3ra-732/22 — repararea prejudiciului moral cauzat de o autoritate publica

Dosarul nr. 3ra-732/22 2-20160557-01-3ra-25072022 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul central (jud: A. Bologan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 17 august 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Eugeniu Chirița, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Chirița împotriva Primăriei orașului Criuleni și Consiliului orășenesc Criuleni cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat de către o autoritate publică, împotriva deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Eugeniu Chirița împotriva hotărârii din 06 septembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central c o n s t a t ă : La data de 21 decembrie 2020 Eugeniu Chirița a depus la Judecătoria Criuleni, sediul central cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei orașului Criuleni și Consiliului orășenesc Criuleni cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat de o autoritate publică.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Eugeniu Chirița a indicat că, prin cererea prealabilă depusă la data de 11 mai 2015 a solicitat Primăriei orașului Criuleni corectarea erorilor și stabilirea hotarelor terenului cu numărul cadastral XXXXX. Reclamantul a relevat că ulterior, prin cererea din 10 octombrie 2018 a solicitat pârâtului Consiliului orășenesc Criuleni corectarea erorilor. Ambele cereri nu au fost soluționate în termenul legal, după care au fost respinse. 1 Nefiind de acord cu soluția autorităților publice, reclamantul Eugeniu Chirița s-a adresat instanței de judecată solicitând dispunerea corectării erorilor și stabilirea hotarelor. Astfel, prin hotărârea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central nr. 2-252/19 instanța a admis pretențiile înaintate de Eugeniu Chirița, iar Primăria orașului Criuleni și Consiliul orășenesc Criuleni refuză să execute hotărârea instanței.

Reclamantul a considerat că, prin acțiunile Primăriei orașului Criuleni și Consiliului orășenesc Criuleni, pârâții i-au cauzat un prejudiciu nepatrimonial considerabil. Reclamantul a menționat că, la caz suferințele psihice sunt argumentate prin diminuarea calității vieții, în susținerea poziției fiind invocat faptul că originea prejudiciului cauzat a început încă din momentul aducerii tardivă la cunoștință, adică peste 14 ani, a titlului întocmit în anul 2001, inclusiv în urma tergiversării examinării cererii din 11 mai 2015, nesoluționării în termen legal a acesteia, cât și emiterea unui act administrativ ilegal, contrar prevederilor art. 19 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, nesoluționării în termen legal a cererii din 10 octombrie 2018, soldat cu emiterea actului administrativ ilegal.

În acest sens, reclamantul a accentuat că caracterul ilegal al acțiunilor Primăriei orașului Criuleni și Consiliului orășenesc Criuleni, este confirmat prin hotărârea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central nr. 2-252/19. Reclamantul a susținut că, repararea prejudiciului presupune repunerea persoanei lezate în situația anterioară și satisfacerea echitabilă.

Astfel, reclamantul a precizat că repunerea în situația anterioară este imposibilă după 5 ani de inacțiune, motiv pentru care a solicitat instanței de judecată să accepte despăgubirile ținând cont de caracterul și gravitatea prejudiciului, gradul de vinovăție, consecințe, nesoluționarea în termenul legal a cererilor, emiterea unor acte administrative ilegale, satisfacerea echitabilă, circumstanțele cauzării prejudiciului, durata cauzării prejudiciului, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, particularitățile fără precedent ale cauzei, reieșind din suferințele psihice care au fost cauzate prin intermediul funcționarilor pârâților; prin intermediul comisiilor trimise la fața locului; prin comportamentul abuziv și agresiv de intimidare, prin neglijența la redactarea eronată și ilegală a titlului cu numărul XXXXX, prin tăinuirea timp de 14 ani a titlului; stres provocat de erorile comise, stres provocat prin inacțiunea de a corecta erorile și a stabili hotarele; de ilegalitatea actelor administrative emise; dezinformare în privința valorii juridice a actului de inventariere din 1991, prin tergiversare în schimbul de informații, prin faptul că din 2015 figurează și este implicat în procese judiciare; de necesitatea recunoașterii dreptului pretins de către instanța de judecată, de lipsa de siguranță fără gard la drumul public,

