2ra-155/18 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- împuternicirile reprezentantului în judecată
2ra-155/18 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău dosarul nr. 2ra-155/18
Judecător: O. Cernei
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: M. Ciugureanu, A. Minciuna, L. Popova
D E C I Z I E
14 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecător Maria Ghervas
judecători Luiza Gafton, Ion Druță
Dumitru Visternicean, Iuliana Oprea
examinând recursul declarat de Melnic Vasile prin intermediul avocatului Pelin
Valeriu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatarciuc Victor
împotriva lui Melnic Vasile, cu privire la încasarea datoriei,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, prin care s-a
respins cererea de apel declarată de Melnic Vasile și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06 octombrie 2016,
c o n s t a t ă:
La 17 septembrie 2014, Tatarciuc Victor s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva lui Melnic Vasile, cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, pârâtul Melnic Vasile îi este rudă
și se cunosc din copilărie.
Începând cu anul 2011, a acordat în trei tranșe, lui Melnic Vasile cu titlu de
împrumut, cu procentele incluse suma totală de 15000 euro, termenul de scadență
fiind de un an din 14 ianuarie 2013.
Astfel, menționează că în luna ianuarie - februarie 2011 pârâtul i-a cerut un
împrumut invocând că are multe neplăceri și are nevoie de bani pentru soția sa care
este grav bolnavă.
I-a acordat suma de 9000 euro, dar în recipisă, la înțelegerea ambilor a fost
indicată suma de 10 000 euro, pe termen de un an, împreună cu procente.
După expirarea termenului de un an și anume în 2012, pârâtul nu a putut restitui
datoria și a mai cerut bani în aceleași scopuri.
1
Indică reclamantul că, i-a mai acordat suma de 2500 euro, dar în recipisă, la
înțelegerea ambilor a fost indicată suma de 3000 euro, împreună cu procente.
În anul 2013 pârâtul nu a restituit banii, ci iarăși a solicitat amânarea restituirii
acestora, și a mai cerut o sumă de bani, la care dânsul i-a acordat suma de 1500 euro,
însă în recipisă a fost indicată suma de 2000 euro, la înțelegerea ambelor părți.
Afirmă că suma totală a împrumutului s-a acumulat în mărime de 15000 euro,
iar toate recipisele au fost nimicite, rămânând doar ultima recipisă din 14 ianuarie
2013, întocmită de Melnic Vasile, care și este unica dovadă a împrumutului acordat.
La 14 ianuarie 2013, s-au înțeles la restituirea banilor începând din luna aprilie
2013, în termen de un an.
În aprilie 2013 de către pârât a fost întocmită o altă recipisă cu indicarea
termenului de restituire de trei luni, adică din mai 2013.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. art. 8, 512,
572, 602, 617 și 867 Cod civil.
Solicită încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a datoriei în sumă de
15000 euro și a tuturor cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06 octombrie 2016,
cererea de chemare în judecată a fost admisă, fiind încasat din contul lui Melnic
Vasile în beneficiul lui Tatarciuc Victor datoria în sumă de 15000 euro, convertiți în
valută națională la momentul executării hotărârii judecătorești conform cursului
oficial al BNM și suma de 8 343 lei cu titlu de taxă de stat.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 03 noiembrie 2016, Melnic
Vasile a contestat-o cu apel.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, s-a respins cererea
de apel declarată de Melnic Vasile și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani
mun. Chișinău din 06 octombrie 2016.
La 30 octombrie 2017, Melnic Vasile prin intermediul avocatului Pelin Valeriu,
a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie
respinsă ca neîntemeiată.
În susținerea recursului, s-a invocat dezacordul cu hotărârile contestate,
considerându-le neîntemeiate și ilegale.
Susține că prima instanță neîntemeiat a restituit acțiunea reconvențională și nu a
luat în considerare situația materială și starea sănătății a pârâtului-reclamant,
încălcând astfel principiului egalității părților în proces.
La fel, menționează că pe parcursul examinării cauzei a solicitat suspendarea
examinării procesului pe motivul examinării cauzei penale de învinuire a lui
Tatarciuc Victor, unde ca probă la baza învinuirii a fost recipisa care pe cauza dată a
fost luată ca temei de încasare a datoriei.
Astfel, declară că mai întâi urma să fie examinată cauza penală și m-ai apoi în
funcție de rezultat urma să fie examinată prezenta cauză civilă.
2
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul declarat de Melnic Vasile prin intermediul avocatului Pelin Valeriu, din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul,
este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.
Din materialele cauzei s-a constatat că, la 30 octombrie 2017, Melnic Vasile prin
intermediul avocatului Pelin Valeriu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 22 februarie 2017 prin care s-a respins apelul declarat de Melnic
Vasile și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06
octombrie 2016.
Colegiul constată că recursul declarat de către avocatul Pelin Valeriu în
interesele lui Melnic Vasile, este depus de către o persoană neîmputernicită, aceasta
nefiind în drept să-l declare.
În acest sens, instanța de recurs menționează prevederile art. 75 alin. (1) Cod de
procedură civilă, care stipulează că în proces civil, persoanele fizice își pot apăra
interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.
Așadar, potrivit art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile date
avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și
certificat de avocat.
Conform art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19
iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin
mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul,
forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.
Pct. 2 din hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la
aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al
avocatului stagiar, prevede că formularul mandatului avocatului și al avocatului
stagiar sunt documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora.
Iar pct. 6 alin. (2) lit. a) și pct. 8 din aceiași hotărâre, stipulează că formularul
mandatului avocatului conține un șir de elemente obligatorii, inclusiv, pe versou se
inserează împuternicirile avocatului.
Actele cauzei atestă că cererea de recurs a fost semnată și depusă în interesele
lui Melnic Vasile de către avocatul Pelin Valeriu.
La materialele dosarul a fost anexat mandatul avocatului Pelin Valeriu nr.
0072152 din 23 iunie 2015, pe versoul căruia sunt indicate următoarele împuterniciri:
toate drepturile prevăzute de art. 81 CPC, inclusiv dreptul de a semna toate actele
procedurale, a modifica acțiunea, a o retrage, a încheia tranzacție de împăcare, a
3
majora și a micșora cuantumul pretențiilor, a depune titlu executoriu spre executare
(f.d. 137 Vol. I).
În conformitate cu art. 81 Cod de procedură civilă, împuternicirea de
reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele
reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și
de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a
renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul
acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a
recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a
transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-
i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un
titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii
judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura
eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.
Prin urmare, dreptul de a ataca hotărârea judecătorească urmează a fi prevăzut
expres în mandatul avocatului sub sancțiunea nulității, pe când în mandatul
avocatului Pelin Valeriu din 23 iunie 2015, nu este inserat acest drept.
Or, formularul mandatului, care nu conține pe verso împuternicirile avocatului
de a ataca hotărârea judecătorească, nu poate fi acceptat drept dovadă a
împuternicirilor avocatului, deoarece, nu corespunde prevederilor art. 80 alin. (7)
CPC și nu face dovada dreptului de a exercita actele procedurale prevăzute la art. 81
CPC.
În asemenea circumstanțe, instanța de recurs relevă că, formularul mandatului
avocatului Pelin Valeriu, anexat la materialele cauzei, în lipsa indicării exprese a
dreptului de a ataca hotărârea judecătorească, îl privează pe acesta de a contesta cu
recurs decizia instanței de apel din numele recurentului Melnic Vasile.
La materialele cauzei nu este anexat alt mandat în care să fie indicat expres
dreptul avocatului de a contesta hotărârea judecătorească.
În același timp, nu poate fi luată în considerație procura anexată la materialele
dosarului conform căreia Pelin Valeriu este împuternicit cu dreptul de a ataca
hotătrârea judecătorească în numele lui Melnic Vasile, dat fiind că legislația în
vigoare citată supra prevede expres obligativitatea indicării împuternicirii de a ataca
hotărârea judecătorească în interesele persoanei fizice numai în mandatul avocatului,
dar nu și în procură.
Subsecvent, instanța de recurs notează că admiterea pentru examinare a cererii
de recurs în condițiile în care a fost depusă, reprezintă o încălcare a principiului
egalității în drepturi procedurale a părților și vine în contradicție cu prevederile art. 6
al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că cererea de recurs a
fost semnată și depusă de către avocatul Pelin Valeriu din numele recurentului fără a
fi împuternicit să declare recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios
4
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul
ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să-l declare.
În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Melnic Vasile prin intermediul avocatului Pelin
Valeriu.
Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 și hotărârea
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06 octombrie 2016, în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Tatarciuc Victor împotriva lui Melnic
Vasile, cu privire la încasarea datoriei.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecător Maria Ghervas
judecători Luiza Gafton
Ion Druță
Dumitru Visternicean
Iuliana Oprea
5