2ra-1752/23 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1752/23 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Fiodor Cortac,
reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Fiodor Cortac împotriva Consiliului raional Strășeni și Societății cu
Răspundere Limitată „CREDO INDUSTRY”, intervenient accesoriu
Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” cu privire la
repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1752/23
NR. PIGD 2-21101676-01-2ra-17012024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea declarativă a prevederilor art.432 alin.(1), (2) din Codul de procedură
civilă, la caz nu constituie temei de admisibilitate.
Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, jud. E. Lupan,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi,
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de
Fiodor Cortac, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 05 iulie 2021, prin intermediul poștei terestre (Vol.I, f.d.31), Fiodor
Cortac, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului raional Strășeni, solicitând încasarea
prejudiciului material în sumă de 10 135, 84 de lei și compensarea
cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 304, 08 lei și
cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4 000 de lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 25 noiembrie 2019,
deplasându-se pe drumul local L-416 Bucovăț-Gălești, în apropiere de or.
Bucovăț, r-nul Strășeni, fiind la volanul automobilului de model Mercedes
E250 CDI, cu numărul de înmatriculare xxxxx, în lipsa semnalizărilor rutiere
corespunzătoare despre iminența pericolului rutier pe traseu, a lovit cu roata
autovehiculului în gropile de pe carosabil, în rezultat janta din față dreapta și
cauciucul, au fost deteriorate. Automobilul a fost deteriorat drept urmare a
impactului cu gropile de pe carosabil, care potrivit măsurărilor efectuate de
inspectorii de patrulare aveau adâncimi de 10 cm, precum și din cauza lipsei
semnalizării obstacolului și pericolului în trafic din cauza acestui obstacol.
Aceste circumstanțe, și anume gropile de pe carosabil și lipsa semnalizării
despre obstacol, au fost stabilite de către colaboratorii Inspectoratului de
Poliție Strășeni, care au ieșit la fața locului și au cercetat cazul, întocmind
schița accidentului rutier, stabilind cauzele acestuia și deteriorările cauzate
automobilului.
Totodată, a menționat că potrivit raportului de evaluare nr. 361/02A
din 10 februarie 2020, întocmit de S.R.L. „EXAUTO PLUS”, dauna adusă
autovehiculului constituie suma de 10 135, 84 de 1ei.
Cu referire la prevederile art. 1 alin. (3), art. 5 alin. (2), art. 2 alin. (3)
pct. 3), art. 13 alin. (1) și (2) din Legea drumurilor nr. 509 din 22 iunie 1995,
art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435
din 28 decembrie 2006, art. 43 alin. (1) lit. g) din Legea privind administrația
publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 16 lit. a), art. 57 alin.
(2),(6) din Legea privind siguranța traficului rutier nr. 131 din 07 iunie 2007,
precum și că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1468 din 30 decembrie 2016
privind aprobarea listelor drumurilor publice naționale și locale din
Republica Moldova, reclamantul a afirmat că sectorul de drum L-416
1
Bucovăț- Gălești, se află în gestiunea nemijlocită a administrației publice
raionale Strășeni, iar în temeiul art. 13 din Legea drumurilor, administratorul
poartă răspundere pentru starea tehnică a drumului, indicând că,
administrația publică locală Strășeni, nu și-a îndeplinit obligația de
întreținere a drumurilor, de semnalizare a pericolului în siguranța traficului
rutier, motiv din care poartă vinovăția pentru prejudiciul cauzat
reclamantului în urma accidentului, formându-se legătura cauzală între
prejudiciul adus reclamantului și acțiunile pârâtului. La fel, a învederat
prevederile art. 2006 alin. (4), art. 1998 alin. (1) din Codul civil.
