2ra-1613/23 — repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1613/23 — repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Radu Gurghiș,
reprezentat de avocatul Alexandru Savva,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Radu Gurghiș împotriva Varvarei Covrig cu privire la repararea prejudiciului
material și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1613/23
NR. PIGD 2-21114752-01-2ra-23012024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea declarativă a prevederilor art.432 alin.(1) lit. a),b), e) din Codul de
procedură civilă, la caz nu constituie temei de admisibilitate a recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. E. Culinca,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Braga, V. Mihaila, A. Panov,
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Radu
Gurghiș, reprezentat de avocatul Alexandru Savva,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 iulie 2021, Radu Gurghiș a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Varvarei Covrig, solicitând sumei de 15 975 de lei, cu titlu de
prejudiciu material, exprimat prin plata chiriei pentru locațiunea unui alt
vehicul, din motivul deteriorării automobilului său în accident și reparația
acestuia și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în baza procesului-
verbal cu privire la contravenție din 05 mai 2021, Varvara Covrig a fost
recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin.
(2) din Codul contravențional și a fost sancționată cu amendă în mărime de
30 unități convenționale și 6 puncte de penalizare. În rezultatul accidentului
rutier i-a fost deteriorat vehiculul de model BMW, cu număr de înmatriculare
xxxxx, nefiind posibil de a-l utiliza, fiind nevoit în perioada aflării
vehiculului la reparație să închirieze un alt mijloc de transport în vederea
deplasării de la domiciliu la serviciu și invers, precum și în cadrul activității
zilnice privind necesitățile de ordin personal. Astfel, a suportat cheltuieli
pentru chiria automobilului în sumă de 15 975 de lei, achitată S.R.L.
„Capitalcar” și care urmează a fi încasată de la Varvara Covrig, persoană
vinovată în comiterea accidentului rutier din 05 mai 2021.
La somația adresată Varvarei Covrig, în vederea repărării
prejudiciului, ultima nu a reacționat.
Reclamantul a afirmat că la caz sunt întrunite cumulativ elementele
răspunderii drept urmare a acțiunilor ilegale ale pârâtei, realizate printr-o
faptă ilicită extracontractuală. Prejudiciul material reprezintă plata chiriei
pentru locațiunea altui automobil, având în vedere deteriorarea
automobilului propriu în rezultatul accidentului rutier comis de pârâtă.
Prin cererea depusă la 20 iunie 2022, reclamantul Radu Gurghiș,
reprezentat de avocatul Alexandru Savva, a majorat cuantumul pretențiilor,
solicitând suplimentar încasarea prejudiciului în sumă de 1 708,13 lei, ce
constituie dobânda legală pentru întârzierea reparării prejudiciului material
în mărime de 15 975 de lei, rezultată din perioada de întârziere 21 iulie 2021-
1
20 iunie 2022. La fel, a pretins compensarea tuturor cheltuielilor de judecată.
La 04 noiembrie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.123),
reclamantul Radu Gurghiș, reprezentat de avocatul Alexandru Savva, a
depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, majorând cuantumul
prejudiciului până la 2 406,68 de lei, ce reprezintă dobânda legală pentru
întârzierea reparării prejudiciului material în mărime de 15 975 de lei,
rezultată din perioada de întârziere 21 iulie 2021-04 noiembrie 2022, precum
și a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 29 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, corectată prin încheierea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în
judecată depusă de Radu Gurghiș împotriva Varvarei Covrig cu privire la
încasarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată. S-
a încasat de la Radu Gurghiș în beneficiul Varvarei Covrig cheltuielile de
asistență juridică în mărime de 8 000,00 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 noiembrie 2022, Radu Gurghiș, reprezentat de avocatul
Alexandru Savva, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 29
noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea
în termenul de apel, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei hotărâri
de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins din lipsă de temei apelul declarat de Radu Gurghiș, reprezentat de
avocatul Alexandru Savva și s-a menținut hotărârea din 29 noiembrie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, corectată prin încheierea din 30
noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și
temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticele
formulate în cererea de apel și materialul probator, a conchis că soluția
instanței de fond privind respingerea acțiunii, este una corectă, rezultată din
aprecierea corectă a materialului probator și interpretarea justă a normelor
de drept material. Raportând prevederile art. 5 alin. (1), art. 9 alin. (1) și (2),
art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, art. 9 alin. (1), (2), art. 10
alin. (1), (2), art.16 alin.(1), (2), art.1998 alin.(1), (2), (3), (4) din Codul civil
la caz, instanța de apel a constatat că instanța de fond just a dispus
respingerea cererii de chemare în judecată, reținând că pentru apariția
răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic, iar acest rol îl îndeplinește
temeiul răspunderii delictuale. Temeiul răspunderii delictuale este
componența delictului civil. Componența delictului civil constituie o
totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și
2
suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Astfel, pentru antrenarea
răspunderii juridice ale pârâtei, conform art.1998 din Codul civil, se cer a fi
întrunite cumulativ următoarele condiții: prejudiciul, fapta ilicită, culpa
autorului, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu. Instanța de
fond just a menționat că acestea sunt condițiile generale necesare pentru
antrenarea răspunderii delictuale, or, lipsa unei condiții, potrivit regulii
generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres
prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor
condiții.
