pofida

argumentelor aduse în cererea de chemare în judecată și de apel precum că,

în urma acțiunilor lui Vasile Melnic și organelor de resort, apelantului Victor

Tatarciuc i-a fost lezată onoarea și demnitatea profesională, totodată fiindu-i

cauzat prejudiciu moral, apelantul n-a prezentat probe pertinente și

concludente, înscrisuri justificative, care ar confirma existența răspândirii

unor informații false, defăimătoare în privința sa, precum și soldate cu

prejudiciu moral. Or, conform art. 118 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept

temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

depunerea declaraților false în cadrul procesul penal și/sau civil, nu se poate

deduce că prin aceasta lui Victor Tatarciuc i s-a cauzat un anumit prejudiciu

moral, precum și că a avut loc răspândirea informației false și defăimătoare în

privința sa, fapt ce a dus l-a lezarea onoarei și demnității profesionale a

acestuia. Or, Victor Tatarciuc n-a prezentat probe pertinente și concludente,

înscrisuri justificative, care ar confirma răspândirea informației false și

defăimătoare în privința sa, soldată cu prejudiciul moral.

găsit confirmare pe parcursul examinării cauzei în fond. Iar, în circumstanțele

expuse supra, Curtea de Apel Bălți a ajuns la concluzia de a respinge cererea

de apel declarată de Victor Tatarciuc și de a admite cererile de apel depuse de

16

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii

Moldova, Procuratura raionului Fălești, Anastasia Russu, de a casa integral

hotărârea din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii înaintate de Victor

Tatarciuc.

deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și

parțial a hotărârii primei instanțe, în partea încasării prejudiciului moral în

cuantum de 5000 de lei, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea

integrală a prejudiciului moral cauzat în sumă de 500000 de lei, în rest

menținerea hotărârii din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești

(f.d.142-163, Vol.II).

drept invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de

apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 23 mai 2023 a Curții

de Apel Bălți, pe care o consideră arbitrară, ilegală, neîntemeiată, nemotivată

și pasibilă de a fi casată în temeiul art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c) și alin.(3)–

(5) din Codul de procedură civilă, întrucât la emiterea acesteia instanța

ierarhic inferioară nu a luat în considerare argumentele sale, dar a apreciat

ilegal circumstanțele cauzei în folosul intimaților.

a solicitat respingerea ca neîntemeiată a recursului declarat de Victor

Tatarciuc, cu menținerea deciziei instanței de apel (f.d.181-184, Vol.II).

referință asupra cererii de recurs înaintate de Victor Tatarciuc, prin care a

solicitat declararea inadmisibilă sau respingerea ca fiind nefondat a recursului

(f.d.85-190, Vol.II).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursurilor”.

17

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

septembrie 2023) relevă că:

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

septembrie 2023) reglementează că:

„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.”

vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că:

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat

o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.”

septembrie 2023) statuează că:

„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-

verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.”

septembrie 2023) stabilește că:

„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

alin. (1) din Codul de procedură civilă instanța de recurs reține, că decizia

18

contestată a fost pronunțată în data de 23 mai 2023, expediată recurentului

prin intermediul oficiului poștal, la 14 iulie 2023, fapt confirmat prin avizul

de recepție, anexat la dosar (f.d.131, Vol.II).

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Victor Tatarciuc, la 26 iulie

2023, se consideră în termen.

prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au

fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare

la 01 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea

existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură

civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 26 iulie 2023.

temei de admisibilitate și anume neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată,

aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea în mod eronat

legea.

recursul declarat de către Victor Tatarciuc nu se încadrează în temeiul

prevăzut la art. 432, alin. (2), lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă, or,

nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de

apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de

ipotezele la care se aplică.

verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432, alin. (3) din

Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu a

stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe.

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri.

conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de

către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

19

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

de către Victor Tatarciuc, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului,

deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de

drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurată.

433, lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursurilor, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Tatarciuc,

împotriva deciziei din data de 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

20