Reclamantul prin scrisoarea nr. 19F/2 din 07 aprilie 2021 adresată
pârâtului, a solicitat repararea prejudiciului, însă i s-a refuzat în compensarea
acestuia prin răspunsul nr. C-48 din 13 mai 2021. Motivul refuzului a
vizat: ,,1) la momentul producerii accidentului nu au solicitat prezența
reprezentantului proprietarului drumului la fața locului pentru a constata cu
certitudine cele întâmplate; 2) potrivit pct. 2 din Regulamentul circulației
rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din
13 mai 2009, participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de
circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și
indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului
Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la
trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat
obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de
circumstanțele iminente; 3) respectiv, în acest sens apar dubii despre modul
în care a avut loc accidentul și despre respectarea regulamentului circulației
rutiere, mai mult ca atât obstacolul descris nu poate produce о asemenea
pagubă.” În contextul dat, reclamantul a precizat că Inspectoratul de Poliție
Strășeni nu a constatat vreo încălcare a vreunei reguli din Regulamentul
circulației rutiere, iar automobilele care nimeresc în gropile de pe carosabil
se distrug, fapt care nu a fost contestat nici de reprezentantul Î.S.
„Administrația de Stat a Drumurilor”, care a participat la examinarea
automobilului deteriorat.
Prin cererea depusă la 10 iunie 2022, în cadrul ședinței de judecată,
reclamantul, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, a completat temeiului și
obiectului acțiunii, cercul participanților la proces, indicând suplimentar
S.R.L. „CREDO INDUSTRY” cu calitatea de pârât și a solicitat încasarea în
mod solidar din contul pârâților a prejudiciului material în valoare de 10 135,
84 de lei și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de
304, 08 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4 000 de lei.
În motivarea aceste cereri s-a invocat suplimentar că la 30 septembrie
2019 între Aparatul Președintelui raionului Strășeni (Consiliul raional
Strășeni), în calitate de beneficiar și S.R.L. „CREDO INDUSTRY”, în
calitate de antreprenor, a fost încheiat contractul de antrepriză nr. 29 privind
achiziția prin licitație deschisă, obiectul căruia ține de executarea de către
ultima a lucrărilor de reparație și întreținere a drumurilor publice de interes
2
raional din raionul Strășeni în anii 2019-2020, inclusiv drumul local L-416
Bucovăț-Gălești. Iar conform pct.10.2 din contractul enunțat, dacă în
legătură cu executarea lucrărilor de construcție se produce o daună unui terț,
părțile contractante răspund solidar conform prevederilor legale. Astfel, în
opinia reclamantului, răspunderea pentru prejudiciul cauzat este imputată în
mod solidar pârâților.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței de judecată
din 19 octombrie 2021, Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” a fost
atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu.
Prin hotărârea din 30 septembrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor
Cortac și s-a încasat de la Consiliul raional Strășeni în beneficiul lui Fiodor
Cortac suma de 4 528, 07 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat. S-a
încasat de la Consiliul raional Strășeni în beneficiul lui Fiodor Cortac suma
de 135, 84 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat,
achitată de reclamant la înaintarea acțiunii, proporțional pretențiilor admise
din acțiune. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN APEL
La 25 octombrie 2022, prin intermediul poștei terestre (Vol.I,f.d.188),
Fiodor Cortac, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, a declarat apel
împotriva hotărârii din 30 septembrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii primei instanțe,
încasarea în mod solidar a prejudiciului material în mărime de 10 135, 84 de
lei și compensarea cheltuielilor de judecată.
La 09 noiembrie 2022, Consiliul raional Strășeni a declarat apel
împotriva hotărârii din 30 septembrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași, solicitând casarea acesteia, emiterea unei noi hotărâri de respingere
a pretențiilor lui Fiodor Cortac.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a
restituit ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat
repunere în termen, cererea de apel depusă Consiliul raional Strășeni
împotriva hotărârii din 30 septembrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași.
Prin decizia din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins apelul declarat de Fiodor Cortac și s-a menținut hotărârea din 30
septembrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond
corect a concluzionat că cuantumul prejudiciului invocat de către partea
reclamantă nu a fost probat prin probe suficiente și utile, legătura de
3
cauzalitate dintre deteriorările constatate prin actul de examinare a
mijlocului de transport nr. 361/02A din 10 februarie 2020, pe de o parte și
evenimentul produs la 25 noiembrie 2019, pe de altă parte, implicit cu
referire la deteriorarea apărătoarei de noroi. Or, deteriorarea acestui element
detașabil nu a fost invocată de către reclamant la etapa audierii sale de către
agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Strășeni la 25
noiembrie 2019, nu a fost fixată în cadrul procesului-verbal de cercetare a
locului accidentului rutier din 25 noiembrie 2019, la rubrica „părți
deteriorate ale mijlocului de transport”, sau în încheierea din 27 noiembrie
2019 emisă de SST și AR al SSP a IP Strășeni, inspector superior, Gheorghe
Vornicescu, asupra materialului înregistrat în REI-2 cu nr. 20193307561
(f.d.52), nefiind exclusă deteriorarea și cauzarea prejudiciului în alte
circumstanțe de fapt, de loc și timp, inclusiv în perioada cuprinsă între 25
noiembrie 2019 și 10 februarie 2020.
