3ra-389/24 — contestarea actului administrativ

3ra-389/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Heimur (Angheluța)

Tatiana, reprezentată de avocatul Dumitriu Valeriu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Heimur (Angheluță) Tatiana către Primăria satului Milești,

Consiliul local Milești raionul Nisporeni și Damir Gheorghe, cu privire la

anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-386/24 )

NR. PIGD 2-22171368-01-3ra-02052024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: D. Racoviță,

Instanța de apel : G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

5 februarie 2025

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Heimur

(Angheluța) Tatiana, reprezentată de avocatul Dumitriu Valeriu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului local Milești raionul

Nisporeni, Gheorghe Damir, prin care a solicitat: anularea deciziei Primăriei

satului Milești nr. 15 din 03.07.1997; anularea certificatului Primăriei satului

Milești nr. 39 din 30.07.2001, prin care se certifică că conform înscrierii în

Registrul de evidență a gospodăriei populației nr. 5 pagina 41 contul personal 396,

bunul imobil - teren cu suprafața totală de 25 ari, lot individual din jurul casei din

sat. Milești județul Ungheni, aparține cet. Angheluță Grigorii; anularea deciziei

Consiliului sătesc Milești nr. 3/1 din 11.02.2002 „Cu privire la transmiterea în

proprietate privată a loturilor de pământ pe lângă casă și a loturilor de pământ

grădini; anularea dispoziției Primarul satului Milești nr. 58 din 12.04.2002;

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. XXXX

din 18.04.2002, anexele, planurile cadastrale (geometrice) elaborate și înregistrate

pe numele lui Grigorii Angheluță; radierea din Registrul de evidență a gospodăriei

populației, a dreptului asupra terenului cu suprafața totală de 25 ari, adiacent casei

de locuit din satul Milești, înregistrat după Grigorii Angheluță, sub nr. 402 și nr.

5, pag. 41, cont personal 396, a dreptului asupra bunului imobil (construcție)

XXXX; anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2573, încheiat la Biroul

notarial Tudor Profiri din orașul Nisporeni, la 29 noiembrie 2002, între Grigorii

Angheluță, „vânzător” și Gheorghe Damir „cumpărător”, prin care primul a

vândut, iar al doilea a cumpărat construcția locativă individuală (casa de locuit)

cu suprafața totală de 75,3 m2 situată în localitatea Milești, raionul Nisporeni, pe

un teren aferent casei de locuit în mărime de 0,1460 ha, deținut în proprietate,

contra unei sume de 2.000 lei; radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului

de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXX și XXX,

înregistrate după Gheorghe Damir la 02.12.2002.

gospodăriilor nr. 5 pagina 130, a satului Milești, raionul Nisporeni, pentru

perioada 1976-1996, a fost înregistrat dreptul de proprietate a bunurilor imobile

1

(casa de locuit) și terenul aferent imobilului după membrii familiei Angheluță,

inclusiv după reclamanta Tatiana Angheluță (Heimur).

ucrainean, reclamanta a locuit în Ucraina, din luna februarie și până în prezent

ultima locuiește în satul Milești, raionul Nisporeni, având statut de refugiată.

penală al Inspectoratului de poliție Nisporeni, reclamanta a intrat în posesia

certificatului nr. 39 din 30 iulie 2001, eliberat de Primăria satului Milești pe

numele lui Grigorii Angheluță, titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu nr. cadastral XXX din 18 aprilie 2002, planului lotului, declarației

depusă de Grigorii Angheluță, elaborate și înregistrate pe numele lui Grigorii

Angheluță.

emise de Primăria satului Milești, cât și de Consiliul local Milești, datorită cărora

Grigorii Angheluță a devenit de unul singur proprietar al bunurilor imobile - casa

de locuit și terenul adiacent casei, situate în satul Milești, raionul Nisporeni,

ulterior fiind înstrăinate lui Gheorghe Damir, conform contractului de vânzare-

cumpărare nr. 2573 din 29 noiembrie 2002, înregistrat la Agenția Servicii Publice

la 02 decembrie 2002.

comunicat reclamantei doar decizia consiliului nr. 3 din 11 februarie 2002.

(Angheluță), printr-o cerere prealabilă solicitat primarului și Consiliul local

Milești, raionul Nisporeni, dispunerea anulării/abrogarea actelor administrative

emise, și anume: decizia nr. 3 din 11 februarie 2002, emisă de Consiliul local

Milești; decizia Primăriei satului Milești nr. 15 din 03 iulie 1997; dispoziția nr. 58

din 12 aprilie 2002, emisă de Primarul satului Milești; certificatul nr. 39 din 30

iulie 2001. Totodată, a solicitat radierea din Registrul de evidență a gospodăriei

populației a dreptului asupra terenului cu suprafața totală de 25 ari, adiacent casei

de locuit din satul Milești, înregistrat după Grigorii Angheluță, sub nr. 402;

radierea din Registrul de evidență a gospodăriei populației sub nr. 5, pag. 41, cont

personal 396, a dreptului asupra bunului imobil (construcție) XXX, amplasată pe

terenul indicat; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu nr. XXX din 18 aprilie 2002, înregistrate pe numele lui Grigorii Angheluță;

respectiv anularea anexelor, planurilor cadastrale (geometrice) elaborate și

înregistrate pe numele lui Grigorii Angheluță, ca fiind emise cu încălcarea legii,

depășirea competenței și procedurii stabilite.

că urmare a examinării și dezbaterilor în timpul ședinței consiliului a cererii

2

prealabile, la caz, nu a fost posibil de a fi adoptată o decizie, deoarece este nevoie

să prezinte suplimentar documente justificative.

nr. 19 din 03 iunie 2022, a anexat documentele, care în opinia reclamantei, ar

justifica examinarea cererii prealabile depusă la 12 mai 2022, în sensul art. 162-

169 din Codul administrativ.

2022 a avut loc ședința consiliului, iar întrebarea referitor la cererea prealabilă

depusă de reclamantă la 12 mai 2022, a fost scoasă din ordinea de zi, deoarece

acest subiect este de competența instanței de judecată.

1997, casa de locuit, cu teren aferent imobilului, situate într-un loc rezidențial din

satul Milești, raionul Nisporeni, pe care acesta le-a posedat cu drept de proprietate,

urmau să fie legalizate în condițiile legii, respectiv moștenite de către toți

moștenitorii de clasa întâi, și anume de Tatiana Heimur (Angheluță), Lidia

Angheluță, Vasile Angheluță și de Grigorii Angheluță și nicidecum prin prisma

actelor administrative contestate transmise în mod arbitrar și dubios cu drept de

proprietate lui Grigorii Angheluță, încălcând dreptul de succesiune/proprietate a

altor persoane.

a decedat în Ucraina, unde au locuit împreună în perioada anilor 1996 - 28 aprilie

1997, acceptând de fapt averea succesorală rămasă după decesul defunctului.

confirmative, cum ar fi (certificat de calitate de moștenitor; certificat de

moștenitor legal) în ordinea prevăzută de legislație, urmărind scopul de a-i lipsi

pe frații săi de cota-parte din averea succesorală și prin înțelegere prealabilă cu

persoane cu funcții de răspundere din cadrul Primăriei și Consiliului local Milești,

raionul Nisporeni, respectiv cu Gheorghe Damir, care deținea și deține în mod

ilegal pe terenul aferent casei de locuit o construcție cu destinație de magazin

alimentar edificată în mod neautorizat, a devenit de unul singur proprietarul averii

succesorale al tatălui Filip Angheluță, în baza actelor administrative menționate,

asupra cărora se solicită anularea.

documentelor enunțate mai sus, vădit ilegal de către unele persoane cu funcții de

răspundere din cadrul autorităților publice locale, petiționara a fost deposedată

ilegal de cota-parte din averea tatălui său Filip Angheluță, or, certificatul nr. 39

din 30 iulie 2001, eliberat de Primăria satului Milești pe numele lui Grigorii

Angheluță, prin care ar fi devenit proprietarul casei de locuit nr. cadastral XXXX,

nu este translativ de proprietate. Documentele care au stat la baza emiterii actelor

3

administrative contestate, inclusiv aceste decizii, dispoziții, inclusiv care au stat

și la baza emiterii certificatului nr. 39, titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren din 18 aprilie 2002, emise de Primăria satului Milești și

Consiliul local Milești pe numele lui Grigorii Angheluță, la 03 iulie 1997, la 30

iulie 2001, la 11 februarie 2002, 12 aprilie 2002 și, respectiv, la 18 aprilie 2002,

lipsesc sau indică asupra faptului că, la general, aceste documente nu au fost

emise, dar fiind incluse formal, pentru a da forma și conținutul unui act

administrativ/act juridic de dispoziție. În drept, reclamanta a făcut trimitere la

prevederile art. 2, 24, 28, 29, 31, 64, 68, 162-169, 189, 211, 212 din Codul

administrativ.

de Tatiana Heimur (Angheluță), a fost respinsă ca neîntemeiată.

apelantei Heimur (Angheluța) Tatiana, a depus apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Ungheni din 11 iulie 2023, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă integral.

apelul declarat de avocatul Dumitriu Valeriu, în interesele apelantei Heimur

(Angheluța) Tatiana. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni din 11 iulie

2023.

prevederile art. 11 din Codul funciar, în vigoare la 15 februarie 1992, art. 562 din

Codul civil al R.S.S.M. în vigoare la 28 aprilie 1997 (în continuare - Codul civil

al R.S.S.M), art. 581, art. 591 alin. (1), 592 alin. (1) din Codul civil al R.S.S.M.,

pct. 9 din Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare

masive, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1030 din 12 octombrie 1998

(conform textului în vigoare în perioada 22 octombrie 1998 (data intrării în

vigoare) – 21 mai 2010 (data primei modificări)), pct. 2 alin. (1), 5 alin. (2) din

Hotărârea Guvernului nr. 655 din 27 noiembrie 1996 cu privire la punerea în

aplicare a registrelor noi de evidență a gospodăriilor.

