2ra-1586/23 — repararea prejudiciușlui material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciuşlui material şi moral
- Temei legal
- Recurs declarat după 1 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-1586/23 — repararea prejudiciușlui material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Elena Decencu,
reprezentată de avocatul Nicolae Dumbrăveanu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena
Decencu către Grigore Ioneț privind repararea prejudiciului material, moral și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1586/23
PIGD 2-21132388-01-2ra-29112023)
Recurs declarat după 1 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. E. Badan-Melnic
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Elena Decencu, reprezentată de avocatul Nicolae
Dumbrăveanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 iunie 2021 Elena Decencu, reprezentată de avocatul Nicolae
Dumbrăveanu, a înaintat cerere de chemare în judecată (care a fost
concretizată prin cererea din 6 iunie 2022, f. d. 53) către Grigore Ioneț cu
privire la repararea prejudiciului material, moral, încasarea dobânzii de
întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. (f. d. 4-6).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Elena
Decencu a invocat că la 11 martie 2021 a contractat SA „Lusmecon”
pentru serviciile de încărcare și transportare a pământului de pe lotul de
teren amplasat în mun. Chișinău, XXXXX. Mijloacele de transport
contractate au ajuns în aceiași zi în jurul orei 11:00, însă executarea
lucrărilor a fost împiedicată prin acțiunile ilicite ale pârâtului Grigore
Ianeț.
Reclamanta a susținut că acțiunile ilicite ale pârâtului au fost
exprimate în blocarea neîntemeiată și intenționată a drumului/căii de acces
spre lotul de teren, prin utilizarea mijlocului de transport Volkswagen,
XXXX.
Elena Decencu, a menționat că Ianeț Grigore a refuzat solicitările
privind deblocarea benevolă a drumului, deblocarea drumului fiind
posibilă doar după intervenirea reprezentanților poliției de patrulare, care
au întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție prevăzut de art. 238
alin. (1) din Codul contravențional.
Reclamanta a relatat că executarea lucrărilor contractate a fost
posibilă, la locul încărcării, survenită din cauza acțiunilor ilicite ale lui
Ianeț Grigore.
Elena Decencu, a indicat că executarea lucrărilor contractate a fost
posibilă doar peste trei ore, fiind nevoită să achite suma de 15 100 lei
pentru staționare forțată a echipamentului tehnic.
Totodată, reclamanta a susținut că la 29 aprilie 2021 a expediat lui
Ianeț Grigore o somație privind recuperarea benevolă a prejudiciului
cauzat, iar în data de 18 iunie 2021 a fost expediată repetat o altă somație,
însă ambele notificări au fot ignorate.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat încasarea
prejudiciului patrimonial în mărime de 15 100 lei, a prejudiciului moral
estimat la suma de 3000 lei, încasarea dobânzii de întârziere în mărime de
1580,82 lei, compensarea cheltuielilor de judecată constituite din taxa de
stat și cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul
dispozițiilor art. 9, 19, 776, 858 alin.(2), 1998, 2036, 2037 din Codul civil;
art. 56, 94, 96, 166, 167, 174, 175 alin.(1) din Codul de procedură civilă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 7 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, care a fost corectată prin încheierea din 30 noiembrie 2022 (f. d.
86-87), a fost admisă integral, cererea de chemare în judecată depusă de
Elena Decencu. S-a încasat de la Ianeț Grigore, în beneficiul Elenei
Decencu suma de 15100 lei în contul reparării prejudiciului material, suma
de 3000 lei pentru repararea prejudiciului moral, suma de 1580,82 lei cu
titlu de dobânzi de întârziere, suma de 590,42 lei pentru compensarea
cheltuielilor de plată a taxei de stat și 5000 lei pentru compensarea
cheltuielilor de asistență juridică (f. d. 71, 77–87).
În motivarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că,
raportul litigios dintre reclamant și pârât se încadrează în materia juridică
a răspunderii civile delictuale.
În continuare, pentru a identifica elementele delictului civil instanța
de judecată a reținut că fapta ilicită este fapta prin care, încălcându-se
normele dreptului obiectiv, se lezează drepturile subiective sau interesele
persoanei.
Instanța de judecată a constat că pârâtul Ianeț Grigore a fost
sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei ilicite materializate
prin acțiunea de oprire a mijlocului de transport în locul interzis și anume
în mun. Chișinău, XXXXXX. Totodată, instanța de judecată a atras atenția
că, prejudiciul, ca element al delictului civil, constituie consecințele
negative cu caracter patrimonial sau nepatrimonial (moral) ale faptei
ilicite, apărute ca urmare a lezării drepturilor subiective, iar prin legătura
de cauzalitate se înțelege raportul din fapta ilicită și prejudiciu acesta din
urmă fiind o consecință directă.
În contextul dat, prima instanță a ajuns la concluzia că în acest sens
se va evidenția faptul potrivit căruia constatarea organului de poliție
referitoare la comiterea faptei ilicite de către Ianeț Grigore a fost realizată
în condițiile imposibilității accederii camioanelor ce efectuau
transportarea pământului de pe lotul de teren amplasat conform adresei
nominalizate anterior, fapta constând, potrivit procesului-verbal cu privire
la contravenție din 11 martie 2021, în faptul că ”conducătorul auto a oprit
în loc interzis, contrar prevederilor Regulamentului circulației rutiere”.
