3ra-905/24 — obligarea examinarii contestatiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea examinarii contestatiei
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-905/24 — obligarea examinarii contestatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Alexandr Stoianoglo,
reprezentat de Vasile Gafton,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton
împotriva Comisiei Electorale Centrale privind obligarea examinării
contestației înregistrate la Comisie sub nr. CEC-10Apr/11 din 26 octombrie
2024,
împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-905/24
NR. PIGD 2-24123028-01-3ra-17112024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurenților cu hotărârea instanței de apel nu constituie un
temei de casare a deciziei contestate.
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
19 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Alexandr Stoianoglo,
reprezentat de Vasile Gafton
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 octombrie 2024, Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile
Gafton, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale
Centrale privind obligarea examinării contestației înregistrate la Comisie sub
nr. CEC-10Apr/11 din 26 octombrie 2024.
În motivare, a invocat că la 26 octombrie 2024, a depus o contestație
la Comisia Electorală Centrală referitoare la acțiunile concurentului electoral
al Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” - Maia Sandu. Aceasta
vizează încălcări ale normelor Codului electoral privind difuzarea de
materiale promoționale interzise prin lege, care conțin informații înșelătoare
și instigă la ură împotriva candidatului la funcția de președinte al Republicii
Moldova, Alexandr Stoianoglo. Contestația în cauză a fost înregistrată la
Comisia Electorală Centrală pe 26 octombrie 2024, sub numărul CEC-
10Apr/11.
Reclamantul a menționat că, în data de 25 octombrie 2024, în incinta
mai multor blocuri de locuit au fost descoperite pliante distribuite la
comanda Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, conținând
informații ce îl vizau pe candidatul la funcția de Președinte al Republicii
Moldova, dl Alexandr Stoianoglo și în care erau incluse mesaje
defăimătoare:
pe față:
„Maia Sandu - Președinte care asigură stabilitatea, liniștea și pacea
SALVĂM MOLDOVA!
Cum poți salva Moldova:
- Votează pentru Maia Sandu - unicul președinte care poate duce
Moldova în Uniunea Europeană.
- Ai votat DA la referendum? Mergi în sate și orașe și vorbește cu
cetățenii. Ajută-ne ca votul DA să conteze. Sună-ne la 068436624.
- Sună toți cunoscuții despre care crezi că nu au votat și explică-le că doar
prin vot putem opri un dezastru. Putem pierde tot ce avem.
- Spune-le vecinilor, rudelor din diasporă și tuturor celor indeciși ce
putem pierde dacă Maia Sandu nu rămâne președinte.
NU lăsăm țara pradă hoților. Păstrăm liniștea, pacea și construim
bunăstare.
Pe 3 noiembrie votăm cu toții Maia Sandu! Salvăm Moldova!”
5
pe verso:
„STOIANOGLO - UN OM SLAB, UN OM CONTROLAT CE PUTEM
PIERDE DACĂ BANDIȚII REVIN LA PUTERE:
5
- Bandiții fugari vor profita de un președinte slab ca să revină, să pună
mâna pe țară, să se răzbune pe toți care le stau în cale și să facă haos.
- Bandiții vor vinde Moldova cui dă mai mult și vor pune țara noastră pe
tavă pentru războiul Rusiei în Ucraina.
- Este în pericol circulația liberă a cetățenilor noștri în tarile europene, iar
tinerii o să fugă din țară.
- Riscăm să se închidă piața europeană, pentru produsele noastre și să nu
avem unde exporta.
- Stoianoglo nu va fi respectat nici în Vest, nici în Est.
- Moldova nu va primi ajutor financiar din partea Uniunii Europene,
adică nu vor fi suficienți bani pentru infrastructură, majorări de pensii și
salarii. DOAR PRIN VOT PUTEM PREVENI ACEST DEZASTRU!
- NU LĂSA BANDIȚII SĂ-ȚI FURE VOTUL SI VIITORUL!
Pentru a nu pierde ce avem, trebuie să votăm cu toții pe 3 noiembrie!
Salvăm Moldova!”
La fel, pe pliant fiind inserate specificațiile privind transparența
acesteia: „Publicitate electorală. Scrutin electoral: Alegeri prezidențiale. PP
Acțiune și Solidaritate. Achitat conform contului nr. 32615 din 22 octombrie
Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipografia Simbol N.P. SRL”.