forțarea la renunțarea la acțiunile judiciare prin distrugerea autoturismului și prin intentarea dosarului penal, furtului de bunuri personale din curte; necesitatea instalării sistemului de supraveghere video, denigrarea intenționată și neîntemeiată în fața publicului, învinuirea de acaparări teritoriale, expunerea la cheltuieli materiale considerabile și nejustificate, afectarea stării de sănătate, lipsa de imparțialitate la soluționarea cererilor; rezoluția primarului în favoarea Primăriei, divulgarea de către 2 Primăria orașului Criuleni și Consiliul orășenesc Criuleni a informațiilor privind viața lui personală; stabilirea la 09 iulie 2020 a hotarelor generale în loc de cele fixe. Prin urmare, reclamantul Eugeniu Chirița a solicitat despăgubiri morale în mărime de 500 lei și compensarea cheltuielilor de judicată.

Prin încheierea din 11 mai 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de reclamantul Eugeniu Chirița împotriva Primăriei orașului Criuleni și Consiliului orășenesc Criuleni cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat de o autoritate publică, a fost strămutată pentru examinare în favoarea judecătorului specializat în materie de contencios administrativ, cauza fiind remisă completului Judecătoriei Criuleni, sediul central specializat în examinarea dosarelor de contencios administrativ (f.d. 72-73-verso). La data de 15 iulie 2021, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza nominalizată a fost redistribuită judecătorului Judecătoriei Criuleni, sediul central, Angela Bologan (f.d.

92). Prin încheierea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, examinarea cauzei a fost suspendată, dosarul a fost transmis pentru soluționarea conflictului negativ de competență la Curtea de Apel Chișinău (f.d. 93-95). Prin încheierea din 06 august 2021 a Curții de Apel Chișinău, cauza civilă a fost remisă spre examinare conform competenței la Judecătoria Criuleni, sediul central judecătorilor specializați în materie de contencios administrativ (f.d. 100-103). Pe parcursul examinării cauzei reclamantul Eugeniu Chirița și-a concretizat pretențiile din cererea de chemare în judecată, astfel, prin cererea depusă, reclamantul a concretizat calitatea procesuală a părților, majorând pretenția privind despăgubirea morală.

Prin cererea depusă la data de 26 octombrie 2021 reclamantul Eugeniu Chirița a solicitat anularea răspunsului din 29 iunie 2020 cu obligarea Primăriei orașului Criuleni la emiterea actului administrativ individual privind acordarea despăgubirilor morale în mărime de 600000 de lei (f.d. 117-118). În susținerea pretenției reclamantul a menționat că, prin hotărârea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central s-a constatat caracterul ilegal al activității administrative a Primăriei orașului Criuleni, prin care Primăria orașului Criuleni a fost obligată la stabilirea hotarelor fixe a terenului cu nr. cadastral XXXXX.

Reclamantul a relatat că, la data de 22 iunie 2020 a expediat în adresa Primăriei orașului Criuleni cerere extrajudiciară, prin care a solicitat despăgubiri morale, însă prin răspunsul din 29 iunie 2020, Primăria orașului Criuleni i-a respins cererea privind compensarea prejudiciului, motiv pentru care Eugeniu Chirița s-a adresat în instanța de judecată. De asemenea, reclamantul a indicat că, la data de 30 noiembrie 2021, Eugeniu Chirița a depus o nouă cerere de concretizare, invocând în susținerea acesteia motive similare, prin care a solicitat anularea răspunsului din 29 iunie 2020 cu acordarea despăgubirilor morale în mărime de 600000 de lei, completând cererea de chemare în judecată cu pretenția privind compensarea prejudiciului material (f.d 128-129).

În final, prin cererea de concretizare a pretențiilor, reclamantul Eugeniu Chirița a solicitat anularea răspunsului emis de Primăria orașului Criuleni din 29 iunie 3 2020 cu obligarea Primăriei orașului Criuleni la acordarea despăgubirilor morale în mărime de 600000 de lei, inclusiv compensarea prejudiciului material în mărime de 57913 de lei, justificată de către reclamant prin următoarele cheltuieli: 600 de lei – cu titlu de cheltuieli suportate pentru examinarea de către medicul neurolog; 5400 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru prestarea serviciului juridic în baza contractului de asistență juridică din 14 mai 2020, încheiat în legătură cu atragerea la răspundere penală a Tatianei Reciulschi pentru denunț calomnios; 931 de dolari SUA, cu titlu de cheltuieli suportate pentru prestarea serviciului de instalare a sistemului de supraveghere video din 26 februarie 2016; 33096,69 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru întocmirea raportului de expertiză din 28 iulie 2015 în legătură cu stropirea automobilului cu acid; 2295 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru examinările medicale ecografice.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Chirița împotriva Primăriei orașului Criuleni și Consiliului orășenesc Criuleni cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat de către o autoritate publică (f.d. 177, 182-187). La data de 06 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Eugeniu Chirița a depus apel împotriva hotărârii din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii (f.d. 180-181). Hotărârea motivată din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central a fost notificată lui Eugeniu Chirița la data de 13 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006075190AS, anexat la actele cauzei (f.d.

189). La data de 18 ianuarie 2022 Eugeniu Chirița a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 06 septembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central (f.d. 193-194). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui Eugeniu Chirița împotriva hotărârii din 06 septembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central. Prin decizia din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Eugeniu Chirița și menținută hotărârea din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central (f.d. 211, 212-217-verso).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a indicat că, urmare a examinării cererii înaintate, în limitele competenței legale, autoritatea publică a exercitat dreptul său discreționar și a dispus respingerea cererii înaintate de Eugeniu Chirița, voință exprimată prin răspunsul nr. 217 din 29 iunie 2020, nefiind constatate temeiuri legale pentru achitarea prejudiciului moral solicitat de către reclamantul Eugeniu Chirița. Instanța de apel a menționat că atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, Eugeniu Chirița, nu a prezentat motive legale și circumstanțe de fapt, ce ar putea fi puse la baza emiterii unei hotărâri judecătorești de anulare a răspunsului enunțat.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că apreciind conduita autorității publice emitente ale actului administrativ contestat de către Eugeniu Chirița, prevederile 4 legale ce vizează obiectul litigiului, se stabilește că, Primăria orașului Criuleni și-a exercitat dreptul discreționar, cu luarea în considerare a tuturor faptelor relevante, cu respectarea limitelor legale și conform scopului acordat prin lege, iar temeiuri de nulitate a răspunsului nu au fost stabilite. Referitor la cerințele reclamantului cu privire la obligarea Primăriei orașului Criuleni să acorde despăgubiri morale în mărime de 600000 de lei, inclusiv compensarea prejudiciului material în mărime de 57913 de lei, instanța de apel a reținut că temeiul răspunderii delictuale este componența delictului civil.

Componența delictului civil constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Astfel, instanța de apel a subliniat că componența delictului civil include următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Acestea sunt condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa unei condiții, conform regulii generale, exclude răspunderea delictuală. Nu poate exista răspundere delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu. În acest context, instanța de apel a notat că prejudiciul constituie consecințele negative cu caracter patrimonial sau nepatrimonial (moral) ale faptei ilicite, apărute ca urmare a lezării drepturilor subiective.

Mai mult, instanța de apel a accentuat că, pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este consecința directă a faptei ilicite. Pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară, potrivit regulii generale, vinovăția autorului faptei ilicite. Instanța de apel a menționat că în cazul înaintării unei acțiuni cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat, reclamantul are obligația de a prezenta instanței de judecată probe, care să confirme cauzarea prejudiciului material și moral, precum și probe, care ar confirma întinderea prejudiciului revendicat, obligație ce nu a fost îndeplinită de către Eugeniu Chirița.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a subliniat că prima instanță, întemeiat a considerat că este neîntemeiată pretenția lui Eugeniu Chirița cu privire la repararea prejudiciului moral și material, deoarece în speță nu a fost demonstrată legătura cauzală între acțiunile administrației publice locale și potențialul prejudiciu invocat. Instanța de apel a relevat că cele expuse de reclamantul Eugeniu Chirița nu confirmă cauzarea prejudiciului moral, or, erorile de hotare și necesitatea de corectare a apărut ca urmare a înregistrării primare masive a bunurilor imobile în teritoriul din jurisdicția Primăriei orașului Criuleni, la acel moment, anii 2000, nefiind dezvoltate și accesibile mijloacele tehnice pentru stabilirea cu exactitate a terenurilor.

