3ra-145/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-145/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Chirița Eugeniu,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Chirița Eugeniu împotriva Primăriei orașului Criuleni
privind anularea răspunsului Primăriei or. Criuleni din 13 iunie 2022, obligarea
de a repara prejudiciul material și moral,
împotriva deciziei din 1 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-145/24
NR. PIGD 2-22089317-01-3ra-09022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: S. Caraman,
Instanța de apel : V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
26 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Chirița Eugeniu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 23 iunie 2022, reclamantul Chirița Eugeniu s-a adresat în
instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei
or. Criuleni privind anularea actului administrativ și încasarea prejudiciului
material și moral.
În motivarea acțiunii, Chirița Eugeniu a indicat că, prin cererea sa din
10 martie 2021, a solicitat vânzarea unei porțiuni de teren necesare finalizării
construirii gardului.
A notat reclamantul că, prin răspunsul din 8 aprilie 2021, cererea sa a
fost respinsă de către Primarul orașului Criuleni.
Nefiind de acord cu răspunsul primarului, l-a contestat în instanța de
judecată, astfel prin Hotărârea Judecătoriei Criuleni nr. 3-49/21 din 14
septembrie 2021, s-a anulat răspunsul primarului din 8 aprilie 2021, iar prin
Decizia Curții de Apel Chișinău nr.3a-12/22 din 7 iunie 2022, hotărârea a fost
menținută.
A menționat că, în rezultatul acțiunilor ilegale ale primarului orașului
Criuleni, a pierdut neîntemeiat perioada de timp de la data depunerii cererii,
fiindu-i cauzat un prejudiciu moral reflectat în concluzia medicală din 11 mai
2022, iar prejudiciul material se confirmă prin bonurile fiscale.
A relatat că, prin cererea prealabilă din 9 iunie 2022, a solicitat Primăriei
orașului Criuleni despăgubiri morale cauzate prin actul ilegal al Primarului, iar
prin răspunsul din 13 iunie 2022, primarul i-a comunicat că, cererea va fi
examinată la ședința consiliului local.
Reclamantul a indicat că, nu este de acord cu răspunsul oferit, pe motiv
că, cererea privind acordarea despăgubirilor urma a fi examinată anume de
Primăria orașului Criuleni, responsabilă de emiterea actului administrativ
ilegal.
Consideră reclamantul că, importanța examinării cererii de vânzare a
porțiunii de teren este majoră, dat fiind faptul că, din 11.05.2015, din momentul
sesizării Primăriei orașului Criuleni despre comiterea erorilor în procesul
1
măsurărilor masive, porțiunea de gard nu este finalizată, fiind expus public pe
o lungime de 8 metri, iar vânzarea terenului este o alternativă de soluționare a
litigiului menționat.
Chirița Eugeniu a solicitat anularea răspunsului Primăriei orașului
Criuleni din 13 iunie 2022 și obligarea Primăriei orașului Criuleni să repare
prejudiciul material în mărime de 1 821,92 de lei și prejudiciul moral în mărime
de 100 000 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul
Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Chirița Eugeniu împotriva Primăriei orașului Criuleni privind
anularea actului administrativ și încasarea prejudiciului material și moral.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 29 noiembrie 2022, în interiorul termenului legal prevăzut expres de
art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Chirița Eugeniu a depus apel nemotivat,
iar la data de 2 februarie 2023, a fost depus apel motivat, prin care apelantul a
solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei
noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 1 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Criuleni, emisă
în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Chirița Eugeniu
împotriva Primăriei orașului Criuleni privind anularea actului administrativ și
încasarea prejudiciului material și moral, și s-a emis o nouă decizie, prin care:
S-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Chirița Eugeniu împotriva
Primăriei orașului Criuleni privind anularea actului administrativ și încasarea
prejudiciului material și moral, în temeiul art. 207 alin. (2), lit. e) Cod
administrativ.
În motivarea soluției, instanța a concluzionat că, obiect al controlului
judecătoresc în prezentul litigiu, constituie răspunsul Primăriei orașului
Criuleni din 13.06.2022 și obligarea reparării prejudiciului material și moral
cauzat, care prin hotărârea supusă apelului, a fost respinsă, ca neîntemeiată.
În contextul pretențiilor deduse judecării, instanța de apel a reținut că,
că, prima instanță neîntemeiat a purces la examinarea cauzei, stabilind că,
acțiunea depusă de Chirița Eugeniu, întrunește condițiile pentru punerea pe rol
2
și examinarea pretențiilor formulate de către acesta împotriva Primăriei or.