Reclamantul a precizat că, în contestația sa, a menționat faptul că
aceeași informație se regăsește pe pagina oficială a concurentului electoral,
https://maiasandu.pentru.md/. În consecință, a subliniat atenția Comisiei
Electorale Centrale asupra faptului că materialul agitațiunile aparține
concurentului electoral Maia Sandu și că aceasta nu poate nega
responsabilitatea pentru conținutul respectiv.
A menționat că, materialul agitațiunile este unul fals, denigrator și
instigă la ură împotriva candidatului la funcția de președinte al Republicii
Moldova, Alexandr Stoianoglo, având scopul de a influenta alegătorii să
voteze împotriva acestuia, fapt interzis de Codul electoral în utilizarea
materialelor electorale.
În opinia reclamantului cele menționate în materialul agitațional
reprezintă falsuri care instigă la ură fată de Alexandr Stoianoglo candidatul
la funcția de Președinte al Republicii Moldova și atentează la onoarea,
demnitatea și reputația lui profesională.
A specificat că, potrivit prevederilor normei art. 100 alin. (1) din
Codul electoral, în perioada electorală, autoritățile competente examinează
contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua
alegerilor. Iar, conform prevederilor art. 101 alin. (1) din Codul electoral,
hotărârea pe marginea contestațiilor se adoptă cu votul majorității absolute a
membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în
regulamentul de activitate al acestui organ.
La caz însă, Comisia Electorală Centrală, contrar normelor imperative
ale normelor Codului electoral pre citate, nu a examinat contestația dată în
ședință publică. Iar, la 29 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice
i s-a expediat un răspuns semnat de Președintele Comisiei Electorale
Centrale, Angelica Caraman înregistrat cu numărul de ieșire CEC-8/6486 din
29 octombrie 2024, prin care a fost informat că în conformitate cu
prevederile art. 98 alin.(4) din Codul electoral, examinarea contestației date
nu ține de competenta Comisiei.
În astfel de circumstanțe reclamantul a opinat că, președintele
Comisiei Electorale Centrale, contrar prevederilor pct. 11 din Regulamentul
privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală
aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18 iulie
2023, după înregistrarea contestației la 26 octombrie 2024, nu a desemnat,
din rândul membrilor Comisiei un membru raportor, care să verifice
circumstanțele menționate în contestație pentru a prezenta un proiect de
hotărâre care să fie dezbătut și aprobat în cadrul ședinței publice a Comisiei
Electorale Centrale.
În rezultat, făcând trimitere la prevederile art. 3, 5, 17, art.20, art. 39
din Codul administrativ, art. 93 alin. (2) lit. e) din Codul electoral,
reclamantul a subliniat că, contestația sa din 26 octombrie 2024 este una
admisibilă și Comisia Electorala Centrală era obligată să o examineze și să
adopte o soluție pe marginea ei. Iar, prin neexaminarea contestației (sesizării)
din 26 octombrie 2024, i-a fost adus atingere dreptului lui Alexandr
Stoianoglo de a fi examinată de către Comisia Electorală Centrală contestația
(sesizarea) referitor a încălcările concurentului electoral PAS legate de
încălcările normelor Codului electoral ce ține de folosirea și plasarea
publicității electorale în favoarea candidatului la funcția de președinte al
Republicii Moldova desemnat de Partidul Acțiune și Solidaritate - Maia
Sandu, care incită la ură alegătorii pentru a-i determina să voteze împotriva
contracandidatului său Alexandr Stoianoglo.
Prin încheierea din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Alexandr Stoianoglo, în temeiul
prevederilor art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
La 3 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Alexandr
Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton a depus recurs împotriva încheierii
din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
acestuia, anularea încheierii contestate cu adoptarea unei noi încheieri prin
care să fie declarată admisibilă acțiunea sa.
Prin decizia din 4 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost
admis recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton,
s-a anulat încheierea din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău și s-a
restituit cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea contestației
depuse de Alexandr Stoianoglo.
Prin încheierea din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Alexandr Stoianoglo, în temeiul
prevederilor art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
La 8 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Alexandr
Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acesteia, anularea încheierii instanței ierarhic inferioare cu
adoptarea unei noi încheieri prin care acțiunea să fie declarată admisibilă.
Prin decizia din 13 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost
admis recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton,
s-a anulat încheierea din 07 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău și s-a
restituit cauza la Curtea de Apel Chișinău.