Potrivit concluziilor raportului de evaluare a pagubei nr. 361/02A, în
temeiul actului de examinare din 10 februarie 2020, în partea în care se referă
la costul pieselor, materialelor și a manoperei necesare pentru reparația roții
din față dreapta a automobilului, în sumă de 4 528, 07 lei
(1814,28+253,79+2640=4528,07).
Citând prevederile art. 1998 alin. (1) din Codul civil (în vigoare la data
producerii faptului juridic), art. 1398 alin.(1) din Codul civil (în vigoare până
la 01 martie 2019), instanța de apel a notat că în sensul normei enunțate, este
de înțeles că temeiul răspunderii delictuale este componența delictului civil,
care constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca
necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale și care include
următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal
dintre faptă, prejudiciu și vinovăția, iar lipsa unei condiții, potrivit regulii
generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres
prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor
condiții.
La fel, în sensul art. 57 din Legea privind siguranța traficului rutier nr.
131 din 07 iunie 2007, reieșind din prevederile contractului de antrepriză nr.
29 din 30 septembrie 2019, instanța de judecată a constatat că pârâtul
Consiliul raional Strășeni nu a făcut uz de dreptul prevăzut de art. 13 din
Legea drumurilor nr. 509 din 22 iunie 1995, de a delega responsabilitatea
pentru semnalizarea corespunzătoare, cât mai urgentă a obstacolelor aflate
pe partea carosabilă, care stânjenesc sau pun în pericol siguranța traficului
rutier.
Astfel, având în vedere prevederile art. 797 din Codul civil, conform
cărora o obligație solidară nu se prezumă, ci se naște prin act juridic sau prin
lege, instanța de apel a relevat că partea apelantă nu a probat existența
caracterului solidar al obligației de reparare a prejudiciului cauzat terțului, în
alte cazuri, decât în legătură cu executarea nemijlocită a lucrărilor de
4
construcții, or condiționalitatea instituită contractual de către copârâți, nu a
fost probată ca fiind incidentă la 25 noiembrie 2019, pe porțiunea de drum
L416, unde s-a constatat existența gropilor pe partea carosabilă și unde a avut
loc accidentul rutier cu implicarea reclamantului Fiodor Cortac. În context
citând art. 2006 alin. (4), art. 2022 alin. (1) din Cod civil. Drept urmare
instanța de apel a remarcat că în cazul în care repararea prejudiciului se face
prin echivalent bănesc, despăgubirea trebuie stabilită nu prin apreciere, ci în
raport cu prejudiciul suferit de persoana vătămată. Cuantumul reparației prin
echivalent bănesc trebuie stabilit în raport cu valoarea daunei la data
pronunțării hotărârii judecătorești, deoarece numai astfel se asigură
persoanei vătămate posibilitatea de a-și restabili, la prețul zilei, situația
patrimonială pe care o avea înainte de prejudiciere.
Instanța ierarhic inferioară prin prisma normelor legale reținute în
coraport cu situația de fapt, instanța de fond corect a dispus precum că
prejudiciul material cauzat persoanei vătămate urmează a fi reparat de către
persoana vinovată, dacă prejudiciul este o consecință a acțiunii sau inacțiunii
săvârșite cu vinovăție, inclusiv sub forma imprudenței, când persoana nu își
dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, nu a
prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deși trebuia și
putea să le prevadă.
Instanța de apel nu a reținut argumentele apelantului referitor la faptul
că, instanța de fond neîntemeiat a respins parțial încasarea prejudiciului
material, în situația în care cuantumul prejudiciului invocat de către partea
reclamantă nu a fost probată prin probe suficiente și utile, legătura de
cauzalitate dintre deteriorările constatate, or, prin actul de examinare a
mijlocului de transport nr. 361/02A din 10 februarie 2020, pe de o parte și
evenimentul produs la 25 noiembrie 2019, pe de altă parte, implicit cu
referire la deteriorarea apărătoarei de noroi nu sunt certe.
