2ra-1619/23 — Încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată

La 27 ianuarie 2021, Valentin Marina, a depus cerere de chemare în judecată (concretizată ulterior f.d. 55-58, vol. I) către Ilie Litvinov cu privire la repararea prejudiciului moral și material, încasarea sumei pentru tratamentul suportat, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au invocat că în anul 2015 au procurat apartamentul pe str. XXX XX, or. XXX, aproximativ peste un an au apărut neînțelegeri cu pârâtul, care îi este vecin, în privința modalității de hrănire a pisicilor și a parcării mașinii. Ulterior, fiind ignorat, vecinul a început să îi ofenseze pe lucrătorii care munceau la anexă reclamanților și a dat jos lăzile cu piatră pentru fațadă.

Reclamanții au menționat că relațiile tensionate s-au agravat iar, pârâtul a început să-i intimideze.

Reclamanții au susținut că pârârul într-o zi s-a urcat pe acoperișul casei și a ruinat hogeacul de ventilare a casei, a făcut foto, iar, în zile următoare s-a întâlnit cu el în fața blocului reproșându-i când o să facă reparație în bloc, începând să murdărească cu picioarele pereții.

Au menționat reclamanții că pârâtul la 22 august 2016 s-a înțeles în prealabil cu vecinii depunând plângere falsă. Ulterior de către polițistul de sector au fost întocmite două procese-verbale cu privire la contravenție în baza art. 351 alin. (1) și 104 din Codul contravențional care au fost încetate din lipsa faptei contravenționale.

Reclamanții au indicat că a fost depusă plângere la Procuratura Ialoveni, pe faptul că Ilie Litvinov a dat depoziții false la Comisariatul de Poliție și în instanța de judecată.

Reclamanții au invocat faptul că la data de 25 iulie 2017, pârâtul, aflându-se în stare de ebrietate, l-a agresat și l-a jignit cu cuvinte necenzurate în ograda casei, provocând-o pe soția sa să îi facă observații. Astfel, aceasta din urmă a fost amenințată, pârâtul spunându-i că îi 1 cunoaște locul de muncă și că are cunoscuți acolo, respectiv că va interveni pentru a fi eliberată din funcție. La data de 28 iulie 2017, amenințările s-au adeverit, soția reclamantului fiind constrânsă să depună cerere de demisie.

În opinia reclamanților, în urma celor întâmplate și a stresului suferit, soția sa s-a îmbolnăvit grav, motiv pentru care a solicitat încasarea prejudiciului moral, a cheltuielilor pentru tratament și a cheltuielilor pentru asistență juridică.

Reclamanții au solicitat încasarea de la Ilie Litvinov în beneficiul acestora a câte 20 000 lei cu titlul de prejudiciu moral pentru fiecare; prejudiciul cauzat ca urmare a faptului că Olga Marina a rămas fără serviciu în cuantum de 29 000 lei; cheltuieli de tratament în cuantum 50 000 lei; cheltuieli de asistență juridică în cuantum de 5000 lei (f. d. 2-5, vol. I).

Prin hotărârea suplimentară din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a încasat, în mod solidar, de la Valentin Marina și de la Olga Marina în beneficiul lui Ilie Litvinov, cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 5 000 lei (f. d. 149, vol. I).

Prin decizia din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Marina Valentin și Olga Marina cu menținerea hotărârii din 2 decembrie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni (f. d. 203, 204- 212).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că din conținutul materialelor cauzei și anume din răspunsul oferit de Procuratutra Ialoveni, rezultă că Ilie Litvinov a fost sancționat de comiterea faptei prevăzute la art. 354 Codul contravențional, huliganismul nu prea grav, însă din materialele cauzei nu se atestă fapta pentru care a fost sancționat precum și în privința cui au fost îndreptate acțiunile huliganice.

Astfel, instanța de apel nu a identificat interferența dintre fapta prejudiciabilă a lui Ilie Litvinov și pretinsul prejudiciu suferit de către reclamanții Olga Marina și Valentin Marina iar, alte probe din care ar rezulta faptul că Ilie Litvinov a săvârșit fapte ilicite în raport cu reclamanții nu a fost identificate.

Colegiul civil, a considerat neîntemeiată cerința reclamanților Olga Marina și Valentin Marina privind încasarea de la Litvinov Ilie a sumei prejudiciului moral în condițiile în care reclamanții nu au asigurat probatoriul privind legătura cauzală dintre fapta contravențională comisă de către pârât și prejudiciul ce le-a fost cauzat reclamanților, respectiv nu există premisele atragerii răspunderii în sensul respectiv.

În ceea ce privește cerințele reclamanților privind încasarea prejudiciului material, Colegiul civil a stabilit că deși reclamanții pretind la repararea prejudiciului material în mărime de 29 000 de lei, suportat pentru lipsa forțată de la muncă timp de 3 luni, anume că din cauza pârâtului a fost eliberată din funcție și solicită încasarea sumei de 50 000 de lei, cu titlu de tratament suportat de către Olga Marina nu au fost prezentate probe care ar demonstra cu certitudine că eliberarea din funcție a fost condiționată de acțiunile lui Litvinov Ilie și că a fost lipsită de dreptul de a munci timp de 3 luni, precum și faptul că a suportat prejudiciu material – tratament în suma solicitată de 50 000 de lei.

Colegiul a concluzionat, că soluția instanței de fond este una corectă, întemeiată și fondată, iar cererea de apel este formal declarată. 3

Susține recurentul că concluziile instanței de apel și instanței de fond sunt în contradicție cu circumstanțele pricinei or, nu a fost aplicate normele de drept material privind răspunderea delictuală.

În opinia recurentului, la caz sunt întrunite patru condiții pentru angajarea răspunderii delictuale iar, instanța de judecată nu a dat aprecierea ciumulativă a probelor.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 14 iulie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere a actului judecătoresc (f. d. 213), iar cererea de recurs a fost depusă la 14 noiembrie 2023 (f. d. 5-6). Reieșind din faptul că la materialele cauzei lipsește dovada recepționării instanța de recurs va considera recursul declarat în termen. 4

Ulterior, în adresa lui Ilie Litvinov a fost expediată copia recursului declarat de Valentin Marina, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 10, vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Ilie Litvinov nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Valentin Marina, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de fond și instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Valentin Marina, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 6

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Valentin Marina reprezentat de avocatul Alexandru Pagu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Valentin Marina, reprezentat de avocatul Alexandru Pagu, împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7