Prin hotărârea din 15 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
acțiunea în contencios administrativ depusă de Stoianoglo Alexandr
împotriva Comisiei Electorale Centrale privind obligarea examinării
contestației, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
În motivarea hotărârii, instanța de judecată a subliniat că, nu poate
obliga Comisia Electorală Centrală să examineze contestația depusă de
Alexandr Stoianoglo, cu privire la constatarea ca fals și defăimător
conținutul materialul tipărit (pliant) comandat de concurentul electoral PAS
conform contului nr. 32615 din 22.10.2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la
tipografia Simbol N.P.” SRL în partea ce vizează candidatul la funcția de
Președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, precum și să
constate ca fiind falsă și defăimătoare informația plasată de concurentul
electoral PAS pe pagina https://maiasandu.pentru.md/ în partea ce vizează
candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr
Stoianoglo. Or, potrivit art. 97 alin. (1), (3) Cod electoral, (1) La depunerea
contestației se va ține cont de competenta autorităților publice în materie de
examinare a contestațiilor, de tipul scrutinului, de pretinsele încălcări și locul
unde acestea au fost săvârșite, precum și de cerințele care se înaintează. (3)
În cazul în care examinarea nu ține de competenta organului respectiv,
contestația și materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare
conform competenței imediat, dar nu mai târziu de 2 zile de la data
recepționării, cu excepția situației prevăzute la art.93 alin.(2) lit. g) și art.99.
În acest context instanța de apel a menționat că, litigiile cu privire la
defăimare se examinează în primă instanță de judecătorii, ca instanțe de drept
comun.
Astfel instanța de judecată a ajuns la concluzie că, Comisia Electorală
Centrală corect a procedat prin prisma prevederilor art. 97 Cod electoral și a
comunicat reclamantului că solicitarea cu privire la constatarea defăimării
depășește competențele Comisiei, aceasta urmând a fi soluționată conform
procedurii stabilite de art. 98 alin. (4) Cod electoral în coroborare cu
prevederile Legii nr. 64/2010.
Completul instanței de apel a remarcat că, la simpla trimitere la
prevederile art. 70 Cod electoral, Comisia Electorală Centrală nu poate să
interzică concurentului electoral PAS la răspândirea în continuare a
materialului tipărit (pliant) comandat de concurentul electoral PAS conform
contului nr. 32615 din 22.10.2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipografia
Simbol N.P.” SRL precum și unui material similar tipărit în baza altei
comenzi; și să oblige concurentul electoral PAS să elimine informația vizată
în prezenta contestație de pe pagina https://maiasandu.pentru.md în partea ce
vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr
Stoianoglo.
Totodată, Completul judiciar a precizat că speței nu sunt aplicabile
prevederile art. 70 alin. (4) Cod electoral, drept urmare argumentele indicate
de Alexandr Stoianoglo în sesizarea depusă la Comisia Electorală Centrală,
nu se încadrează în condițiile art. 70 alin. (4) Cod electoral.
Astfel, a apreciat ca neîntemeiată pretenția reclamantului cu privire la
obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze sesizarea depusă.
Mai mult, a notat instanța de judecată că pretenția în cauză este una
consumată, în condițiile în care data de 3 noiembrie 2024 a avut loc turul II
al alegerilor prezidențiale. Iar în conformitate cu prevederile art. 70 alin. (12)
Cod electoral, agitația electorală se admite doar până în ziua de vineri înainte
de ziua votării.
A mai reținut că și pretenția reclamantului cu privire la obligarea
Comisiei Electorale Centrale de a remite către Ministerul Afacerilor Interne
materialele acumulate și constatările în vederea examinării sub aspectul
existenței componenței contravenției stabilite de Codul contravențional la
art. 52 alin. (3), este una neîntemeiată, în condițiile în care, Comisia
Electorală Centrală prin răspunsul din 29 octombrie 2024, a comunicat
reclamantului că referitor la examinarea aspectelor privind existența
elementelor contravenționale, conform art. 52, alin. (2) din Codul
contravențional a decis transmiterea contestației către Inspectoratul General
al Poliției pentru a fi examinată în limitele competenței, iar, prin răspunsul
înregistrat la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/17869 din 31
octombrie 2024, Inspectoratul General al Poliției a informat că subdiviziunea
responsabilă din cadrul instituției desfășoară activități de colectare și
admitere a probelor, având ca scop constatarea existenței sau inexistenței
abaterilor de la legislația care reglementează procesul electoral.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 17 noiembrie 2024
Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton, a depus cerere de recurs
împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii din 15 noiembrie
2024 cu adoptarea unei decizii noi prin care să fie admisă acțiunea în
contencios administrativ privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să
examineze contestația nr. CEC-10Apr/11 din 26 octombrie 2024.
