3ra-905/24 — Obligarea examinării contestației

La 30 octombrie 2024, Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale privind obligarea examinării contestației înregistrate la Comisie sub nr. CEC-10Apr/11 din 26 octombrie 2024.

În motivare, a invocat că la 26 octombrie 2024, a depus o contestație la Comisia Electorală Centrală referitoare la acțiunile concurentului electoral al Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” - Maia Sandu. Aceasta vizează încălcări ale normelor Codului electoral privind difuzarea de materiale promoționale interzise prin lege, care conțin informații înșelătoare și instigă la ură împotriva candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo. Contestația în cauză a fost înregistrată la Comisia Electorală Centrală pe 26 octombrie 2024, sub numărul CEC- 10Apr/11.

Reclamantul a menționat că, în data de 25 octombrie 2024, în incinta mai multor blocuri de locuit au fost descoperite pliante distribuite la comanda Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, conținând informații ce îl vizau pe candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, dl Alexandr Stoianoglo și în care erau incluse mesaje defăimătoare: pe față: „Maia Sandu - Președinte care asigură stabilitatea, liniștea și pacea

La fel, pe pliant fiind inserate specificațiile privind transparența acesteia: „Publicitate electorală. Scrutin electoral: Alegeri prezidențiale. PP Acțiune și Solidaritate. Achitat conform contului nr. 32615 din 22 octombrie 2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipografia Simbol N.P. SRL”.

Reclamantul a precizat că, în contestația sa, a menționat faptul că aceeași informație se regăsește pe pagina oficială a concurentului electoral, https://maiasandu.pentru.md/. În consecință, a subliniat atenția Comisiei Electorale Centrale asupra faptului că materialul agitațiunile aparține concurentului electoral Maia Sandu și că aceasta nu poate nega responsabilitatea pentru conținutul respectiv.

A menționat că, materialul agitațiunile este unul fals, denigrator și instigă la ură împotriva candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, având scopul de a influenta alegătorii să voteze împotriva acestuia, fapt interzis de Codul electoral în utilizarea materialelor electorale.

În opinia reclamantului cele menționate în materialul agitațional reprezintă falsuri care instigă la ură fată de Alexandr Stoianoglo candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova și atentează la onoarea, demnitatea și reputația lui profesională.

A specificat că, potrivit prevederilor normei art. 100 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Iar, conform prevederilor art. 101 alin. (1) din Codul electoral, hotărârea pe marginea contestațiilor se adoptă cu votul majorității absolute a membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în regulamentul de activitate al acestui organ.

La caz însă, Comisia Electorală Centrală, contrar normelor imperative ale normelor Codului electoral pre citate, nu a examinat contestația dată în ședință publică. Iar, la 29 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice i s-a expediat un răspuns semnat de Președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman înregistrat cu numărul de ieșire CEC-8/6486 din 29 octombrie 2024, prin care a fost informat că în conformitate cu prevederile art. 98 alin.(4) din Codul electoral, examinarea contestației date nu ține de competenta Comisiei.

În astfel de circumstanțe reclamantul a opinat că, președintele Comisiei Electorale Centrale, contrar prevederilor pct. 11 din Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18 iulie 2023, după înregistrarea contestației la 26 octombrie 2024, nu a desemnat, din rândul membrilor Comisiei un membru raportor, care să verifice circumstanțele menționate în contestație pentru a prezenta un proiect de hotărâre care să fie dezbătut și aprobat în cadrul ședinței publice a Comisiei Electorale Centrale.

În rezultat, făcând trimitere la prevederile art. 3, 5, 17, art.20, art. 39 din Codul administrativ, art. 93 alin. (2) lit. e) din Codul electoral, reclamantul a subliniat că, contestația sa din 26 octombrie 2024 este una admisibilă și Comisia Electorala Centrală era obligată să o examineze și să adopte o soluție pe marginea ei. Iar, prin neexaminarea contestației (sesizării) din 26 octombrie 2024, i-a fost adus atingere dreptului lui Alexandr Stoianoglo de a fi examinată de către Comisia Electorală Centrală contestația (sesizarea) referitor a încălcările concurentului electoral PAS legate de încălcările normelor Codului electoral ce ține de folosirea și plasarea publicității electorale în favoarea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova desemnat de Partidul Acțiune și Solidaritate - Maia Sandu, care incită la ură alegătorii pentru a-i determina să voteze împotriva contracandidatului său Alexandr Stoianoglo.

Prin încheierea din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Alexandr Stoianoglo, în temeiul prevederilor art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

La 3 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton a depus recurs împotriva încheierii din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii contestate cu adoptarea unei noi încheieri prin care să fie declarată admisibilă acțiunea sa.

Prin decizia din 4 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton, s-a anulat încheierea din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea contestației depuse de Alexandr Stoianoglo.

Prin încheierea din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Alexandr Stoianoglo, în temeiul prevederilor art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

La 8 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, anularea încheierii instanței ierarhic inferioare cu adoptarea unei noi încheieri prin care acțiunea să fie declarată admisibilă.

Prin decizia din 13 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton, s-a anulat încheierea din 07 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la Curtea de Apel Chișinău.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău acțiunea în contencios administrativ depusă de Stoianoglo Alexandr împotriva Comisiei Electorale Centrale privind obligarea examinării contestației, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

În motivarea hotărârii, instanța de judecată a subliniat că, nu poate obliga Comisia Electorală Centrală să examineze contestația depusă de Alexandr Stoianoglo, cu privire la constatarea ca fals și defăimător conținutul materialul tipărit (pliant) comandat de concurentul electoral PAS conform contului nr. 32615 din 22.10.2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipografia Simbol N.P.” SRL în partea ce vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, precum și să constate ca fiind falsă și defăimătoare informația plasată de concurentul electoral PAS pe pagina https://maiasandu.pentru.md/ în partea ce vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo. Or, potrivit art. 97 alin. (1), (3) Cod electoral, (1) La depunerea contestației se va ține cont de competenta autorităților publice în materie de examinare a contestațiilor, de tipul scrutinului, de pretinsele încălcări și locul unde acestea au fost săvârșite, precum și de cerințele care se înaintează. (3) În cazul în care examinarea nu ține de competenta organului respectiv, contestația și materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenței imediat, dar nu mai târziu de 2 zile de la data recepționării, cu excepția situației prevăzute la art.93 alin.(2) lit. g) și art.99.

În acest context instanța de apel a menționat că, litigiile cu privire la defăimare se examinează în primă instanță de judecătorii, ca instanțe de drept comun.

Astfel instanța de judecată a ajuns la concluzie că, Comisia Electorală Centrală corect a procedat prin prisma prevederilor art. 97 Cod electoral și a comunicat reclamantului că solicitarea cu privire la constatarea defăimării depășește competențele Comisiei, aceasta urmând a fi soluționată conform procedurii stabilite de art. 98 alin. (4) Cod electoral în coroborare cu prevederile Legii nr. 64/2010.

Completul instanței de apel a remarcat că, la simpla trimitere la prevederile art. 70 Cod electoral, Comisia Electorală Centrală nu poate să interzică concurentului electoral PAS la răspândirea în continuare a materialului tipărit (pliant) comandat de concurentul electoral PAS conform contului nr. 32615 din 22.10.2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipografia Simbol N.P.” SRL precum și unui material similar tipărit în baza altei comenzi; și să oblige concurentul electoral PAS să elimine informația vizată în prezenta contestație de pe pagina https://maiasandu.pentru.md în partea ce vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo.

Totodată, Completul judiciar a precizat că speței nu sunt aplicabile prevederile art. 70 alin. (4) Cod electoral, drept urmare argumentele indicate de Alexandr Stoianoglo în sesizarea depusă la Comisia Electorală Centrală, nu se încadrează în condițiile art. 70 alin. (4) Cod electoral.

Astfel, a apreciat ca neîntemeiată pretenția reclamantului cu privire la obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze sesizarea depusă.

Mai mult, a notat instanța de judecată că pretenția în cauză este una consumată, în condițiile în care data de 3 noiembrie 2024 a avut loc turul II al alegerilor prezidențiale. Iar în conformitate cu prevederile art. 70 alin. (12) Cod electoral, agitația electorală se admite doar până în ziua de vineri înainte de ziua votării.

A mai reținut că și pretenția reclamantului cu privire la obligarea Comisiei Electorale Centrale de a remite către Ministerul Afacerilor Interne materialele acumulate și constatările în vederea examinării sub aspectul existenței componenței contravenției stabilite de Codul contravențional la art. 52 alin. (3), este una neîntemeiată, în condițiile în care, Comisia Electorală Centrală prin răspunsul din 29 octombrie 2024, a comunicat reclamantului că referitor la examinarea aspectelor privind existența elementelor contravenționale, conform art. 52, alin. (2) din Codul contravențional a decis transmiterea contestației către Inspectoratul General al Poliției pentru a fi examinată în limitele competenței, iar, prin răspunsul înregistrat la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/17869 din 31 octombrie 2024, Inspectoratul General al Poliției a informat că subdiviziunea responsabilă din cadrul instituției desfășoară activități de colectare și admitere a probelor, având ca scop constatarea existenței sau inexistenței abaterilor de la legislația care reglementează procesul electoral.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 17 noiembrie 2024 Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton, a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii din 15 noiembrie 2024 cu adoptarea unei decizii noi prin care să fie admisă acțiunea în contencios administrativ privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația nr. CEC-10Apr/11 din 26 octombrie 2024.

În susținerea recursului recurentul a indicat că, la 26 octombrie 2024 am depus la Comisia Electorală Centrală o contestație pe marginea acțiunilor concurentului electoral PAS-Maia Sandu referitor la încălcările normelor Codului electoral ce țin de difuzarea unor materiale promoționale interzise prin lege care conține informație înșelătoare și instigă la ură împotriva candidatului la funcția de președinte al Republici Moldova Alexandr Stoianoglo. Contestația în cauză a fost înregistrată la Comisia Electorală Centrală la 26 octombrie 2024 sub nr. CEC-10Apr/11.

Menționează că, reieșind din prevederile art. 91 alin. (8) Cod electoral, contestația nr. CEC- 10Apr/11 din 26 octombrie 2024 ține de competența Comisiei Electorale Centrale, ori obiectul acesteia se referă la conținutul materialului publicitar difuzat de concurentul electoral Maia Sandu, care este unul instigator la ură și nu corespunde cerințelor art. 70 alin.(8) Cod electoral și cerințelor art.9 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.

Mai comunică că, contestația concurentului electoral Alexandr Stoianoglo din 26 octombrie 2024 este una admisibilă și Comisia Electorală Centrală era obligată s-o examineze și să adopte o soluție pe marginea ei, or potrivit prevederilor art. 9l alin. (8) Cod electoral, contestațiile privind modalitatea de pregătire și/sau plasare a publicității electorale, inclusiv privind conținutul acestor materiale publicitare, se examinează de către organele electorale în partea ce vizează acțiunile/inacțiunile subiecților electorali înregistrați/confirmați sau care urmează a fi înregistrați /confirmați de organele electorale.

La 29 octombrie 2024 prin intermediul poștei electronice a recepționat un răspuns semnat de Președintele Comisiei Electorale Centrale Angelica Caraman înregistrat cu numărul de ieșire CEC-8/6486 din 29 octombrie 2024, prin care am fost informat că în conformitate cu prevederile art. 98 alin.(4) Cod electoral, examinarea contestației date nu ține de competenta Comisiei.

Prin răspunsul dat Președintele Comisiei Electorale Centrale Angelica Caraman contrar prevederilor art. 99 alin.(3) Cod electoral în mod unilateral sa expus că contestația ar fi inadmisibilă, or potrivit prevederilor acestei norme declararea ca fiind inadmisibilă a contestației se face în condițiile art. 93 Cod electoral, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

Constată că președintele Comisiei Electorale Centrale contrar prevederilor pct. 11 al Regulamentului privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală aprobat Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1128 din 18 iulie 2023, după înregistrarea contestației la 26 octombrie 2024, n-a desemnat, din rândul membrilor Comisiei un membru raportor, care să verifice circumstanțele menționate în contestație pentru a prezenta un proiect de hotărâre care să fie dezbătut și aprobat în cadrul ședinței publice a Comisiei Electorale Centrale.

Prin neexaminarea contestației din 26 octombrie 2024 i-a fost adusă atingere dreptului concurentului electoral Alexandr Stoianoglo de a-i fi examinată de către Comisia Electorală Centrală contestația referitor a încălcările concurentului electoral Maia Sandu legate de încălcările normelor Codului electoral ce țin de folosirea și plasarea publicității electorale, care incită la ură alegătorii pentru a-i determina să voteze împotriva contracandidatului său Alexandr Stoianoglo.

Astfel, Comisa Electorală Centrală prin inacțiunea sa de a-și exercita atribuțiile sale prevăzute la art. 27 Cod electoral, a lezat dreptul concurentului electoral Stoianoglo Alexandr de a-i examina contestația sa referitor la acțiunile ilegale ale concurentului electoral Maia Sandul care difuza un material electoral publicitar instigator la ură care este contrar cerințelor art. 9 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, or prin materialele difuzate, concurentului electoral Alexandr Stoianoglo îi este încălcat dreptul la o campanie electorală corectă care trebuie să se desfășoare cu respectarea cadrului legal, care să nu-i afecteze dreptul de a fi ales.

La 30 octombrie 2024 a depus o acțiune în obligare la Curtea de Apel Chișinău prin care am solicitat obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația înregistrată la Comisie sub nr. CEC-10Apr/11 din 26 octombrie 2024.

În motivarea cererii de chemare în judecată a contestat inacțiunile Comisiei Electorale Centrale care conform prevederilor art.101 alin.(l) Cod electoral, era obligată să examineze contestația și să adopte o hotărâre pe marginea contestației depuse, care se adoptă cu votul majorității absolute a membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în regulamentul de activitate al acestui organ.

Însă Comisia Electorală Centrală contrar normelor imperative ale normelor codului electoral pre citate n-a examinat contestația dată în ședință publică conform prevederilor normei pre citate ale Codului electoral.

Atrage atenția instanței de recurs că, reieșind din prevederile normei art. 91 alin. (8) Cod electoral, în speța dată Comisia Electorală Centrală este potrivit prevederilor art. 27 Cod electoral, autoritatea publică competentă să examineze în limitele competenței sale contestația nr. CEC- 10Apr/11 din 26 octombrie 2024, or obiectul contestației se referă la conținutul materialelor publicitare electorale difuzate de concurentul electoral Maia Sandu.

Totodată notează că, hotărârea din 15 noiembrie 2024 este arbitrară din motivul că Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău nu s-a expus asupra motivelor de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată, or în cererea dată s-a invocat faptul inacțiunii Comisiei Electorale Centrale de a examina contestația conform, prevederilor art. 100 alin. (l) Cod electoral și al Regulamentului privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18 iulie 2023, reieșind din faptul că potrivit art. 27 Cod electoral ține de competența acestei autorități publice să examineze potrivit prevederilor art.70 alin. (4) și art. 91 alin. (8) Cod electoral contestația depusă.

Mai mult subliniază că, în soluția sa din 15 noiembrie 2024 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău urma să se expună dacă inacțiunile Comisiei Electorale Centrale de a nu examina contestația sunt conforme sau neconforme prevederilor art. 27, art.101 alin. (l) Cod electoral și al Regulamentului privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală aprobat Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1128 din 18 iulie 2023.

Totodată, indică că hotărârea din 15 noiembrie 2024 este arbitrară și din motivul că Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău și-a depășit competențele sale expunându-se asupra obiectului contestației și nu asupra obiectului cererii de chemare în judecată, invocând în motivarea soluției sale că speței nu sunt aplicabile prevederile art.70 alin. (4) Cod electoral și că pretenția din contestație privind obligarea concurentului electoral PAS să elimine informația vizată în prezenta contestație de pe pagina sa în partea ce vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo este una consumată, în condițiile în care data de 3 noiembrie 2024 a avui loc turul II al alegerilor prezidențiale. Iar în conformitate cu prevederile art. 70 alin. (12) Cod electoral, agitația electorală se admite doar până în ziua de vineri înainte de ziua votării, or obiectul acțiunii în procedura contencioasă a constat în faptul că Comisia Electorală Centrală a refuzat examinarea contestației în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (l) Cod electoral și prevederile Regulamentului privind procedura de examinare a contestaților în perioada electorală aprobat Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1128 din 18 iulie 2023.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel ar fi putut să se expună asupra fondului contestației, doar dacă Comisia Electorală Centrală ar fi examinat contestația și ar fi respins-o ca neîntemeiată.

În astfel de circumstanțe notează că, de circumstanțe Hotărârea din 15 noiembrie 2024 este arbitrară și pasibilă casării cu adoptarea unei Decizii noi prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația înregistrată sub nr.CEC-10Apr/11 din 26 octombrie 2024.

Prin referința depusă la 19 noiembrie 2024 prin intermediul poștei electronice Comisiei Electorale Centrale a solicitat declararea recursului drept inadmisibil.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: (1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de recurentul Alexandr Stoianoglo, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Alexandr Stoianoglo, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc