3ra-963/23 — contestarea actului administrativ

La data de 03 iunie 2020 Natalia Gamarț a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului s. Cimișeni, r. Criuleni, Consiliului local Cimișeni, r. Criuleni, Consiliului raional Criuleni și Comisiei de privatizare a Consiliului raional Criuleni, cu privire anularea actului administrativ individual defavorabil, precum și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

În motivarea acțiunii înaintate, reclamanta, a relatat că, la data de 02.08.1999 de către întreprinderea S.A. „Becon Basarabia”, la care era angajată, i-a fost repartizat spațiu locativ pentru domiciliere permanentă - apartamentul xxxxx1, cu nr.cadastral xxxxx, din s. xxxxx. Având o vechime în muncă din anul 1975, urmare a repartizării, la aceiași dată a fost încheiat între gestionarul fondului locativ S.A. „Becon Basarabia” și reclamanta contractul de închiriere a încăperii de locuit în conformitate cu prevederile art.53-60 Codului cu privire la locuințe al R.S.S. Moldovenești nr.2718-X din 03.06.1983, care era în vigoare la data respectivă.

Apartamentul avea o suprafață de 38,8 m.p., dintre care 18.4 m.p. locativă, în care s-a instalat împreună cu soțul ei Gamarț Fiodor. Ulterior, la data de 15.03.2013 Gamarț Fiodor a decedat. La ziua de astăzi ea este unicul locatar al apartamentului indicat.

În temeiul prevederilor Legii privatizării fondului de locuințe nr.1324 din 10.03.1993 s-a stabilit dreptul locatarilor la privatizarea spațiului locativ și anume: art.5 (1) indică că, cetățenilor Republicii Moldova pot fi vîndute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special locuințele în care aceștia trăiesc și care aparțin fondului de stat și celui public asupra căruia statul și-a declarat dreptul de proprietate, precum și în imobilele ce aparțin unităților indiferent dacă aceste unități sînt incluse în listele de privatizare.

În temeiul normei sus indicate, și-a manifestat interesul de a privatiza apartamentul nr.12 de pe str. xxxx, cu nr.cadastral xxxxx în condițiile legii sus menționate.

La adresările către gestionarul apartamentului S.A. „Becon Basarabia” privind eliberarea acordului la privatizarea spațiului locativ, acesta a comunicat, că spațiul locativ nu face parte din capitalul social al S.A. „Becon Basarabia” și că privatizarea apartamentelor poate fi efectuată fără prezența reprezentantului întreprinderii.

Prin Hotărârea Guvernului nr.1269 din 23.11.2016 apartamentul sus menționat, parte a întregului bloc în care se afla, împreună cu alte blocuri locative a 2 fost transmis din gestiunea economică a S.A. „Becon Basarabia”, în proces de insolvabilitate, raionul Criuleni, s.Cimișeni, în proprietate publică a satului Cimișeni.

Corespunzător, urmare a acestei Hotărâri de Guvern privitor la privatizarea apartamentului xxxxx, cu nr. cadastral xxxxx, urma să expună acordul deja noul proprietar - administrația publică locală Cimișeni.

În acest sens au fost expediate adresări administrației publice locale Cimișeni și Comisiei de privatizare a Consiliului raional Criuleni, solicitări din data de 09.04.2019, 19.12.2019 și 27.02.2020 privind inițierea privatizării apartamentului și acordare permisiunii de a-l privatiza, la care ori nu s-au dat răspuns ori s-au dat răspunsuri formale de redirecționare a responsabilităților nr.160 din 02.03.2020 și nr.181 din 03.03.2020, fără a soluționa problema în fond, fără a fi puse în discuție la ședințele consiliului local, raional sau comisie de privatizare, deși au fost prezentate toate actele necesare.