În susținerea recursului recurentul a indicat că, la 26 octombrie 2024
am depus la Comisia Electorală Centrală o contestație pe marginea acțiunilor
concurentului electoral PAS-Maia Sandu referitor la încălcările normelor
Codului electoral ce țin de difuzarea unor materiale promoționale interzise
prin lege care conține informație înșelătoare și instigă la ură împotriva
candidatului la funcția de președinte al Republici Moldova Alexandr
Stoianoglo. Contestația în cauză a fost înregistrată la Comisia Electorală
Centrală la 26 octombrie 2024 sub nr. CEC-10Apr/11.
Menționează că, reieșind din prevederile art. 91 alin. (8) Cod electoral,
contestația nr. CEC- 10Apr/11 din 26 octombrie 2024 ține de competența
Comisiei Electorale Centrale, ori obiectul acesteia se referă la conținutul
materialului publicitar difuzat de concurentul electoral Maia Sandu, care este
unul instigator la ură și nu corespunde cerințelor art. 70 alin.(8) Cod electoral
și cerințelor art.9 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.
Mai comunică că, contestația concurentului electoral Alexandr
Stoianoglo din 26 octombrie 2024 este una admisibilă și Comisia Electorală
Centrală era obligată s-o examineze și să adopte o soluție pe marginea ei, or
potrivit prevederilor art. 9l alin. (8) Cod electoral, contestațiile privind
modalitatea de pregătire și/sau plasare a publicității electorale, inclusiv
privind conținutul acestor materiale publicitare, se examinează de către
organele electorale în partea ce vizează acțiunile/inacțiunile subiecților
electorali înregistrați/confirmați sau care urmează a fi înregistrați
/confirmați de organele electorale.
La 29 octombrie 2024 prin intermediul poștei electronice a recepționat
un răspuns semnat de Președintele Comisiei Electorale Centrale Angelica
Caraman înregistrat cu numărul de ieșire CEC-8/6486 din 29 octombrie
2024, prin care am fost informat că în conformitate cu prevederile art. 98
alin.(4) Cod electoral, examinarea contestației date nu ține de competenta
Comisiei.
Prin răspunsul dat Președintele Comisiei Electorale Centrale Angelica
Caraman contrar prevederilor art. 99 alin.(3) Cod electoral în mod unilateral
sa expus că contestația ar fi inadmisibilă, or potrivit prevederilor acestei
norme declararea ca fiind inadmisibilă a contestației se face în condițiile art.
93 Cod electoral, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
Constată că președintele Comisiei Electorale Centrale contrar
prevederilor pct. 11 al Regulamentului privind procedura de examinare a
contestațiilor în perioada electorală aprobat Prin Hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr.1128 din 18 iulie 2023, după înregistrarea contestației
la 26 octombrie 2024, n-a desemnat, din rândul membrilor Comisiei un
membru raportor, care să verifice circumstanțele menționate în contestație
pentru a prezenta un proiect de hotărâre care să fie dezbătut și aprobat în
cadrul ședinței publice a Comisiei Electorale Centrale.
Prin neexaminarea contestației din 26 octombrie 2024 i-a fost adusă
atingere dreptului concurentului electoral Alexandr Stoianoglo de a-i fi
examinată de către Comisia Electorală Centrală contestația referitor a
încălcările concurentului electoral Maia Sandu legate de încălcările normelor
Codului electoral ce țin de folosirea și plasarea publicității electorale, care
incită la ură alegătorii pentru a-i determina să voteze împotriva
contracandidatului său Alexandr Stoianoglo.
Astfel, Comisa Electorală Centrală prin inacțiunea sa de a-și exercita
atribuțiile sale prevăzute la art. 27 Cod electoral, a lezat dreptul
concurentului electoral Stoianoglo Alexandr de a-i examina contestația sa
referitor la acțiunile ilegale ale concurentului electoral Maia Sandul care
difuza un material electoral publicitar instigator la ură care este contrar
cerințelor art. 9 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, or prin
materialele difuzate, concurentului electoral Alexandr Stoianoglo îi este
încălcat dreptul la o campanie electorală corectă care trebuie să se desfășoare
cu respectarea cadrului legal, care să nu-i afecteze dreptul de a fi ales.
La 30 octombrie 2024 a depus o acțiune în obligare la Curtea de Apel
Chișinău prin care am solicitat obligarea Comisiei Electorale Centrale să
examineze contestația înregistrată la Comisie sub nr. CEC-10Apr/11 din 26
octombrie 2024.
În motivarea cererii de chemare în judecată a contestat inacțiunile
Comisiei Electorale Centrale care conform prevederilor art.101 alin.(l) Cod
electoral, era obligată să examineze contestația și să adopte o hotărâre pe
marginea contestației depuse, care se adoptă cu votul majorității absolute a
membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în
regulamentul de activitate al acestui organ.
Însă Comisia Electorală Centrală contrar normelor imperative ale
normelor codului electoral pre citate n-a examinat contestația dată în ședință
publică conform prevederilor normei pre citate ale Codului electoral.
Atrage atenția instanței de recurs că, reieșind din prevederile normei
art. 91 alin. (8) Cod electoral, în speța dată Comisia Electorală Centrală este
potrivit prevederilor art. 27 Cod electoral, autoritatea publică competentă să
examineze în limitele competenței sale contestația nr. CEC- 10Apr/11 din 26
octombrie 2024, or obiectul contestației se referă la conținutul materialelor
publicitare electorale difuzate de concurentul electoral Maia Sandu.
Totodată notează că, hotărârea din 15 noiembrie 2024 este arbitrară
din motivul că Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău nu s-a expus asupra motivelor de fapt și de drept
invocate în cererea de chemare în judecată, or în cererea dată s-a invocat
faptul inacțiunii Comisiei Electorale Centrale de a examina contestația
conform, prevederilor art. 100 alin. (l) Cod electoral și al Regulamentului
privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală
aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18 iulie
2023, reieșind din faptul că potrivit art. 27 Cod electoral ține de competența
acestei autorități publice să examineze potrivit prevederilor art.70 alin. (4) și
art. 91 alin. (8) Cod electoral contestația depusă.
Mai mult subliniază că, în soluția sa din 15 noiembrie 2024 Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău
urma să se expună dacă inacțiunile Comisiei Electorale Centrale de a nu
examina contestația sunt conforme sau neconforme prevederilor art. 27,
art.101 alin. (l) Cod electoral și al Regulamentului privind procedura de
examinare a contestațiilor în perioada electorală aprobat Prin Hotărârea
Comisiei Electorale Centrale nr.1128 din 18 iulie 2023.
Totodată, indică că hotărârea din 15 noiembrie 2024 este arbitrară și
din motivul că Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău și-a depășit competențele sale expunându-se asupra
obiectului contestației și nu asupra obiectului cererii de chemare în judecată,
invocând în motivarea soluției sale că speței nu sunt aplicabile prevederile
art.70 alin. (4) Cod electoral și că pretenția din contestație privind obligarea
concurentului electoral PAS să elimine informația vizată în prezenta
contestație de pe pagina sa în partea ce vizează candidatul la funcția de
Președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo este una consumată,
în condițiile în care data de 3 noiembrie 2024 a avui loc turul II al alegerilor
prezidențiale. Iar în conformitate cu prevederile art. 70 alin. (12) Cod
electoral, agitația electorală se admite doar până în ziua de vineri înainte de
ziua votării, or obiectul acțiunii în procedura contencioasă a constat în faptul
că Comisia Electorală Centrală a refuzat examinarea contestației în
conformitate cu prevederile art. 100 alin. (l) Cod electoral și prevederile
Regulamentului privind procedura de examinare a contestaților în perioada
electorală aprobat Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1128 din
18 iulie 2023.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel ar fi putut să se expună asupra fondului contestației, doar dacă Comisia
Electorală Centrală ar fi examinat contestația și ar fi respins-o ca
neîntemeiată.
În astfel de circumstanțe notează că, de circumstanțe Hotărârea din 15
noiembrie 2024 este arbitrară și pasibilă casării cu adoptarea unei Decizii noi
prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată privind obligarea
Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația înregistrată sub
nr.CEC-10Apr/11 din 26 octombrie 2024.
Prin referința depusă la 19 noiembrie 2024 prin intermediul poștei
electronice Comisiei Electorale Centrale a solicitat declararea recursului
drept inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoare:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul hotărârii a Curții de Apel
Chișinău a fost notificat recurentului prin intermediul poștei electronice la
15 noiembrie 2024, ora 12:44, iar copia hotărârii motivate a fost notificată
recurentului la 15 noiembrie 2024, ora 14:43 la fel prin poșta electronică,
fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (V-I
f.d. 228-229).
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
recurentul Alexandr Stoianoglo, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu
relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept
material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Alexandr Stoianoglo, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat
de Vasile Gafton.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc