2ra-1752/23 — repararea prejudiciului material

2ra-1752/23 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Fiodor Cortac,

reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Fiodor Cortac împotriva Consiliului raional Strășeni și Societății cu

Răspundere Limitată „CREDO INDUSTRY”, intervenient accesoriu

Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” cu privire la

repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1752/23

NR. PIGD 2-21101676-01-2ra-17012024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a prevederilor art.432 alin.(1), (2) din Codul de procedură

civilă, la caz nu constituie temei de admisibilitate.

Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, jud. E. Lupan,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi,

20 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Fiodor Cortac, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Cortac, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului raional Strășeni, solicitând încasarea

prejudiciului material în sumă de 10 135, 84 de lei și compensarea

cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 304, 08 lei și

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4 000 de lei.

deplasându-se pe drumul local L-416 Bucovăț-Gălești, în apropiere de or.

Bucovăț, r-nul Strășeni, fiind la volanul automobilului de model Mercedes

E250 CDI, cu numărul de înmatriculare xxxxx, în lipsa semnalizărilor rutiere

corespunzătoare despre iminența pericolului rutier pe traseu, a lovit cu roata

autovehiculului în gropile de pe carosabil, în rezultat janta din față dreapta și

cauciucul, au fost deteriorate. Automobilul a fost deteriorat drept urmare a

impactului cu gropile de pe carosabil, care potrivit măsurărilor efectuate de

inspectorii de patrulare aveau adâncimi de 10 cm, precum și din cauza lipsei

semnalizării obstacolului și pericolului în trafic din cauza acestui obstacol.

Aceste circumstanțe, și anume gropile de pe carosabil și lipsa semnalizării

despre obstacol, au fost stabilite de către colaboratorii Inspectoratului de

Poliție Strășeni, care au ieșit la fața locului și au cercetat cazul, întocmind

schița accidentului rutier, stabilind cauzele acestuia și deteriorările cauzate

automobilului.

din 10 februarie 2020, întocmit de S.R.L. „EXAUTO PLUS”, dauna adusă

autovehiculului constituie suma de 10 135, 84 de 1ei.

pct. 3), art. 13 alin. (1) și (2) din Legea drumurilor nr. 509 din 22 iunie 1995,

art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435

din 28 decembrie 2006, art. 43 alin. (1) lit. g) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 16 lit. a), art. 57 alin.

(2),(6) din Legea privind siguranța traficului rutier nr. 131 din 07 iunie 2007,

precum și că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1468 din 30 decembrie 2016

privind aprobarea listelor drumurilor publice naționale și locale din

Republica Moldova, reclamantul a afirmat că sectorul de drum L-416

1

Bucovăț- Gălești, se află în gestiunea nemijlocită a administrației publice

raionale Strășeni, iar în temeiul art. 13 din Legea drumurilor, administratorul

poartă răspundere pentru starea tehnică a drumului, indicând că,

administrația publică locală Strășeni, nu și-a îndeplinit obligația de

întreținere a drumurilor, de semnalizare a pericolului în siguranța traficului

rutier, motiv din care poartă vinovăția pentru prejudiciul cauzat

reclamantului în urma accidentului, formându-se legătura cauzală între

prejudiciul adus reclamantului și acțiunile pârâtului. La fel, a învederat

prevederile art. 2006 alin. (4), art. 1998 alin. (1) din Codul civil.

pârâtului, a solicitat repararea prejudiciului, însă i s-a refuzat în compensarea

acestuia prin răspunsul nr. C-48 din 13 mai 2021. Motivul refuzului a

vizat: ,,1) la momentul producerii accidentului nu au solicitat prezența

reprezentantului proprietarului drumului la fața locului pentru a constata cu

certitudine cele întâmplate; 2) potrivit pct. 2 din Regulamentul circulației

rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din

13 mai 2009, participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de

circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și

indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului

Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la

trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat

obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de

circumstanțele iminente; 3) respectiv, în acest sens apar dubii despre modul

în care a avut loc accidentul și despre respectarea regulamentului circulației

rutiere, mai mult ca atât obstacolul descris nu poate produce о asemenea

pagubă.” În contextul dat, reclamantul a precizat că Inspectoratul de Poliție

Strășeni nu a constatat vreo încălcare a vreunei reguli din Regulamentul

circulației rutiere, iar automobilele care nimeresc în gropile de pe carosabil

se distrug, fapt care nu a fost contestat nici de reprezentantul Î.S.

„Administrația de Stat a Drumurilor”, care a participat la examinarea

automobilului deteriorat.

reclamantul, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, a completat temeiului și

obiectului acțiunii, cercul participanților la proces, indicând suplimentar

S.R.L. „CREDO INDUSTRY” cu calitatea de pârât și a solicitat încasarea în

mod solidar din contul pârâților a prejudiciului material în valoare de 10 135,

84 de lei și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de

304, 08 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4 000 de lei.

2019 între Aparatul Președintelui raionului Strășeni (Consiliul raional

Strășeni), în calitate de beneficiar și S.R.L. „CREDO INDUSTRY”, în

calitate de antreprenor, a fost încheiat contractul de antrepriză nr. 29 privind

achiziția prin licitație deschisă, obiectul căruia ține de executarea de către

ultima a lucrărilor de reparație și întreținere a drumurilor publice de interes

2

raional din raionul Strășeni în anii 2019-2020, inclusiv drumul local L-416

Bucovăț-Gălești. Iar conform pct.10.2 din contractul enunțat, dacă în

legătură cu executarea lucrărilor de construcție se produce o daună unui terț,

părțile contractante răspund solidar conform prevederilor legale. Astfel, în

opinia reclamantului, răspunderea pentru prejudiciul cauzat este imputată în

mod solidar pârâților.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

din 19 octombrie 2021, Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” a fost

atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu.

Călărași, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor

Cortac și s-a încasat de la Consiliul raional Strășeni în beneficiul lui Fiodor

Cortac suma de 4 528, 07 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat. S-a

încasat de la Consiliul raional Strășeni în beneficiul lui Fiodor Cortac suma

de 135, 84 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat,

achitată de reclamant la înaintarea acțiunii, proporțional pretențiilor admise

din acțiune. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN APEL

Fiodor Cortac, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, a declarat apel

împotriva hotărârii din 30 septembrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii primei instanțe,

încasarea în mod solidar a prejudiciului material în mărime de 10 135, 84 de

lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

împotriva hotărârii din 30 septembrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași, solicitând casarea acesteia, emiterea unei noi hotărâri de respingere

a pretențiilor lui Fiodor Cortac.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

restituit ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat

repunere în termen, cererea de apel depusă Consiliul raional Strășeni

împotriva hotărârii din 30 septembrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași.

respins apelul declarat de Fiodor Cortac și s-a menținut hotărârea din 30

septembrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.

corect a concluzionat că cuantumul prejudiciului invocat de către partea

reclamantă nu a fost probat prin probe suficiente și utile, legătura de

3

cauzalitate dintre deteriorările constatate prin actul de examinare a

mijlocului de transport nr. 361/02A din 10 februarie 2020, pe de o parte și

evenimentul produs la 25 noiembrie 2019, pe de altă parte, implicit cu

referire la deteriorarea apărătoarei de noroi. Or, deteriorarea acestui element

detașabil nu a fost invocată de către reclamant la etapa audierii sale de către

agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Strășeni la 25

noiembrie 2019, nu a fost fixată în cadrul procesului-verbal de cercetare a

locului accidentului rutier din 25 noiembrie 2019, la rubrica „părți

deteriorate ale mijlocului de transport”, sau în încheierea din 27 noiembrie

2019 emisă de SST și AR al SSP a IP Strășeni, inspector superior, Gheorghe

Vornicescu, asupra materialului înregistrat în REI-2 cu nr. 20193307561

(f.d.52), nefiind exclusă deteriorarea și cauzarea prejudiciului în alte

circumstanțe de fapt, de loc și timp, inclusiv în perioada cuprinsă între 25

noiembrie 2019 și 10 februarie 2020.

temeiul actului de examinare din 10 februarie 2020, în partea în care se referă

la costul pieselor, materialelor și a manoperei necesare pentru reparația roții

din față dreapta a automobilului, în sumă de 4 528, 07 lei

(1814,28+253,79+2640=4528,07).

producerii faptului juridic), art. 1398 alin.(1) din Codul civil (în vigoare până

la 01 martie 2019), instanța de apel a notat că în sensul normei enunțate, este

de înțeles că temeiul răspunderii delictuale este componența delictului civil,

care constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca

necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale și care include

următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal

dintre faptă, prejudiciu și vinovăția, iar lipsa unei condiții, potrivit regulii

generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres

prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor

condiții.

131 din 07 iunie 2007, reieșind din prevederile contractului de antrepriză nr.

29 din 30 septembrie 2019, instanța de judecată a constatat că pârâtul

Consiliul raional Strășeni nu a făcut uz de dreptul prevăzut de art. 13 din

Legea drumurilor nr. 509 din 22 iunie 1995, de a delega responsabilitatea

pentru semnalizarea corespunzătoare, cât mai urgentă a obstacolelor aflate

pe partea carosabilă, care stânjenesc sau pun în pericol siguranța traficului

rutier.

cărora o obligație solidară nu se prezumă, ci se naște prin act juridic sau prin

lege, instanța de apel a relevat că partea apelantă nu a probat existența

caracterului solidar al obligației de reparare a prejudiciului cauzat terțului, în

alte cazuri, decât în legătură cu executarea nemijlocită a lucrărilor de

4

construcții, or condiționalitatea instituită contractual de către copârâți, nu a

fost probată ca fiind incidentă la 25 noiembrie 2019, pe porțiunea de drum

L416, unde s-a constatat existența gropilor pe partea carosabilă și unde a avut

loc accidentul rutier cu implicarea reclamantului Fiodor Cortac. În context

citând art. 2006 alin. (4), art. 2022 alin. (1) din Cod civil. Drept urmare

instanța de apel a remarcat că în cazul în care repararea prejudiciului se face

prin echivalent bănesc, despăgubirea trebuie stabilită nu prin apreciere, ci în

raport cu prejudiciul suferit de persoana vătămată. Cuantumul reparației prin

echivalent bănesc trebuie stabilit în raport cu valoarea daunei la data

pronunțării hotărârii judecătorești, deoarece numai astfel se asigură

persoanei vătămate posibilitatea de a-și restabili, la prețul zilei, situația

patrimonială pe care o avea înainte de prejudiciere.

coraport cu situația de fapt, instanța de fond corect a dispus precum că

prejudiciul material cauzat persoanei vătămate urmează a fi reparat de către

persoana vinovată, dacă prejudiciul este o consecință a acțiunii sau inacțiunii

săvârșite cu vinovăție, inclusiv sub forma imprudenței, când persoana nu își

dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, nu a

prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deși trebuia și

putea să le prevadă.

că, instanța de fond neîntemeiat a respins parțial încasarea prejudiciului

material, în situația în care cuantumul prejudiciului invocat de către partea

reclamantă nu a fost probată prin probe suficiente și utile, legătura de

cauzalitate dintre deteriorările constatate, or, prin actul de examinare a

mijlocului de transport nr. 361/02A din 10 februarie 2020, pe de o parte și

evenimentul produs la 25 noiembrie 2019, pe de altă parte, implicit cu

referire la deteriorarea apărătoarei de noroi nu sunt certe.

care indică că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le

invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune

altfel, Fiodor Cortac nu a prezentat probe incontestabile și pertinente în acest

sens. În ordinea celor expuse, instanța de apel a conchis că apelantul nu a

prezentat argumente verosimile și admisibile în combaterea soluției adoptate

de prima instanță.

de asistență juridică, instanța de apel a considerat corectă soluția instanței de

fond privind respingerea acesteia, or, de către reclamant/apelant nu a fost

probată suportarea cheltuielilor, nefiind anexate dovezi în sensul declarat.

Totodată, a constatat că în instanța de apel de către reprezentantul apelantului

a fost anexată o copie a ordinului de plată nr.01 din 02 iulie 2021 privind

plata onorariului avocatului în mărime de 4 000 de lei. În context instanța de

5

apel a citat prevederile art.119/1, art.122 și art.372 alin.(1) din Codul de

procedură civilă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Eugeniu Rusu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 03 octombrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii primei

instanțe, admiterea integrală a acțiunii.

nemotivată și neîntemeiată, bazată pe aplicarea și interpretarea eronată a

normelor legislației, pe aprecierea vădit părtinitoare și nerezonabilă a

probelor administrate, indicând ca temei prevederile art. 432 alin. (1) lit. a),

b), c),d), e), f), alin. (2) din Codul de procedură civilă. Casarea deciziei

recurate este iminentă, or, concluziile instanței de apel reproduc exact

concluziile instanței de fond conform hotărârii supuse apelului, fără a se

examina esența motivelor invocate în apel.

chemare în judecată și în apel, instanța de judecată a admis încălcarea

prevederilor art.123 alin.(6) și art. 27 din Codul de procedură civilă. Fiind

evaluate atribuțiile cu care prin Legea cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012 sunt învestiți polițiștii

observăm că procedurile de constatare exhaustivă a deteriorărilor, inclusiv a

celor ascunse aduse unui autovehicul nu se referă atribuțiile de serviciu ale

polițiștilor. Mai mult nu se referă la atribuțiile de serviciu ale polițiștilor

natura deteriorărilor și metoda de înlăturare a acestor deteriori: înlocuirea cu

piesă nouă sau reparația piesei deteriorate Prin urmare, punerea în sarcina

poliției sau a persoanei prejudiciate a omisiunii de constatare a deteriorării

apărătorii de noroi este o obligație excesivă neprevăzută de lege. Mai mult,

a îndeplinit cu bună credință obligația de informare a autorității competente

ale statului despre incidentul survenit, astfel încât orice pretinsă omisiune a

IP Strășeni nu poate fi pusă în sarcina sa. Totuși, chestiunea se referă

nemijlocit la atribuțiile experților tehnici în domeniul reparației

automobilelor.

administrate la dosar, precum și că apărătoarea de noroi se află în partea de

sub motor al unui autovehicul, respectiv pentru constatarea deteriorării

apărătorii de noroi ai motorului este necesară ridicarea automobilului de la

pământ cu mijloace tehnice speciale, ceea ce a fost imposibil de efectuat în

ziua incidentului în condiții de traseu. Din raportul și schița accidentului

întocmite de către ofițerul IP Strășeni, Gheorghe Vornicescu, se constată că

atât incidentul, cât și cercetarea la fața locului au avut loc în condiții de traseu

și pe timp de noapte. Se observă în fotografiile anexate la actul de examinare

a mijlocului de transport nr.361/02A din 10 februarie 2020 că deteriorarea

6

apărătorilor de noroi ai motorului a fost posibilă de constatat doar urmare a

ridicării automobilului. Automobilul s-a ridicat în scopul de a cerceta dacă

dedesubtul automobilului este deteriorat. La locul incidentului o astfel de

constatare efectiv a fost imposibilă, distanța dintre caroserie și sol pentru

automobilul în cauza/ garda la sol este de 12 cm, respectiv, este imposibil

pentru o persoană matură să pătrundă sub automobil / într-un spațiu atât de

mic pentru verificarea lui tehnică. Astfel de constatări se fac prin ridicarea

automobilului prin mijloace tehnice speciale.

păgubitului dreptul la o despăgubire în mărime de 5607,77 de lei din

considerentul că atât ofițerul IP Strășeni, cât nu au pătruns sub automobil să

constate dacă mai sunt si alte deteriorări produse în urma impactului cu

gropile de pe traseu. O atare concluzie a instanțelor de fond și apel nu este

întemeiată, atât din punctul de vedere al cercetării tehnice în condiții de

securitate, cât și al notorietății faptului că garda auto la sol pentru oricare

automobil caroserie sedan este mică unde corpul omului nu poate pătrunde

(tipul caroseriei este menționat în Raportul de inspecție tehnică). În același

context, este de remarcat de altfel din fotografiile din Actul de examinare a

mijlocului de transport nr.361/02A din 10 februarie2020 că pentru

constatarea deteriorărilor specialiștii care au participat la constatare nu au

pătruns sub automobilul aflat pe sol, după cum au pretins instanțele de fond

si apel, dar l-au ridicat de la sol cu mijloace tehnice speciale. Astfel, cu

privire la aceste considerente instanța de apel nu a dat niciun răspuns, or

anume de aceste motive a servit esența apelului.

echitabil. Principiul procesului echitabil reclamă ca hotărârea să fie motivată,

justițiabilul avînd posibilitatea să cunoască motivele care l-au tăcut pe

judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevede

o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare

punând în pericol dreptul la un proces echitabil (CEDO, Kaufman contra

Belgiei, 1986). Prin urmare, instanțele judecătorești sunt obligate să-și

motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările

care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns

special în hotărîre. In cazul, în care, instanța de judecată se abține de a da un

răspuns special și explicit Ia cele mai importante întrebări, fără a acorda

părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a

fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art.6 par.l

din Convenție (CEDO, Hiro Balani contra Spaniei, 1994).

antrepriză nr.29 din 30septembrie2019.

intervenientului accesoriu copiile recursului declarat și a încheierii de

numire spre examinare a admisibilității acestuia, creând astfel

7

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea

de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire,

extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (Vol.II,

f.d.48-56).

Consiliul raional Strășeni a depus referință la cererea de recurs, solicitând

respingerea recursului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Rusu, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din

Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

35.Art. 440 din Codul de procedură civilă:

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

8

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 03

octombrie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost comunicată

participanților la proces la 03 noiembrie 2023, prin intermediul poștei

electronice (Vol.II, f.d.24). Astfel, recursul declarat este în termen.

și (2) din Codul de procedură civilă.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de

la 01 septembrie 2023).

avocatul Eugeniu Rusu, s-a invocat ca temei de admisibilitate prevederile

art. 432 alin. (1) lit. a), b), c),d), e), f), alin. (2) din Codul de procedură civilă,

citate supra și a indicat interpretarea eronată a normelor legislației, pe

aprecierea vădit părtinitoare și nerezonabilă a probelor administrate, ceea ce

la caz nu s-a stabilit.

stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv nu

constituie temei de casare a hotărârii contestate. Mai mult, motivele invocate

în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare

a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu

respectarea prevederilor legale.

a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

9

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile

menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă

acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în

instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise

de instanța de apel.

statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile

de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza

Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

(cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Justiție concluzionează că recursul declarat de Fiodor Cortac, reprezentat de

avocatul Eugeniu Rusu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept

urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat

inadmisibil.

alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul depus de Fiodor Cortac, reprezentat de

avocatul Eugeniu Rusu, împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

10