2ra-2031/21 — repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-2031/21

(2-21002596-01-2ra-27122021)

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. S. Caraman)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, R. Pulbere, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

09 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către recurentul Eugeniu

Chirița,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Eugeniu

Chirița împotriva Primăriei orașului Criuleni și Consiliul orășenesc Criuleni,

intervenienți accesorii Sergiu Poponeț, Oxana Aniță și Tatiana Canțîr cu privire la

repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către apelantul Eugeniu Chirița, a fost menținută

hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 11 ianuarie 2021, Eugeniu Chirița a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei or. Criuleni și Consiliul orășenesc Criuleni,

intervenienți accesorii Sergiu Poponeț, Oxana Aniță și Tatiana Canțîr cu privire la

repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin hotărârea din 28 ianuarie

2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, nr. 2-252/19, Primăria or. Criuleni s-a

obligat să stabilească hotarele fixe ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, iar

Consiliul orășenesc Criuleni s-a obligat să corecteze erorile în titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX.

A menționat reclamantul că, la 29 ianuarie 2020, pârâtul a recepționat contra

semnătură copia hotărârii pe care nu a contestat-o, iar pe data de 28 februarie 2020

a primit spre executare titlurile executorii nr. 138, 139 din 28 februarie 2020. Prin

rezoluția primarului or. Criuleni au fost desemnați executorii Sergiu Poponeț,

Oxana Aniță și Tatiana Canțîr. În termenul legal obligațiile menționate nu au fost

executate.

A invocat reclamantul că, prin neexecutarea în termen legal a obligațiilor

1

stabilite în titlurile executorii nr. 138, 139 din 28 februarie 2020, i-a fost cauzat un

prejudiciu material în mărime de 86 lei și 27 de bani, ce constituie diferența între

suma achitată pentru actualizarea planului cadastral și suma restituită pentru

serviciile neprestate de către ASP, din cauza lipsei actului de constatare care

urmează a fi întocmit de APL.

A mai indicat reclamantul că, prin acțiunile date, i-a fost cauzat un prejudiciu

moral în mărime de 50 000 lei, cauzat prin suferințe psihice și diminuarea calității

vieții.

A solicitat reclamantul, încasarea de la Primăria or. Criuleni și Consiliul

orășenesc Criuleni, a sumei în mărime de 86 lei și 27 bani cu titlu de reparare a

prejudiciului material și încasarea sumei în mărime de 50 000 lei, cu titlu de

reparare a prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către apelantul Eugeniu Chirița, a fost menținută hotărârea din

29 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de

prima instanță, urmează a fi menținută, ca fiind legală și corectă, constituind

rezultatul examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 11 ianuarie 2021, Eugeniu

Chirița a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Criuleni și

Consiliul orășenesc Criuleni, intervenienți accesorii Sergiu Poponeț, Oxana Aniță

și Tatiana Canțîr cu privire la repararea prejudiciului material și moral, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Astfel, instanța de apel a constatat că, prin hotărârea din 28 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central, nr. 2-252/19, Primăria or. Criuleni s-a obligat

să stabilească hotarele fixe ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, iar Consiliul

orășenesc Criuleni s-a obligat să corecteze erorile în titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX.

Mai mult, la 29 ianuarie 2020, pârâtul a recepționat contra semnătură copia

hotărârii pe care nu a contestat-o, iar pe data de 28 februarie 2020 a primit spre

executare titlurile executorii nr. 138, 139 din 28 februarie 2020. Prin rezoluția

primarului or. Criuleni au fost desemnați executorii Sergiu Poponeț, Oxana Aniță

și Tatiana Canțîr. În termenul legal, obligațiile menționate nu au fost executate.

Ca urmare, reclamantul a indicat că, prin neexecutarea în termen legal a

obligațiilor stabilite în titlurile executorii nr. 138, 139 din 28 februarie 2020, i-a fost

cauzat un prejudiciu material în mărime de 86 lei și 27 de bani, ce constituie

diferența între suma achitată pentru actualizarea planului cadastral și suma restituită

pentru serviciilor neprestate de către ASP, din cauza lipsei actului de constatare

care urmează a fi întocmit de APL.

Distinct de cele enunțate, instanța de apel a reiterat că, deși debitorul nu a

executat documentul executoriu benevol, aceasta nu justifică dreptul

creditorului/apelant de a solicita repararea cărorva prejudicii, decât prin

valorificarea dreptului său prin prisma Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Mai mult, instanța de apel analizând cicumstanțele de fapt stabilite în cadrul

2

cercetării judecătorești, cadrul legal aplicabil speței, a reținut că, prima instanță a

făcut o justă concluzie cu privire la aceea că, în speță, nu sunt prezente elemente

care ar justifica dreptul lui Eugeniu Chirița de a pretinde repararea prejudiciului

material în mărime de 86 lei și 27 de bani și a prejudiciului moral în mărime de 50

000 lei.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel a ajuns

la concluzia de a respinge apelul declarat de către apelantul Eugeniu Chirița și de a

menține hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

La 16 decembrie 2021, recurentul Eugeniu Chirița, a depus cerere de recurs

împotriva deciziei instanței de apel din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, recurentul a exprimat dezacordul cu decizia recurată,

calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul prevederilor art.

432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, recurentul Eugeniu Chirița, a opinat că, instanța de apel a aplicat

eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, a apreciat arbitrar probele prezentate de

către participanții la proces, iar concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 27 decembrie

2021, instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând

despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 159).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 04 noiembrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 16 decembrie 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților

la proces la 13 decembrie 2021 prin intermediul poștei electronice și la 15

decembrie 2021 prin intermediul oficiului poștal, conform scrisorii de însoțire (f.d.

152, 153), însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent

la actele cauzei lipsesc. Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către recurentul Eugeniu Chirița,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

3

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către recurentul Eugeniu

Chirița, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

4

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibil recursul declarat de către recurentul Eugeniu Chirița.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către recurentul Eugeniu

Chirița, împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

5