Contrar prevederilor art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
care indică că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le
invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune
altfel, Fiodor Cortac nu a prezentat probe incontestabile și pertinente în acest
sens. În ordinea celor expuse, instanța de apel a conchis că apelantul nu a
prezentat argumente verosimile și admisibile în combaterea soluției adoptate
de prima instanță.
Referitor la pretenția compensare a cheltuielilor de judecată sub formă
de asistență juridică, instanța de apel a considerat corectă soluția instanței de
fond privind respingerea acesteia, or, de către reclamant/apelant nu a fost
probată suportarea cheltuielilor, nefiind anexate dovezi în sensul declarat.
Totodată, a constatat că în instanța de apel de către reprezentantul apelantului
a fost anexată o copie a ordinului de plată nr.01 din 02 iulie 2021 privind
plata onorariului avocatului în mărime de 4 000 de lei. În context instanța de
5
apel a citat prevederile art.119/1, art.122 și art.372 alin.(1) din Codul de
procedură civilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 decembrie 2023, Fiodor Cortac, reprezentat de avocatul
Eugeniu Rusu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 03 octombrie
2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii primei
instanțe, admiterea integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel
nemotivată și neîntemeiată, bazată pe aplicarea și interpretarea eronată a
normelor legislației, pe aprecierea vădit părtinitoare și nerezonabilă a
probelor administrate, indicând ca temei prevederile art. 432 alin. (1) lit. a),
b), c),d), e), f), alin. (2) din Codul de procedură civilă. Casarea deciziei
recurate este iminentă, or, concluziile instanței de apel reproduc exact
concluziile instanței de fond conform hotărârii supuse apelului, fără a se
examina esența motivelor invocate în apel.
Totodată, reiterând, în esență, circumstanțele redate în cererea de
chemare în judecată și în apel, instanța de judecată a admis încălcarea
prevederilor art.123 alin.(6) și art. 27 din Codul de procedură civilă. Fiind
evaluate atribuțiile cu care prin Legea cu privire la activitatea Poliției și
statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012 sunt învestiți polițiștii
observăm că procedurile de constatare exhaustivă a deteriorărilor, inclusiv a
celor ascunse aduse unui autovehicul nu se referă atribuțiile de serviciu ale
polițiștilor. Mai mult nu se referă la atribuțiile de serviciu ale polițiștilor
natura deteriorărilor și metoda de înlăturare a acestor deteriori: înlocuirea cu
piesă nouă sau reparația piesei deteriorate Prin urmare, punerea în sarcina
poliției sau a persoanei prejudiciate a omisiunii de constatare a deteriorării
apărătorii de noroi este o obligație excesivă neprevăzută de lege. Mai mult,
a îndeplinit cu bună credință obligația de informare a autorității competente
ale statului despre incidentul survenit, astfel încât orice pretinsă omisiune a
IP Strășeni nu poate fi pusă în sarcina sa. Totuși, chestiunea se referă
nemijlocit la atribuțiile experților tehnici în domeniul reparației
automobilelor.
Pentru aprecierea obiectivă, nepărtinitoare și rezonabilă a probelor
administrate la dosar, precum și că apărătoarea de noroi se află în partea de
sub motor al unui autovehicul, respectiv pentru constatarea deteriorării
apărătorii de noroi ai motorului este necesară ridicarea automobilului de la
pământ cu mijloace tehnice speciale, ceea ce a fost imposibil de efectuat în
ziua incidentului în condiții de traseu. Din raportul și schița accidentului
întocmite de către ofițerul IP Strășeni, Gheorghe Vornicescu, se constată că
atât incidentul, cât și cercetarea la fața locului au avut loc în condiții de traseu
și pe timp de noapte. Se observă în fotografiile anexate la actul de examinare
a mijlocului de transport nr.361/02A din 10 februarie 2020 că deteriorarea
6
apărătorilor de noroi ai motorului a fost posibilă de constatat doar urmare a
ridicării automobilului. Automobilul s-a ridicat în scopul de a cerceta dacă
dedesubtul automobilului este deteriorat. La locul incidentului o astfel de
constatare efectiv a fost imposibilă, distanța dintre caroserie și sol pentru
automobilul în cauza/ garda la sol este de 12 cm, respectiv, este imposibil
pentru o persoană matură să pătrundă sub automobil / într-un spațiu atât de
mic pentru verificarea lui tehnică. Astfel de constatări se fac prin ridicarea
automobilului prin mijloace tehnice speciale.