În aceeași ordine de idei, instanța de apel a punctat că prejudiciul
constituie consecințele negative cu caracter patrimonial sau nepatrimonial
(moral) ale faptei ilicite, apărute ca urmare a lezării drepturilor subiective.
Fapta ilicită este fapta prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv,
se lezează drepturile subiective sau interesele persoanei. Fapta ilicită poate
apărea sub forma acțiunii sau inacțiunii. Fapta ilicită apare sub forma
inacțiunii în acele situații când, potrivit legii, o persoană este obligată să
îndeplinească o activitate sau să săvârșească o anumită acțiune. Abținerea de
la îndeplinirea acestei activități sau de la săvârșirea acțiunii prevăzută de
normele imperative constituie o faptă ilicită.
Instanța de apel a reținut că instanța de fond just a constatat că la caz
nu sunt întrunite temeiurile de angajare a răspunderii delictuale a pârâtei-
intimate Varvara Covrig, or, pentru antrenarea răspunderii delictuale este
necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Însă, în
speță, nu sunt întrunite cele patru condiții de angajare a răspunderii delictuale
a Varvarei Covrig, or, contrar prevederilor art. 188 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, reclamantul nu a confirmat suportarea cheltuielilor de
locațiune, prezentând acte care confirmă suportarea cheltuielilor pentru alte
servicii, și anume de leasing, or, potrivit bonului fiscal din 07 mai 2021, ora
13:15, au fost achitate servicii de leasing auto, în valoare de 15 975,00 de lei.
Prin urmare, instanța de fond just a reținut că la caz, în vederea justificării
încasării de la pârâtă a sumei solicitate de 15 975 de lei, ca prejudiciul
material suportat pentru închirierea altui automobil, urmează să se
stabilească dacă urmare a tamponării automobilului reclamantului-apelant,
acesta a fost defectat în măsura și în imposibilitate tehnică de funcționare, cu
prezentarea probelor veridice în acest sens, pentru ca Radu Gurghiș să fie
îndreptățit spre încasarea prejudiciului solicitat. Însă, la materialele cauzei
nu au fost prezentate înscrisuri ce ar confirma faptul că automobilul avariat
de Varvara Covrig, ce aparține reclamantului-apelant Radu Gurghiș, după
tamponare a devenit în stare nefuncțională, în așa fel că, a făcut imposibilă
utilizarea lui de mai departe, iar necesitatea stringentă de închiriere a altui
automobil era inevitabilă.
Din procesul-verbal de constatare a pagubei aduse automobilului nu
rezultă nefuncționalitatea autovehiculului BMW 525D, cu numărul de
înmatriculare xxxxx, ce aparține proprietarului Radu Gurghiș, dar și pozele
3
prezentate de reclamant indică că automobilul nominalizat este avariat la ușa
din spate, ceia ce exclude necesitatea stringentă a încheierii unui contract de
locațiune, care ar duce la cheltuielile suplimentare nejustificate care pot fi
puse pe seama persoanei vinovate de producerea accidentului.
În aceeași ordine de idei, instanța de fond just a reținut că tergiversarea
despăgubirii păgubitului de către asiguratorul C.A. „Asterra Grup” S.R.L.,
cu care avea încheiat contract de asigurare CASCO, se datorează în mare
parte asiguratului Radu Gurghiș, care a manifestat dezacordul cu stația de
reparație propusă, astfel făcând posibilă repararea automobilului abia în luna
iunie 2021.
Respectiv, reieșind din înscrisurile prezentate de părți, explicațiile
reprezentanților părților, reținând circumstanțele de fapt stabilite, instanța
ierarhic inferioară a reținut că instanța de fond just a apreciat ca fiind
neîntemeiate cerințele lui Radu Gurghiș cu privire la încasarea prejudiciului
material suportat pentru închirierea automobilului, pentru perioada imediat
următoare accidentului 06 mai 2021 – 16 iunie 2021, fiind pasibile a fi
respinse.
Subsecvent, dat fiind respinsă pretenția principală privind încasarea
prejudiciului material, instanța de fond just a respins și solicitarea privind
încasarea dobânzii de întârziere rezultată din întârzierea executării
obligațiilor pecuniare, calculată pentru perioada 21 iulie 2021 –0 4 noiembrie
2022, în mărime de 2 406,68 de lei.
Prima instanță just a respins cererea de chemare în judecată depusă de
Radu Gurghiș, a determinat corect raportul juridic dedus judecății,
circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și
elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă
și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu
respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.
Reținând prevederile art. 82, art. 90 lit. i), art.94 alin. (1),(2), (3),(4),
art. 96 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă, în legătură cu faptul că
cererea de chemare în judecată depusă de Radu Gurghiș a fost respinsă
integral, instanța de apel a constatat că instanța de fond just a admis cererea
pârâtei-intimate privind compensarea cheltuielilor de judecată, încasând de
la Radu Gurghiș în beneficiul Varvarei Covrig cheltuielile de asistență
juridică în mărime de 8 000,00 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 13 noiembrie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.196), Radu
Gurghiș, reprezentat de avocatul Alexandru Savva, a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei
instanței de apel, emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de
chemare în judecată.
4
În motivarea recursului, reiterând în esență circumstanțele conform
cererii de chemare în judecată, recurentul a invocat că la momentul
producerii accidentului rutier, a fost și este proprietar al automobilului
BMW, număr de înmatriculare xxxxx. Dreptul de proprietate constituie o
realitate juridică garantată de art. 46 alin. (1) din Constituția RM, art. 500
alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare la data evenimentelor) și protejată
de art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Totodată, a indicat că în rezultatul acțiunilor ilegale a Varvarei Covrig,
a avut de suportat și un prejudiciu material, manifestat prin plata chiriei
pentru locațiunea unui alt vehicul, în legătură deteriorarea automobilului său
în rezultatul accidentului și din necesitatea efectuării constatărilor,
reparațiilor, nu a fost posibil să fie utilizat. Respectiv prejudiciul urmează a
fi reparat de Varvara Covrig.
Recurentul cu referire la modul de aplicare a dreptului, a indicat cauza
civilă V. Luca vs A. Lefter, decizia nr. 2ra-735/21 din 21 iulie 2021 a Curții
Supreme de Justiție (în special în partea în care se referă la repararea
prejudiciului moral cauzat prin contravenție în circumstanțele deteriorării
automobilului.
La baza contractului de leasing stă contractul de locațiune, fapt
confirmat de Codul civil, care la art. 1315 alin. (2) stabilește că contractului
de leasing i se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile privind contractul
de locațiune, în măsura în care capitolul dedicat leasingului sau Legea cu
privire la leasing nu prevăd altfel. Cu referire la dreptul de proprietate asupra
bunului, în contractul de locațiune, la sfârșitul perioadei, bunul închiriat nu
poate trece în proprietatea locatarului decât în baza unui contract separat de
vînzare-cumpărare; în ceea ce privește contractul de leasing, la sfârșitul
perioadei de locațiune, bunul poate trece în posesia locatorului în baza unui
preț rezidual. Referitor la dreptul de opțiune, în cazul contractului de
locațiune, după încetarea locațiunii, locatarul trebuie să restituie bunul în
starea în care a fost predat; iar în cazul contractului de leasing, locatarul are
dreptul de a opta pentru cumpărarea bunului, prelungirea contractului de
leasing ori încetarea raporturilor contractuale. Cu privire la plata chiriei,
locatarul plătește chiria atât timp cât are nevoie de bunul respectiv, după care
îl restituie, deci poate oricând revoca contractul. În schimb contractul de
leasing nu poate revocat de nici una dintre părți. Beneficiarul plătește chirie
pînă la data prevăzută în contract, chiar dacă nu mai are nevoie de bunul
respectiv.
Recurentul a considerat că instanța de fond nu a stabilit toate
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei. Instanțele
ierarhic inferioare au încălcat normele de drept material și de drept
procedural.
La 02 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei și
avocatului Larisa Volghin copiile recursului declarat și a încheierii de
5
numire spre examinare a admisibilității acestuia, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea
de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și
extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (f.d.205-
207). Din adresa intimatei s-a restituit corespondența ca fiind nereclamată
(f.d.208-209).
La 30 mai 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.212), Varvara
Covrig, reprezentată de avocatul Larisa Volghin, a depus referință la cererea
de recurs, solicitând respingerea acesteia, menținerea deciziilor instanțelor
de judecată.
La 10 septembrie 2024, Radu Gurghiș, reprezentat de avocatul
Alexandru Savva, a depus considerații în scris.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Radu Gurghiș, reprezentat de avocatul
Alexandru Savva, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în redacția
art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
6
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 08
noiembrie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost comunicată
participanților la proces la 11 ianuarie 2024, prin intermediul poștei
electronice (f.d.187). Astfel, recursul declarat este în termen.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat rezultă că Radu Gurghiș, reprezentat
de avocatul Alexandru Savva, nu a invocat expres niciun temei de drept
prevăzut la art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
înaintării recursului, invocând la general că instanța de fond nu a stabilit toate
circumstanțele care au importanță și instanțele ierarhic inferioare au încălcat
normele de drept material și de drept procedural. Însă, în considerațiile
prezentate în scris la 10 septembrie 2024, partea recurentă a invocat temei de
drept prevederile art.432 alin.(1), lit.a),b),e) din Codul de procedură civilă,
citate supra.
Argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
7
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin.(2) din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile
menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă
acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în
instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise
de instanța de apel.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Radu Gurghiș, reprezentat de
avocatul Alexandru Savva, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și
drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat
inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433
alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul depus de Radu Gurghiș, reprezentat de
avocatul Alexandru Savva, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
8
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
9