Criuleni, or, ultimul nu a probat încălcarea, prin activitatea administrativă, a
unui drept al său, în sensul art. 17 Cod administrativ.
Totodată, instanța de apel a reținut că, în lipsa revendicării unui drept
propriu, în sensul art. 17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de
admisibilitate conform art. 207 Cod administrativ.
În acest sens instanța de apel a precizat că, prevederile art. 17 Cod
administrativ, se referă la orice drept subiectiv reglementat de normele
dreptului material, deci anume dreptul substanțial reglementează situațiile
juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al persoanelor care
participă la viața juridică.
Or, acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural
reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale
judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17 Cod administrativ.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a indicat că reieșind din reglementările
statuate expres la art. 207 alin. (2) lit. e) coroborate cu art. 39 alin. (2), art. 17
și art. 189 alin. (1) și alin. (2) Cod administrativ, promovarea unei acțiuni în
instanța de contencios administrativ poate fi făcută de orice persoană, care
revendică încălcarea unui drept al său, prin activitatea administrativă a unei
autorități publice, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în
termenul legal o cerere, situație ce implică existența obligatorie a două condiții,
și anume: existența vătămării unui drept recunoscut de lege a reclamantului și
vătămarea dreptului său să fie cauzat printr-un act administrativ, fie prin
refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.
În acest sens, revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile
formulate prin acțiunea înaintată în judecată, în conținutul căreia urmează a fi
arătată vătămarea dreptului personal, or, expresiile ce se conțin în textul art.
17, art. 39 și art. 189 Cod administrativ de „drept vătămat” și de „încălcare a
unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa
numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și
acțiunile populare (actio popularis).
Instanța de apel a reținut că, sesizând instanța de judecată cu acțiunea în
cauză, Chirița Eugeniu, nu a invocat și nu a motivat care drept al său recunoscut
de lege, i-a fost încălcat prin acest răspuns, prin care ultimului i s-a comunicat
că, cererea din 9 iunie 2022 și hotărârea judecătoriei Criuleni din 14 septembrie
2021 vor fi examinate la următoarea ședință a Consiliului orășenesc Criuleni,
or, legea expres prevede regula sesizării instanței de către orice persoană care
revindecă încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorități publice, iar dreptul vătămat reprezintă orice drept sau libertate
3
stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitatea
administrativă.
La acest capitol, instanța a reținut că, condițiile pentru existența unei
stabilității și a corectitudinii formulării cererilor de chemare în judecată sunt:
actul emis trebuie să parvină de la o autoritate administrativă; condiția
existenței vătămării unui drept recunoscut de lege reclamantului; existența
capacității de exercițiu și a celei procesuale; vătămarea dreptului să fie cauzată
printr-un act administrativ sau prin refuzul autorității administrative de a
soluționa în termenul legal cererea; obligativitatea îndeplinirii procedurii
administrative prealabile.
Subsecvent, reieșind din cele menționate, instanța de apel a notat că,
prima instanță neîntemeiat a purces la examinarea și soluționarea acțiunii,
considerând că, acțiunea depusă de Chirița Eugeniu împotriva Primăriei
orașului Criuleni privind anularea răspunsului Primăriei orașului Criuleni din
13 iunie 2022, obligarea de a repara prejudiciul material și moral, întrunește
condițiile de admisibilitate, reclamantul eșuând probarea încălcării unui drept
personal al său prin răspunsul eliberat de Primăria orașului Criuleni.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că, acțiunea depusă urmează a
fi declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod Administrativ,
care prevede că, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă
în special când, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea
administrativă, a unui drept în sensul art.17 Cod administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 5 noiembrie 2023 și ulterior la 6 februarie 2024, Chirița Eugeniu, a
declarat recurs împotriva deciziei din 1 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și rejudecarea
cauzei în instanța de apel.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Chirița Eugeniu, a susținut că hotărârea Curții
de Apel Chișinău este nejustificată. Recurentul consideră că instanța de apel
eronat a stabilit că nu i-a fost încălcat un drept în sensul art. 117 din Codul
administrativ, deoarece la caz Primarul or. Criuleni nu s-a expus asupra cererii,
doar l-a informat că cererea va fi examinată la următoare ședință a Consiliului
local Criuleni.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
4
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că, decizia a fost notificată lui Chirița Eugeniu, în mod electronic, la 5
februarie 2023. Cererea de recurs a fost înregistrată la 6 februarie 2024, cu
respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
5
Din analiza prevederilor art.2451 din Codul administrativ reținute supra,
rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească
în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în
mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel
Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care
este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ.
6
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de judecată și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
7
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Chirița Eugeniu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
8