Consideră, că nu sunt careva impedimente pentru ca Comisia de privatizare a r-lui Criuleni, Consiliul raional Criuleni, Primarul, Consiliul local Cimișeni să inițieze și să permită privatizarea apartamentului indicat, întrucât reclamanta Gamarț Natalia îndeplinește condițiile stabilite la prevederile art.1 și art.5 a Legii privatizării fondului de locuințe nr.1324 din 10.03.1993 și anume apartamentul nr.12 de pe str. xxxxx, cu nr. cadastral xxxxx este o locuință care aparține reclamantei aflîndu-se în posesia și folosința acesteia cu un temei legal - în baza contractului din 02.08.1999, locuința este parte a fondului public pasibil privatizării, aparținând administrației publice locale. Or, conform Constituției Republicii Moldova și Legii privatizării fondului de locuințe nu se permite de a refuza cetățenilor Republicii Moldova privatizarea încăperilor în care ei locuiesc în condițiile prevăzute de această lege, dacă s-au adresat cu asemenea cerere, iar faptul că locuința - apartamentul nr.xxxxx, cu nr. cadastral xxxxx, este pasibilă privatizării, este confirmată și prin nota informativă la proiectul Hotărârii Guvernului nr.1269 din 23.11.2016 semnată de viceprim ministrul economiei, prin care se indică că „Majoritatea apartamentelor din aceste case au fost privatizate de către locatari în temeiul Legii privatizării fondului de locuințe nr.1324 din 10.03.1993”, adică transmiterea către administrația publică locală a fost cu scopul de a definitiva acest proces de privatizare a locuințelor.

Astfel, fiind înregistrată cererea din partea reclamantei Gamarț Natalia privind privatizarea apartamentului, consideră că pîrîții urmau să procedeze conform art.11 Legii privatizării fondului de locuințe nr.1324 din 10.03.1993 și Regulamentului comisiei de privatizare a fondului de locuințe aprobat prin această lege. Prin urmare în lipsa unor astfel de acțiuni a pîrîților, reclamanta este nevoită să-și apere dreptul prin înaintarea prezentei acțiuni în instanța de judecată în temeiul art.16 a Codului Civil care indică că, apărarea dreptului civil se face, în condițiile legii prin: a) recunoașterea dreptului; e) impunerea la executarea obligației în natură.

Natalia Gamarț a solicitat recunoașterea dreptului la posesie și folosință asupra apartamentului xxxxx nr.cadastral xxxxx; recunoașterea ilegalității refuzului pârâților - Primarului s.Cimișeni, r. Criuleni, Consiliului local Cimișeni, Consiliului raional Criuleni, Comisiei de privatizare a Consiliului raional Criuleni, de a permite reclamantei privatizarea apartamentului nr. xxxxx, din s.xxxxx, nr.cadastral xxxxx; anularea deciziei Consiliului local Cimișeni, r. Criuleni nr.02/14 din 19 mai 2020; recunoașterea dreptului Nataliei Gamarț la privatizarea apartamentului nr. xxxxx, 3 nr.cadastral xxxxx; obligarea Primarului s.Cimișeni, r. Criuleni, Consiliului local Cimișeni, Consiliului raional Criuleni și Comisiei de privatizare a Consiliului raional Criuleni de a adopta în termen de 30 de zile de la data rămânerii hotărârii definitive, actul administrativ prin care să-i fie permis Nataliei Gamarț privatizarea apartamentului nr. xxxxxnr.cadastral xxxxx și eliberarea documentelor necesare.

Conform avizului de recepție, hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată Nataliei Gamarț la 18 iulie 2022 (f.d.25 vol. II). Astfel, motivarea apelului depusă la 08 august 2022 este în termen.

La data de 31 octombrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat către intimații Primarul s. Cimișeni, r. Criuleni, Consiliului local Cimișeni, r. Criuleni, Consiliului raional Criuleni și Comisiei de privatizare a Consiliului raional Criuleni copia recursului (f.d. 70 vol. II), cu informarea despre posibilitatea depunerii unei referințe.

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; 4 b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.” 21.Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ „notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor”.

Art.33 din Codul administrativ ”comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri”.

Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. 5

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Natalia Gamarț, reprezentată de avocatul Vitalie Carmanschi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul Nataliei Gamarț, reprezentată de avocatul Vitalie Carmanschi, nu conține obiecții de fapt și de drept în dezacord cu decizia pronunțată. Or, recurenta a omis să depună motivarea recursului, formulând doar solicitările sale în cadrul unui recurs nemotivat.

Recurenta Natalia Gamarț, reprezentată de avocatul Vitalie Carmanschi, nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară. Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 35.În acest context, instanța de recurs menționează că, prin prisma art. 223 din Codul administrativ rezultă că notificarea hotărârilor și a altor acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, are loc conform art. 96–114.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 07 iunie 2023 (f.d.51 vol. II).

La 16 iulie 2023 Curtea de Apel Chișinău, prin poșta electronică la adresa:carmanschi@gmail.com, a expediat reprezentantului recurentei Natalia Gamarț, avocatului Vitalie Carmanschi copia dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2023 (f.d. 62 vol. II) 36. La data de 07 august 2023 reprezentantului recurentei Natalia Gamarț, avocatul Vitalie Carmanschi, cu adresa electronică: carmanschi@gmail.com, a depus, în interselele recurentei, recurs împotriva deciziei din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 62-64 vol. II). 37. Materialele cauzei atestă, că la data de 13 septembrie 2023 decizia motivată din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentei Natalia Gamarț, avocatului Vitalie Carmanschi, prin intermediul poștei electronice la aceeași adresă: carmanschi@gmail.com (f.d.67 vol. II). Adresa respectivă este indicată în mandatul avocațional (f.d. 5 vol. I), cererea de chemare în judecată (f.d.6 vol. I), în cererea de apel (f.d. 29 vol. II), precum și în cererea de recurs (f.d. 64 vol. II), fapt care atestă că recurenta, precum și reprezentantul ei și-au dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată prin intermediul poștei electronice.

Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe portalul poștei electronice a instanței de apel, care atestă că reprezentantului recurentei i-a fost notificată decizia motivată a instanței de apel, se demonstrează incontestabil faptul că, decizia din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost 7 notificată public reprezentantului recurentei Vitalie Carmanschi la 13 septembrie 2023 și această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art.96 alin. (1) din Codul administrativ.

Astfel, termenul de depunere a motivării recursului împotriva deciziei din 07 iunie 2023, notificată reprezentantului recurentei la data de 13 septembrie 2023, a expirat la data de 13 noiembrie 2023, inclusiv.

Până la data examinării admisibilității recursului, recurenta Natalia Gamarț, reprezentată de avocatul Vitalie Carmanschi, nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La caz, decizia din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentei avocatul Vitalie Carmanschi la data de 13 septembrie 2023, iar lipsa unor acțiuni concrete de a prezenta motivarea recursului în termenul stabilit de lege demonstrează că recurenta și reprezentantul său nu au depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a-și proteja drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).

Mai mult, instanța de recurs notează că Vitalie Carmanschi, în calitate de avocat, este o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, potrivit art.65 alin.(1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Astfel, reprezentantul apelantului, avocatul Vitalie Carmanschi urma să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Avocatul Vitalie Carmanschi, ca reprezentant al părții, fiind interesat în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile persoanei reprezentate de acces la instanță.

Mai mult, hotărârea din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău la data de 28 iulie 2023. Respectiv, recurenta și reprezentantul său au avut posibilitatea reală de a lua cunoștință cu hotărârea Curții de Apel Chișinău de pe portalul instanțelor de judecată www.instante.justice.md.

Din aceste motive, recursul depus de către Natalia Gamarț, reprezentată de avocatul Vitalie Carmanschi, împotriva deciziei din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. 46. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. 47. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute lege, ori termenul de prezentare a motivării recursului este considerat un 8 termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. 48. În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008). 49. În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Natalia Gamarț, reprezentată de avocatul Vitalie Carmanschi. 50. Ținând cont de art. 193, art. 230, art. 245 alin. (2), art. 246 alin. (1) și (2) lit. a¹) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Natalia Gamarț, reprezentată de avocatul Vitalie Carmanschi. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 9