Cu referire la acest aspect, instanța de fond a subliniat că Elena
Decencu urma să achite pentru serviciile de evacuare/transportare
contractate suma de 16400 lei, însă, ca urmare a staționării mecanismelor
la locul încărcării, reclamanta a achitat suma de 31500 lei (f. d. 11-13),
diferența constituind un prejudiciu veritabil și costisitor pentru reclamantă.
Consecvent, instanța a atestat și legătura de cauzalitate dintre fapta
ilicită a pârâtului, constatată contravențional pe 11 martie 2021, de oprire
în loc interzis și obstrucționare în acest mod a circulației libere pe calea de
acces respectivă și prejudiciul cauzat reclamantei de plată neprevăzută
pentru staționarea mijlocului de transport Traller MAN, încărcător
LW500, Howo care i-a prestat pe 11 martie 2021 reclamantei servicii de
transportare și încărcare (f. d. 11-12).
Prin urmare, instanța de judecată a stabilit existența cumulativă a
elementelor delictului civil, iar în consecință a concluzionat asupra
incidenței normelor legale privind răspunderea delictuală.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 5 iulie 2022, Grigore Ianeț a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii din 7 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 76).
Ulterior, la 30 ianuarie 2023 a depus apel motivat prin care a solicitat
admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei
noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată (f. d.
96-98).
Prin decizia din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de Ioneț Grigore, casată hotărârea din 7 iunie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre prin care,
cererea de chemare în judecată depusă de Elena Decencu a fost respinsă
ca neîntemeiată (f. d. 120, 121-128).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut decizia
agentului constatator seria/nr. DOI 158324 din la 11 martie 2021, prin care
Ioneț Grigore a fost sancționat cu amendă în mărime de 3 unități
convenționale – 150 lei, ca urmare a comiterii contravenției prevăzute de
art.238 alin. (1) Cod contravențional și anume pentru faptul că pe 11
martie 2021, ora 12:02, aflându-se în XXXXX, a oprit mijlocul de
transport de model XXXX, număr de înmatriculare XXX cu ignorarea
prevederilor art. 69 lit. b) al Regulamentului circulației rutiere (f. d.46).
Instanța de apel, a reținut că din textul deciziei din 11.03.2021, se
evidențiază cert că agentul constatator nu a constatat că prin acțiunea “de
oprire interzisă” contravenientul Grigore Ioneț a obstrucționat circulația
rutieră a altor participanți în trafic, el fiind sancționat doar pentru “oprirea
în loc interzis” .
De asemenea, Colegiul a menionat că nici din materialele cauzei și
nici din răspunsul INPS nr.37/17/14416 din 26.08.2021 nu rezultă că,
Elena Decencu a fost recunoscută în calitate de victimă, iar prin urmare nu
poate pretinde la repararea prejudiciului.
Colegiul civil, a conchis referitor la proba prezentată a reclamantei,
planșa fotografică, nu pot fi reținute ca temei pentru admiterea acțiunii în
situația în care, aceasta nu prezintă informații despre data, ora și locul
realizării acestei imagini, și mai cu seamă nu reflectă starea de fapt
descrisă de reclamanta/intimată Elena Decencu.
Totodată, instanța de apel a considerat că la materialele cauzei
lipsește vre-o probă care ar confirma că reclamanta/intimată a încheiat un
contract cu compania SA “Lusmecon" pentru acordarea serviciilor de
încărcarea și transport anume la adresa mun. Chișinău, s. Stăuceni, str.
Teilor,7. Or, nici factura fiscală nr. 2874189 din 12.04.2021, nici Actul de
îndeplinirea lucrărilor anexat nu indică că lucrările au fost efectuate pe
adresa respectivă. Mai mult, intimata/reclamantă nu a prezentat nici o
probă că ar avea vre-o tangență la bunul imobil situat în XXXXXXX, cum
ar fi actul de proprietate sau contract de locațiune (superficie).
Instanța de apel a concluzionat, că reclamanta/intimată nu a
prezentat probe pertinente și concludente care ar demonstra că ea este
persoana prejudiciată în urma contravenției stabilite, și că există vreun
raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu pretins de către aceasta.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 3 noiembrie 2023, Elena Decencu, reprezentată de avocatul
Nicolae Dumbrăveanu a declarat recurs împotriva deciziei din 27 iunie
2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care
să fie menținută fără modificări hotărârea instanței de fond (f. d. 133-137).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, Elena Decencu, reprezentată de avocatul
Nicolae Dumbrăveanu, a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. e)
hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa
părților, la 5 septembrie 2023 fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică (f. d. 129), iar cererea de recurs au fost depusă la 3 noiembrie
2023 (f. d. 133-137).
Ulterior, intimatului li s-a expediat copia recursului declarat Elena
Decencu, reprezentată de avocatul Nicolae Dumbrăveanu, precum și
încheierea privind stabilirea datei pentru examinarea recursului, cu
înștiințarea referitoare la necesitatea depunerii referinței în termen de o
lună de la data primirii corespondenței, fapt ce este confirmat prin
scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 141).
La 30 octombrie 2025, Grigore Ioneț, reprezentat de avocata Victoria
Zgherea a depus o referință prin care a solicitat declararea recursului ca
inadmisibil, cu menținerea în vigoare a deciziei Curții de Apel Chișinău
din 27 iunie 2023.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit
neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea
de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei
interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel
Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,
). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Elena Decencu,
reprezentată de avocatul Nicolae Dumbrăveanu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art.
433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de Elena Decencu, reprezentată de
avocatul Nicolae Dumbrăveanu împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de
Apel Chișinău a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni