2ra-1611/23 — repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-1611/23 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Radu Gurghiș,
reprezentat de avocatul Alexandru Savva,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Radu
Gurghiș împotriva Varvarei Covrig privind repararea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 8 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1611/23
PIGD 2-21153502-01-2ra-14122023)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. – N. Mazur
Curtea de Apel Chișinău, jud. – A. Panov, A. Braga, V. Mihaila
31 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursului declarat de Radu Gurghiș,
reprezentat de avocatul Alexandru Savva,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 15 octombrie 2021, Radu Ghurghiș a depus cerere de chemare în
judecată către Varvara Covrig privind repararea prejudiciului moral cauzat prin
contravenție în suma de 10 000 lei precum și compensarea cheltuielilor de
judecată suportate. (f. d. 2-4, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Radu Ghurghiș a
indicat că în privința Varvarei Covrigt la 5 mai 2021 a fost întocmit procesul-
verbal MAI nr. 05260220, iar prin decizia de sancționare aceasta a fost
recunoscută vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2)
din Codul Contravențional.
Reclamantul a susținut că în urma producerii accidentului rutier a suferit
prejudiciul moral, manifestat prin stres și nervozitate.
A menționat că a pretins pe calea extrajudiciară achitarea sumei de 10000
lei cu titlu de prejudiciu moral, însă pârâta Varvara Covrig, nu a reacționat la
cerința respectivă.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 9 alin.(1), (2),
art. 16 alin.(1) lit. g), art. 19 alin.(1), art. 21, art. 1998 alin.(1), art. 2036 alin.(1),
(2) din Codul Civil, art. 27, 85 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 27 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a
fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Radu Gurghiș către
1
Varvara Covrig privind repararea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată (161, 165-170, vol. I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 4 mai 2023, Radu Gurghiș, reprezentat de avocatul Alexandru Savva a
declarat apel nemotivat (f. d. 164, vol. I) împotriva hotărârii din 27 aprilie 2023
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 20 septembrie 2023, a prezentat
apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu
emiterea unei noi hotărâri în această parte, prin care cererea de chemare în
judecată să fie admisă (f. d. 179-182, vol. I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 8 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Radu Gurghiș, reprezentat de avocatul Alexandru Savva și
menținută hotărârea din 27 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
(f. d. 200, 201-205, vol. I).
Instanța de apel în motivarea soluției a reținut corectitudinea determinării
de către prima instanța a raportul juridic dedus judecății, stabilirea
circumstanțelor importante pentru soluționarea pricinii, concluzionând despre
legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate.
Colegiul civil, a reținut că instanța de fond just a respins pretenția privind
încasarea prejudiciului moral or, recunoașterea persoanei vinovate de săvârșirea
contravenției în domeniul circulației rutiere reprezintă prin sine o satisfacție
echitabilă pentru reclamant. Mai mult, a fost specificat că nici o persoană nu a
avut de suferit în rezultatul accidentului rutier. Or, la momentul accidentului,
apelantul-reclamant Radu Gurghiș, nu se afla în mașina sau în preajma mașinii.
Astfel, suferințele morale nu s-au demonstrat ca rezultat al accidentului iar
prejudiciul adus mașinii nu se poate egala cu prejudiciul moral adus persoanei
fizice, care a suferit în urma accidentului rutier .
Instanța de apel, a făcut referire la prevederile legale stipulate în art.2036
și 2037 din Codul civil, menționând că prejudiciul moral se compensează numai
în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează drepturile personale
2
nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este urmarea încălcării
unor valori de aceeași natură.
De asemenea, instanța de apel a subliniat, că compensarea prejudiciului
moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale se admite numai în cazurile
expres prevăzute de lege, iar odată ce prejudiciul este suferit din cauza unei fapte
recunoscute de lege ca una care îndreptățește la repararea prejudiciului, ține de
reclamant să demonstreze prejudiciu, adică suferințele fizice și psihice.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 13 noiembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal Radu Ghurghiș,
reprezentat de avocatul Alexandru Savva a declarat recurs împotriva deciziei din
8 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu
emiterea unei noi decizii de admiterea integrală a cererii (f. d. 1-6, vol. II).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat despre încălcarea de către
instanța de fond și instanța de apel a normelor de drept material și drept
procedural nefiind stabilite toate circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea cauzei.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul, s-a conformat prevederilor
art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or,
copia deciziei motivate a fost expediată în adresa recurentului Radu Ghurghiș la
11 ianuarie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 208,
3
vol. II), iar cererea de recurs a fost depusă la 13 noiembrie 2023, prin intermediul
oficiului poștal (f. d. 1-6, vol. II).
La 29 iulie 2024, în adresa Varvarei Covrig, a fost expediată copia
recursului declarat de Radu Ghurghiș, reprezentat de avocatul Alexandru Savva,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere anexată la materialele dosarului
(f. d. 8, vol. II).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Varvata
Covrig nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit
neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
4
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție, notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea
de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
5
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei
interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel
Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei
cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este
în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,
). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
6
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Radu Gurghiș,
reprezentat de avocatul Alexandru Savva, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art.
433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de Radu Gurghiș, reprezentat de
avocatul Alexandru Savva, împotriva deciziei din 8 noiembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7