De asemenea, instanța de apel a accentuat că întru realizarea Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile prevăzut pentru anii 1998-2011, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1030 din 12 octombrie 1998, au fost emise acte administrative, eliberate titluri, având ca obiect înregistrarea primară masivă, în 5 vederea întocmirii documentației cadastrale în vederea înregistrării bunurilor imobile proprietate privată (loturi de lângă casă și grădini) a cetățenilor din întreg teritoriul Republicii Moldova, iar având în vedere volumul lucrărilor efectuate, în mod inevitabil au fost admise erori, însă, fără intenția de prejudiciere a persoanei reclamantului.

Instanța de apel a relevat că reclamantul Eugeniu Chirița nu a argumentat instanței pertinența probelor și necesitatea acestora în raport cu obiectul dedus judecății, în special a contractului pentru sistemul de supraveghere video, raportului de expertiză a automobilului accidentat și expertizei de examinare medicală, care descrie anumite fapte după un efort fizic neobișnuit. La data de 15 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Eugeniu Chirița a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii (f.d.

219-221, 222-223). În susținerea recursului Eugeniu Chirița a invocat dezacordul cu decizia instanție de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, totodată, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. Recurentul a menționat că la pct. 53 al deciziei Curții de Apel Chișinău, instanța a stabilit că, Eugeniu Chirița nu a prezentat motive legale și circumstanțe de fapt, ce ar putea fi puse la baza emiterii unei hotărâri judecătorești de anulare a răspunsului din 29 iunie 2020. Recurentul a indicat că constatarea instanței de apel contravine circumstanțelor de fapt, or, la baza răspunsului de respingere a solicitării a fost pusă o hotărâre anterioară, prin care însă nu s-a soluționat cerința de încasarea a prejudiciului moral.

Astfel, recurentul a considerat că instanța de apel eronat a stabilit că pretenția privind încasarea prejudiciului moral a fost exclusă doar prin cererea de concretizare a pretențiilor din 26 decembrie 2019, de fapt aceasta nu se regăsește nici în cererea din 13 iunie 2019 de modificare a acțiunii depusă după parvenirea cauzei la rejudecare, fapt care impune anularea răspunsului din 29 iunie 2020 ca neîntemeiat. Recurentul a relevat că la pct. 69 al deciziei Curții de Apel Chișinău, instanța a menționat că lipsește legătura cauzală între fapta ilicită și prejudiciul moral invocat. În acest context, recurentul a susținut că instanța de apel eronat a apreciat fapta ilicită invocată în prezenta cauză, și anume, nesoluționarea în termen legal a cererii din 11 mai 2015 de stabilire a hotarelor fixe, dar nu de corectare a erorilor.

Recurentul a indicat că prejudiciul moral stabilit de specialistul neurolog este consecința directă a acțiunilor judiciare în care Eugeniu Chirița este implicat din 2015, în care participă personal, spre deosebire de autoritatea publică. Recurentul a reiterat că în cererea din 11 mai 2015 Eugeniu Chirița a solicitat examinarea în regim de urgență a cererii în legătură cu lucrările de reparație, fapt care nu a fost realizat, și respectiv în 2020 a fost emisă hotărârea de judecată de obligare 6 în stabilirea hotarelor fixe. Pe lângă faptul că Primăria orașului Criuleni nu a soluționat în termenul legal cererea din 11 mai 2015, aceasta a informat vecinul despre cererea depusă. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 01 iunie 2022, însă probe despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate lui Eugeniu Chirița de către instanța de apel, nu sunt anexate la actele cauzei. Decizia motivată din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Eugeniu Chirița, prin intermediul poștei electronice, la data de 14 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d.

218). La data de 15 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice a Curții de Apel Chișinău și la data de 19 iulie 2022 la Curtea de Apel Chișinău, Eugeniu Chirița a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii (f.d. 219- 221, 222-223). Astfel, recursul depus de către Eugeniu Chirița împotriva deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La data de 27 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei orașului Criuleni și Consiliului orășenesc Criuleni copia recursului depus de Eugeniu Chirița cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

226). Însă, Primăria orașului Criuleni și Consiliul orășenesc Criuleni nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe. Examinând admisibilitatea recursului depus de Eugeniu Chirița în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive. Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. 7 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere [Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45].

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire 8 la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers vs Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A]. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Eugeniu Chirița.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Eugeniu Chirița se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 9