Recurentul a considerat că instanțele de fond și apel nu au acordat
păgubitului dreptul la o despăgubire în mărime de 5607,77 de lei din
considerentul că atât ofițerul IP Strășeni, cât nu au pătruns sub automobil să
constate dacă mai sunt si alte deteriorări produse în urma impactului cu
gropile de pe traseu. O atare concluzie a instanțelor de fond și apel nu este
întemeiată, atât din punctul de vedere al cercetării tehnice în condiții de
securitate, cât și al notorietății faptului că garda auto la sol pentru oricare
automobil caroserie sedan este mică unde corpul omului nu poate pătrunde
(tipul caroseriei este menționat în Raportul de inspecție tehnică). În același
context, este de remarcat de altfel din fotografiile din Actul de examinare a
mijlocului de transport nr.361/02A din 10 februarie2020 că pentru
constatarea deteriorărilor specialiștii care au participat la constatare nu au
pătruns sub automobilul aflat pe sol, după cum au pretins instanțele de fond
si apel, dar l-au ridicat de la sol cu mijloace tehnice speciale. Astfel, cu
privire la aceste considerente instanța de apel nu a dat niciun răspuns, or
anume de aceste motive a servit esența apelului.
Nemotivarea respingerii apărărilor încalcă dreptul său la un proces
echitabil. Principiul procesului echitabil reclamă ca hotărârea să fie motivată,
justițiabilul avînd posibilitatea să cunoască motivele care l-au tăcut pe
judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevede
o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare
punând în pericol dreptul la un proces echitabil (CEDO, Kaufman contra
Belgiei, 1986). Prin urmare, instanțele judecătorești sunt obligate să-și
motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările
care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns
special în hotărîre. In cazul, în care, instanța de judecată se abține de a da un
răspuns special și explicit Ia cele mai importante întrebări, fără a acorda
părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a
fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art.6 par.l
din Convenție (CEDO, Hiro Balani contra Spaniei, 1994).
Cu privire la răspunderea solidară a reiterat pct.10.2 din contractul de
antrepriză nr.29 din 30septembrie2019.
La 02 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților și
intervenientului accesoriu copiile recursului declarat și a încheierii de
numire spre examinare a admisibilității acestuia, creând astfel
7
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea
de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire,
extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (Vol.II,
f.d.48-56).
La 24 mai 2024, prin intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d.57),
Consiliul raional Strășeni a depus referință la cererea de recurs, solicitând
respingerea recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Fiodor Cortac, reprezentat de avocatul Eugeniu
Rusu, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din
Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
35.Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
8
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 03
octombrie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost comunicată
participanților la proces la 03 noiembrie 2023, prin intermediul poștei
electronice (Vol.II, f.d.24). Astfel, recursul declarat este în termen.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Fiodor Cortac, reprezentat de
avocatul Eugeniu Rusu, s-a invocat ca temei de admisibilitate prevederile
art. 432 alin. (1) lit. a), b), c),d), e), f), alin. (2) din Codul de procedură civilă,
citate supra și a indicat interpretarea eronată a normelor legislației, pe
aprecierea vădit părtinitoare și nerezonabilă a probelor administrate, ceea ce
la caz nu s-a stabilit.
Argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv nu
constituie temei de casare a hotărârii contestate. Mai mult, motivele invocate
în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare
a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu
respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
9
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin.(2) din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile
menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă
acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în
instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise
de instanța de apel.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă,
statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări
implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev
împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile
de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza
Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Fiodor Cortac, reprezentat de
avocatul Eugeniu Rusu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept
urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat
inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433
alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul depus de Fiodor Cortac, reprezentat de
avocatul Eugeniu Rusu, împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
10