7 decembrie 2001 cu privire la punerea în aplicare a noilor registre de evidență a

gospodăriilor populației, care prevede că se aprobă registrele de evidență a

gospodăriilor populației conform anexelor nr. 1, 2 și 3 (tipizatele nr. 1, 2 și 3) și

se pun în aplicare cu începere de la 1 ianuarie 2002 pe o perioadă de 5 ani. Se

stabilește că în registrele de evidență a gospodăriilor populației se consemnează -

în primăriile satelor (comunelor) - toate gospodăriile populației din teritoriul

administrat și că primarii satelor (comunelor), orașelor și municipiilor poartă

răspundere personală pentru îndeplinirea în termen și calitativă a lucrărilor privind

4

introducerea în aplicare și ținerea la zi a registrelor de evidență a gospodăriilor

populației în conformitate cu reglementările specifice

moștenirea în urma decesului tatălui său Filip Angheluță în termenul prevăzut de

lege, prin intrarea în posesia averii succesorale, astfel că în asemenea împrejurări,

instanța de fond just a stabilit că reclamanta nu este vătămată în dreptul la

moștenire asupra terenului și construcției cu nr. cadastrale 6041303058 și

6041303058.01, prin emiterea actelor administrative individuale și operațiunilor

administrative contestate.

teren nr. 5041303058 din 18 aprilie 2002, a fost emis în baza deciziei Consiliului

local Milești, raionul Nisporeni, nr. 3 din 11 februarie 2002 și dispoziției

Primarului satului Milești nr. 58 din 12 aprilie 2002, iar pretenția de anulare a

actelor administrative individuale menționate este neîntemeiată, nu poate fi anulat

nici titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, iar subsecvent

urmează a fi respinsă și pretenția reclamantei privind anularea contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2573 din 29 noiembrie 2002, întrucât acesta este un act

juridic subsecvent actelor și operațiunilor administrative contestate.

din 1964, respectiv, urma să fie dovedită rea-credință a dobânditorului Gheorghe

Damir, dat fiind faptul că, terenul și construcția în litigiu au fost înstrăinate

ultimului cu titlu oneros.

intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar în astfel de circumstanțe urmează

să fie cumulate două condiții, și anume actul administrativ individual și/sau

decizia de soluționare a cererii prealabile trebuie să fie ilegale și, prin ele,

reclamantul să fie vătămat în drepturile sale. În speță, însă, odată ce reclamanta a

omis să accepte moștenirea în termenul stabilit de Lege, aceasta nu poate pretinde

că actele administrative conteste afectează drepturile ei.

Tatiana, reprezentată de avocatul Dumitriu Valeriu, a depus recurs împotriva

deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel și transmiterea cauzei spre rejudecare.

fond cât și instanța de apel nu a luat în considerație faptul că, pârâții nu au

examinat fondul cererii prealabile, fapt confirmat prin răspunsul nr. 59, emis la 7

noiembrie 2022, Primarul satului Milești, raionul Nisporeni, prin care a comunicat

că, la 30 septembrie 2022, a avut loc ședința consiliului, unde chestiunea referitor

5

la cererea prealabilă a petiționarei a fost scoasă de pe ordinea de zi, deoarece acest

subiect este de competența instanțelor de judecată.

administrative solicitate de reclamantă.

februarie 1992 (versiunea originală a actului legislativ).

nr. 2573 din 29 noiembrie 2002 și faptul că nu poate fi anulat, deoarece acesta

este guvernat de prevederile legale ale Codului civil din 1964.

ce denotă o examinare superficială a cauzei.

de a motiva decizia luată, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare

judiciară. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea

pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui

act judecătoresc, omisiune care pot fi corectate de către instanța de recurs,

recurentul solicită rejudecarea cauzei în instanța de apel.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului

în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La

6

examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate

probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța

de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în

special când recursul este vădit neîntemeiat.

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului la 11 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt

ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.250 Vol. I).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Heimur (Angheluța) Tatiana, reprezentată de avocatul Dumitriu Valeriu, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece

se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

7

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor

de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei recurate.

depus de Heimur (Angheluța) Tatiana, reprezentată de avocatul Dumitriu Valeriu,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate

în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

8

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei

09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Heimur (Angheluța) Tatiana,

reprezentată de avocatul Dumitriu Valeriu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9